Curs 12 Drept procedural civil

18.12.2014

Cererea reconventionala continuare

-

Este facuta de parat, dar uneori si reclamantul poate =>

Ex: la o cerere de interventie care se opune atat reclamantului cat si paratului

( fata de cerere, reclamantul e parat)
La pretentiile paratului, reclamantul poate cel mult sa-si modifice cererea .

Conditii:
- Pretentiile din cererea reconventionala sa decurga din aceleasi raporturi
juridice cu cererea principala, sau macar sa fie strans legate.
**NCC: prin cererea reconventionala pretentiile se pot indrepta impotriva
reclamantului, dar si a altor persoane ( => nu numai parat).
Ex: e posibil ca pretentiile paratului sa derive dintr-un contract la care au
participat si alte persoane. Aceste alte persoane au rol de parat in cererea
reconventionala.
Continut: o veritabila cerere de chemare in judecata, cu o singura
deosebire -> este cerere incidentala. ( notiune, forma)
Termen :
Cererea reconventionala se poate face odata cu intampinarea ( cel mult 25
de zile, sau mai putin daca instanta reduce), iar cand intampinarea nu e
obligatorie, pana la primul termen de judecata.
Daca insa, la primul termen de judecata reclamantul modifica cererea =>
instanta acorda paratului un nou termen pentru depunerea intampinarii
( se depune cu 10 zile inainte de termen)
In cazul cererii de interventie ( cand ambii sunt parati) => cererea
reconventionala se depune la primul termen acordat de instanta.
**In materia divortului : art.916 => sotul parat poate face cerere
reconventionala cel tarziu la primul termen legal citat (fapte anterioare), sau
pana la inceperea dezbaterilor pe fond /inceperea cercetarii ( fapte ulterioare),
sau in fata instantei de apel ( deroga de la principiul dublului grad de jurisdictie).

 Sanctiunea neefectuarii in termen : decaderea din dreptul de a

efectua cererea reconventionala => dar dreptul subiectiv ramane
neafectat ( e o decadere din dreptul procedural, si nu substantial ) =>
poate cere pe cale separata.
Procedura : de regula, se judeca impreuna cu cererea principala.
- Uneori, putem avea prorogare de competenta.
- In cazul in care cererea principala este in stare de judecata, instanta poate
dispune disjungerea si judecarea separata a cererii reconventionale.
Asta se poate intampla in ipotezele in care cele doua cereri presupun
probatorii diferite.
Ex: cererea de chemare in judecata numai inscrisuri, iar cea
reconventionala-expertize, martori.
Cererea reconventionala ar putea fi disjunsa pentru a nu intarzia cererea
principala.
Dar, chiar daca se disjunge, instanta castigata prin prorogarea de
competenta nu se schimba. Prorogarea odata ce a operat, este irevocabila.
Textul spune ca instanta poate sa dispuna disjunegrea . => Se mentioneaza ca
disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume precizate de lege sau in cazul
in care judecata ambelor cereri se impune pentru judecarea unitara a procesului.
Ex: Daca A cere anularea, iar B prin cerere reconventionala cere
executarea actului respectiv, ar putea fi dispusa disjungerea. Pentru ca
executarea actului presupune numai inscrisul, probe sumare. Deci mai intai
solutionezi anularea, si dupa executarea. Dar invers nu.
Nu s-ar putea disjunge cererea principala de cererea de interventie in cazul in
care cea reconventionala ar fi in stare de judecata, iar cererea de chemare in
judecata ar mai trena.

MASURILE ASIGURATORII SI PROVIZORII

Masuri asiguratorii : -Sechestrul asigurator

-Sechestrul judiciar
-Poprirea asiguratorie
-Sechestrul navelor.
Masuri provizorii => specifice materiei proprietatii intelectuale.

SECHESTRUL ASIGURATOR (Art. 951 NCPC).

Desi e o masura speciala, logica sechestrului asigurator este de a garanta
succesul deplin al demersului judiciar.
Ca sa se adopte sechestrul, este nevoie de o serie de conditii. => 3 ipoteze:
1. Creanta este constatata printr-un act scris ( NU E titlu executoriu- un
act sub semnatura privata simplu)

Creanta trebuie sa fie exigibila

Actul sa nu fie titlu executoriu
Dovada intentarii actiunii de fond
Plata unei cautiuni => Cuantumul cautiunii va fi stabilit de catre instanta.

Ipoteza cea mai fericita, in care ai un act scris constatator al creantei , si o

creanta exigibila, dar care nu e titlu executoriu. Instanta stabileste o cautiune, si
se poate dispune indisponibilizarea bunurilor paratului.
2. Creditorul nu dispune de un act scris constatator al creantei, dar
creanta pretinsa de el este exigibila.
Nu exista titlu executoriu
Este nevoie de intentarea actiunii
Plata unei cautiuni foarte mari : 50% din valoarea creantei pretinse.

Fie o raspundere delictuala, fie e contractuala dar nu si a putut preconstitui un

inscris, sustinand ca datoria exista dar vrea s-o dovedeasca cu martori.

3. Exista o creanta constatata prin act scris, dar ea nu este inca

exigibila.
Actul nu este titlu executoriu
Debitorul - a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a
dat asigurarile promise
- ori este pericol ca debitorul sa se sutraga de la urmarire
- ori sa ascunda sau sa risipeasca averea.
Motive ce justifica adoptarea unor masuri asiguratorii asupra averii
debitorului, chiar inainte ca obligatia sa fi ajuns la scandenta.
E obligatorie cautiunea, dar cuantumul va fi fixat de catre instanta.

Cand legea spune ca instanta stabileste cautiunea: ea nu va reprezenta mai mult

de 20% din valoarea cererii.
Practica a stabilit ca judecatorul are un drept de apreciere, dar acest drept
este rezonabil.
Ce e cautiunea?
O persoana pretinde ca o alta persoana are o datorie. Uneori exista act scris,
alteori nu , uneori e exigibila creanta, alteori nu. Dar pretinde reclamantul ca s-au
intamplat niste evenimente, care au condus la decaderea din termen. Procesul
poate dura ani, dar reclamantul sustine sa aiba sechestrata averea paratului pe
durata procesului. Nu pe toata averea, numai pe o parte. Ce se intampla daca la
sfarsitul procesului reclamantul va pierde? Paratul a suferit niste daune.
Ce ar insemna ca paratul sa se intoarca ulterior impotriva reclamantului si sa
sufere el insolvabilitatea reclamantului, sau concursul altor creditori ai
reclamantului. Si atunci se constituie aceasta cautiune = > pt ca paratul sa o
solicite daca la sfarsitul procedurii reclamantul va suferi un esec.
Avem un proces de fond si unul de sechestru. Procesul de sechestrul trebuie sa
dureze un termen, maxim 2. In acest proces judecatorul nu poate sa decida daca
exista sau nu creanta. Daca reclamantul vine cu act scris, judeca actiunea,
plateste cautiunea si se dispune sechestrul. Este evident ca judecatorul poate
gresi.

Procedura :
Competenta: instanta competenta sa judece procesul de fond in prima
instanta.
Pana in 200 mii lei e judecatoria, peste e tribunalul.
Cererea de sechestru asigurator = e o cerere de chemare in judecata
care se face in mod obisnuit .
***Particularitatea e faptul ca nu e necesara individualizarea bunurilor ce se
sechestreaza, identificarea lor facandu- se cu ocazia sechestrului.
Poti sa o faci ca si creditor, dar nu e obligatoriu.
Judecata are loc de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Se pronunta o incheiere executorie, care va stabili suma pana la care se
incuviinteaza sechrestul. Prin acea incheiere se stabileste cuantumul cautiunii si
termenul pana cand trebuie platita.=> termenul trebuie sa fie unul rezonabil.
Incheierea se comunica creditorului de indata, iar debitorului se va
comunica de catre executorul judecatoresc odata cu luarea masurii.

Daca i-ar comunica si debitorulului de indata, acesta ar avea timp sa si

instraineze bunurile.
Cai de atac : incheierea este supusa numai apelului in termen de 5 zile
de la comunicare la instanta ierarhic superioara.
Apelul se judecata tot de urgenta si cu precadere, dar cu citarea partilor.
Daca prima instanta este Curtea de apel, calea de atac va fi recursul.(pt ca ICCJ
nu judeca apeluri).
!!! Apelul/recursul nu este suspensiv de executare.
Cererea de sechestru se poate face ca un capat de cerere al cererii principale,
sau ca o cerere separata, dar care se duce la acelasi complet care judeca cererea
principala. Va primi numar de dosar separat, dar va fi asociat dosarului de fond.
De aceea e incheiere, si nu o sentinta.
Executarea :executarea se aduce la indeplinire de catre executorul
judecatoresc potrivit regulilor de la executarea silita care se aplica
corespunzator.
Distinctia bunuri mobile/ imobile=> La bunuri imobile, Incheierea de sechestru
se noteaza in CF.

Desfiintarea de drept a sechestrului

Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept
a sechestrului asigurator. Aceasta incheiere este definitiva fara citarea partilor.

Ridicarea sechestrului:
In principiu, ridicarea are loc cand se solutioneaza procesul de fond prin:

Respingere
Anulare
Perimare
Renuntare la judecata sua la drept
Orice solutie care nu admite actiunea pe fond.

=>Aceasta e regula.
=> Totusi, exista posibilitatea de a se ridica sechestrul in timpul procesului de
fond : Daca se da de catre debitor o garantie indestulatoare , instanta va putea
dispune ,la cererea debitorului, sechestrul asigurator.
Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea partilor in
termen scurt, supusa numai apelului , in termen de 5 zile de la pronuntare, la
instanta ierahric superioara.

Apelul se judeca de urgenta si cu precadere.

Valorificarea bunurilor sechestrate.
Numai dupa finalizarea procedurilor judiciare si obtinerea titlului executoriu.

POPRIREA ASIGURATORIE
Ce o deosbeste de sechestrul asigurator este raportul tripartit :
Un creditor, un debitor, si un tert poprit care este debitorul debitorului.
( persoana care datoareaza debitorului sume de bani, titluri de valoare, sau
bunuri mobile incorporale urmaribile).
In acest caz, creditorul va cere tertului poprit sa nu plateasca sumele de bani si
sa le tina la el pana in momentul in care procesul de fond se va solutiona, iar
daca se va solutiona favorabil creditorului, poprirea asiguratorie se va transforma
in poprire executorie.
Regulile aplicabile: art. 970 NCPC => cele de la sechestrul asigurator se
aplica si la poprire asguratorie.
Difera obiectul : sume de bani datorate de tert debitorului, titluri de
valoare, bunuri incorporbabile
De obicei, in cererea de poprire trebuie evidentiat tertul poprit. Insa, in cazul
popririi bancare, creditorul nu este obligat sa individualizeze tertul poprit. Aici
exista secretul bancar : nu definesti nicio banca, se admite cererea, dupa care
faci adresa la toate bancile. ( la una din ele trebuie sa aiba bani).

SECHESTRUL JUDICIAR
Notiune : art. 971 NCPC => indisponibilizarea bunurilor mobile sau
imobile, dar aceste bunuri formeaza obiectul unui litigiu.
Natura sechestrului judiciar spre deosebrire de cea a sechestrului asigurator are
o anumita apropiere.=>
Si cel judiciar protejeaza dreptul la executarea unei hotarari ce se va da in
urma procesului declansat. Dar aici obiectul sechestrului e chiar obiectul
procesului. Ratiunea este aceea a unei actiuni prin care reclamantul
solicita predarea bunurilor individual determinate.
Avem de-a face cu actiuni in revendicare, sau alte actiuni reale.

 Conditii de infiintare: art. 972 NCPC

1. Existenta unui proces asupra proprietatii sau a altui drept real,
dar si asupra posesiei unui bun mobil sau imobil sau asupra
administrarii unui bun proprietate comuna.
2. Masura sa fie necesara pentru conservarea dreptului respectiv.
Exista pericol real ca paratul sa instraineze imobilul sau sa-l distruga.
Exceptii : situatii in care se poate adopta chiar fara existarea procesului:
a) Asupra unui bun cu privire la care cei interesati au motive temeinice s se
team c va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul su actual;
b) Asupra unor bunuri mobile cand acestea alcatuiesc garantia creditorului,
cnd acesta nvedereaz insolvabilitatea debitorului su ori cnd are
motive temeinice de bnuial c debitorul se va sustrage de la eventuala
urmarire silit ori s se team de sustrageri sau deteriorri
c) Asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa
Se apropie ca natura de sechestrul asigurator.
***Daca ne aflam in aceasta ipoteza de exceptie, totusi legea spune ca in
termen de cel mult 20 de zile de la data incuviintarii masurii asiguratorii,
trebuie sa se intenteze un proces de fond. In caz contrar, se desfiinteaza masura
sechestrului judiciar. ( la tribunal sau la tribunal arbitral, sau chiar o procedura de
executare silita).

Procedura de infiintare.
-

Spre deosebire de cel asigurator, avem de-a face cu o judecata de urgenta,

dar cu citarea partilor.
Nu mai are loc in camera de consiliu.
Si aici cautiunea este obligatorie, dar ea va fi dispusa de catre instanta,
potrivit aprecierii pe care o va da ea. E mai greu aici pentru ca nu ai o
suma, ci ai un bun si in functie de valoarea bunului va stabili.

Se va stabili prin incheiere, cu termen.

Incheierea este supusa numai apelului, care se poate formula in 5 zile de la
pronuntare.
Daca instanta este chiar Curtea de apel, calea de atac e numai recursul.

Administratorul - sechestru art.975 NCPC

Se va desemna de instanta ca sa adminstreze bunul sechestrat.
Se poate alege si de comun acord de parti, dar nu prea se intampla la noi.
De obicei, chiar debitorul e cel desemnat.

 Face toate actele de conservare si administrare. Poate sa si instraineze

bunul, in cazul in care nu e usor de administrat, nu poate fi conservat =>
pt asta are nevoie de autorizarea instantei.
Daca vor exista procese cu privire la bun, reprezentarea in acele procese o va
face administratorul sechestru, fiind prealabil autorizat de instanta, iar nu
debitorul.

Administrator provizoriu- art.976 NCPC

Pentru ca judecata are loc cu citarea partilor, aici apare pericolul real ca de la
momentul citarii debitorul sa instraineze bunul.
In cazuri urgente, instanta va putea numi prin incheiere definitiva un
administrator provizoriu care sa pazesca bunul pana la solutionarea
cerererii de sechestru.
Desi legea nu specifica, el are aceleasi atributii ca si administratorul sechestru,
doar ca durata e pana la solutionarea cererii de sechestru.
Administratorul sechestru atunci cand sta in judecata ( daca nu e el insusi
avocat) nu are nevoie de a pune concluzii prin avocat, pt ca e un mandat judiciar.
Aici nu avem ridicarea sechestrului.

***comparatie intre sechestrul asigurator judiciar la examen!!!

CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

!!! Judecata se face de regula, cu citarea partilor. art. 153 NCPC

Instanta nu poate dispune nimic intr-o cauza, decat dupa ce partile au fost citate
ori s-au prezentat, in afara cazurilor prevazute de lege.
Daca nu exista procedura de citare legal intocmita instanta este obligata sa
amane proccesul, daca partea care n-a fost legal citata lipseste.

Exceptii :
Conflictul de competenta
Preschimbarea termenului
Asigurarea probelor
Contestatia privind tergiversarea procesului

Aceasta regula, daca o iei ca atare, daca o parte nu se prezinta la proces, ar

insemna ca trebuie sa o citezi la fiecare termen. Legiuitorul s-a gandit sa mai
restranga putin din cheltuieli. S-a instituit termenul in cunostinta.

Termen in cunostinta
= situatii in care partea este considerata ca ar cunoaste termenul, si instanta
este absolvita de a o mai cita.

Cazurile :
1. Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat
termenul in cunostinta.
La contestatia la executare se da termen direct in momentul in care ai depus
cererea, fara procedura de regularizare.
Daca depui prin posta, nu ai luat la cunostinta.Trebuie la registratura.
2. Partea care a fost prezenta la un termen, personal sau prin
reprezentant, legal sau conventional, chiar neimputernicit cu
dreptul de a cunoaste termenul. ( nu are nevoie de un mandat
special)
3. Partea care, personal ori prin reprezentant legal ori printr-un
functionar sau o persoana insarcinta cu primirea corespondentei,
i s -a inmanat citatia pentru un termen de judecata.
Se prezuma ca din moment ce persoana avea asupra ei tampila, este
indreptatita sa primeasca.
Daca s-a primit citatia astfel, persoana nu va mai fi citata tot cursul procesului.
***Nu intra aici ipotezele in care nefiind prezenta la domiciliu persoana, i s-a
inmanat unui alt membru al familiei, dar care nu e mandatar.

Exceptii : regula nu se aplica :

a) In cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata.
b) Cand procesul se repune pe rol
Instanta ramane in pronuntare, dar observa ca au ramas unele lucruri nelamurite.
Sau cei doi judecatori daca e in apel nu se inteleg si trebuie chemat al treileea.
Cauza trebuie repusa pe rol, si trebuie citata partea.

c) Cand partea e chemata la interogatoriu , in afara de cazul in care a fost

prezenta la incuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru
d) Cand, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la
fiecare termen.
In general, la procesele cu caracter personal - ex: divort
!!! Militarii si detinutii vor fi citati la fiecare termen. ( citatia e dovada).

Procedura de preschimbare a termenului : atunci cand s-a acordat un

termen , de principiu, el nu poate fi schimbat.
Totusi, pentru motive temeinice, la cerere sau din oficiu, completul de judecata
poate modifica termenul.
Cererea se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor. => ele se citeaza
pentru noul termen fixat.
Cuprinsul citatiei Art. 157 NCPC: citatia va cuprinde:
Ce e cu BOLD sunt nulitati exprese ( A, C, D, E, K) ; restul sunt nulitati virtuale.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

j)
k)

Denumirea instantei si sediul ei, cand este cazul

Data emiterii citatiei
Numarul dosarului
Anul, luna, si ziua infatisarii
Numele, prenumele denumirea dupa caz, a celui citat , precum si
locul unde se citeaza
Calitatea celui citat
Numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, a partii potrivnice si
obiectul cererii
Indicarea, daca este cazul, a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar
datorate de cel citat
Mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal
ori prin reprezentant legal sau conventional, ori prin functionarul sau
persoana insarcinata cu prmirea corespondentei pentru un termen de
judecata, cel citat este considerat ca are in cunostinta si termenele de
judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inamanata.
Alte mentiuni prevazute
tampila instantei si semnatura grefierului

Organe competente pentru comunicare si modalitatile de

comunicare.
1. De catre instanta

In principiu, se face din oficiu de catre instanta, prin agenti procedurali, iar
numai daca nu e posibil, se va face prin posta cu scrisoare recomandata.
In practica e exact invers. Regula e ca se face prin posta,si exceptia prin agent
procedural.

2. De catre parti art.169 NCPC

Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile,
intampinarie, alte acte , se pot comunica intre acestia.
Acte din cursul procedurii :numai daca ambele parti au avocat/consilier
La cererea partii interesate, si pe cheltuiala ei, comunicarea actelor se poate face
si prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid.
Partea sa propuna instantei sa nu foloseasca nici agent procedural, nici
posta, ci prin serviciu de curierat rapid.
Comunicarea citatiilor si alte acte de procedura se poate face si prin:
-

Telefax
Posta electronica
Alte mijloace care asigura transmiterea si confirmarea primirii textului
( este nevoie ca partile sa fi indicat adresele)

Locul citarii art. 155 NCPC ( le completam noi):

-

Ca regula, se citeaza la domiciliu.

Atunci cand nu e cunoscut domiciliul, se procedeaza la citarea prin publicitate.

=> se poate face cand reclamantul demonstreaza ca a facut tot ce i-a stat in
putinta si nu a aflat domiciliul paratului, si nici un alt loc unde ar putea fi citat
( serviciu, resedinta),
=> Citarea prin publicitate:
-

Se afiseaza la usa instantei

Pe portalul instantei
Si la ultimul domiciliu cunoscut
De asemenea, daca apreciaza ca e necesar, instanta va dispune si citarea
printr-un ziar de larga circulatie( central) /sau in Monitorul Oficial.
Instanta dispune si instituirea unei curatele speciale ( care va fi satisfacuta
de catre un avocat desemnat din baroul din raza instantei).

**O alta problema ar fi situatia in care partea isi schimba domiciliul sau
locul unde trebuie citata in cursul procesului : partea este obligata sa anunte

instanta, indicand locul unde va fi citata in continuare, precum si partea

adversa, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Daca nu face acest lucru, citarea la vechiul domiciliu va fi legala.
Institutia alegerii de domiciliu: partea poate sa insarcineze o persoana cu
primirea actelor de procedura, dupa cum poate solicita ca actele de procedura
civila sa i fie comunicate la o casuta postala . ( un domiciliu procedural) => de
obicei, atunci cand partea are avocat, poate solicita sa se faca comunicarea la
avocat. ( uneori e obligatorie cand partea are domiciliul in strainatate).

Termenul de inmanare a citatiei art. 159

***Regula : e ca trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inainte de termenul de
judecata.
In cazuri urgente, sau atunci cand legea prevede in mod expres,
judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei ori
actului de procedura, desprea aceasta facandu-se mentiune in citatie sau
in actul de procedura.

Aceasta regula de 5 zile se aplica in genere, cu mentiunea ca in cazul

citarii prin publicitate, procedura trebuie indeplinita cu 15 zile inainte de
judecarea termenului.
Invocarea si inalturarea neregularitatilor privind citarea art. 160
NCPC
1) Daca partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, nu a
primit citatia sau a primit-o intr un termen mai scurt decat cel prevazut in
art.159 ori exista o alta cauza de nulitate privind citatia sau procedura de
inamanre a acesteia, procesul se amana la ccererea partii interesate.
2) Orice neregularitate privind citatrea se solicita la termenul urmator
producerii ei, daca la acest termen partea a fost prezenta sau a fost legal
citata.
3) Lipsa citarii poate fi invocata fie de catre partea adversa, fie de instanta
din oficiu, insa numai la termenul la care s-a produs.

Sintetizand:
-

Partea care lipseste va putea sa invoce nelegala citare la termenul imediat

urmator la care este legal citata.

Partea adversa ei si instanta poate invoca numai la termenul la care s -a

produs.

Partea n-a fost legal citata si totusi se prezinta poate cere amanarea
procesului. Daca nu cere amanarea, lipsa citarii se acopera si nu va mai
putea invoca ulterior.

Inmanarea citatiei: citim din carte

- In principiu, inamanrea are loc la domiciliul partii.
Daca partea nu e la domiciliu, i se inmaneaza unei rude sau unei persoane
care locuieste cu ea. Daca nu gaseste pe nimeni, i se va lasa un aviz in care i
se spune ca poate lua citatia intr-un nr de zile.
Absenta unei parti la domiciliu nu poate genera o lipsa de citare.
Nu este motiv de neindeplinire a procedurii de citare in care partea refuza sa
semneze. Se face PV in care se consemneaza refuzul- procedura e valabila.