Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T.

Briciu

Recuzarea (Continuare C4)

A. Ipotezele inadmisibilitatii cererii de recuzare
- exista 3 ipoteze in care cererile de recuzare sunt considerate inadmisibile de catre
lege :
a. cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute la art 41 si 42
- nu este o problema ca invoci un aspect pe care il incadrezi gresit intr-unul dintre
motive (= netemeinicia sau caracterul nefondat al cererii) , ci problema consta in
faptul ca inventezi un nou motiv , spunand ca si acesta ar trebui sa se afle printre
cele prevazute de lege.
b. cererea care priveste alti judecatori decat cei care fac parte din complet
- se va solutiona prin respingere
c. cererea indreptata impotriva aceluiasi jud pt aceleasi motive de incompatibilitate
- se reitereaza o cerere deja respinsa

De ce trebuie sa cunoastem aceste cazuri?

R : In principiu , la recuzare , cererea nu se judeca de catre acelasi judecator (cel care este
recuzat). Tocmai de aceea trebuie sa cunoastem aceste cazuri , pentru ca daca cererea de
recuzare este inadmisibila , atunci ea va fi judecata chiar de catre judecatorul recuzat.
( incompatibilitatea/inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a
formulat cererea de recuzare , cu participarea judecatorului recuzat)

B.Efectele cererii de recuzare

- spre deosebire de cele ale abtinerii , nu impiedica judecata cauzei (chiar daca se
formuleaza o cerere de recuzare , judecatorul recuzat va trimite cererea de recuzare spre a
fi solutionata de un alt complet , dar el totusi va judeca cauza , neputand pronunta
hotararea pana la solutionarea cererii de recuzare)

Procedura de judecare comuna abtinerii si recuzarii

- diferente intre abtinere si recuzare :

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

cine face cererea? abtinerea (facuta de judecator) , recuzarea (facuta de una

dintre parti)
efectele sub aspectul opririi/neopririi judecatii .

- in ceea ce priveste compunerea completului de judecata : cererea de recuzare sau

declaratia de abtinere se solutioneaza de un alt complet al instantei respective , in
compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine.
Daca , de exemplu , avem de a face cu un complet unic , evident am avea o problema si
trebuie un alt complet. Daca este un complet colegial , cei nerecuzati vor ramane sa
judece cererea de recuzare , dar cel recuzat sau cel care se abtine , va fi inlocuit de un alt
coleg judecator pentru judecarea cererii.
O alta ipoteza cand din pricina abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui complet de
judecata => cererea se va judeca la instanta ierarhic superioara (ne gandim la situatia unei
instante mici : se recuza judecatorul/judecatorii din complet , dar ceilalti nu pot judeca
cererea de recuzare pentru ca ei insasi sunt in stare de incompatibilitate 5 judecatori : 2
dintre ei sunt rude cu partea , altul cu avocatul partii , presedintele e plecat la o conferinta
la Bucuresti , iar ultimul se afla si el intr-o astfel de stare de incompabilitate)
- pricina se judeca in camera de consiliu , fara citarea partilor si cu ascultarea , daca este
cazul , a celui recuzat sau care a formulat cerere de abtinere. NU este admis
interogatoriul (=mijloc procesual prin care se obtine marturisirea) ca mijloc de proba.

- instanta se pronunta printr-o incheiere. Desi se judeca in camera de consiliu ,

incheierea se pronunta in sedinta publica.
ATENTIE asupra regimului juridic al cailor de atac ce pot fi formulate impotriva
incheierii :

Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata numai odata
cu hotararea prin care se solutioneaza cauza pe fond (partea poate sa atace la
sfarsit nu numai hotararea , ci toate incheierile data pe parcursul procesului.
Solutia data asupra cererii de recuzare este doar una dintre incheierile intervenite
pe parcursul judecatii)
*Daca hotararea este definitiva (nu mai are nicio cale de atac) , incheierea va
putea fi atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara , in termen de 5 zile de
comunicarea hotararii! (avem ipoteza in care hotararea este data de instanta de
recurs. Prin urmare , am recuzat judecatorii instantei de recurs , s-a respins cererea
de recuzare si evident ca impotriva hotararii finale nu mai avem recurs (recurs la
recurs nu se poate). Dar impotriva incidentului privind recuzarea , pentru ca el nu
a format obiectul analizei in prima instanta , apel si recurs , aparand direct in
2

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

recurs => vom putea exercita aceasta cale de atac a recursului , exclusiv cu privire
la acest aspect)

Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare nu este supusa niciunei cai de
atac (este logic asa pentru ca in cazul respingerii putem vorbi de situatia ca ti s-a
vatamat un drept , insa in acest caz nu ai niciun argument , astfel neexistand o cale
de atac)

In cazul admiterii/respingerii cererii de abtinere NU exista nicio cale de atac

Partea nu a reclamat nimic , ci judecatorul a spus ca se afla intr-un caz de
incompatibilitate => partile nu au deschise cale de atac.

*Daca exista si cerere de abtinere si cerere de recuzare => se judeca mai intai cererea
de abtinere. Daca se respinge cererea de abtinere , va trebui solutionata si cererea de
recuzare (pentru ca altfel partea care a formulat cererea de recuzare nu mai are deschisa
nicio cale de atac)!!
IMPORTANT : In cazul cailor de atac art 53 NCPC :
(1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacat numai de pri, odat cu
hotrrea prin care s-a soluionat cauza. Cnd aceast din urm hotrre este definitiv,
ncheierea va putea fi atacat cu recurs, la instana ierarhic superioar, n termen de 5 zile
de la comunicarea acestei hotrri.
(2) ncheierea prin care s-a ncuviinat sau s-a respins abinerea, cea prin care s-a
ncuviinat recuzarea, precum i ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul
prevzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei ci de atac.
(3) n cazul prevzut la alin. (1), dac instana de apel constat c recuzarea a fost n mod
greit respins, reface toate actele de procedur i, dac apreciaz c este necesar,
dovezile administrate la prima instan. Cnd instana de recurs constat c recuzarea a
fost greit respins, ea va casa hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei spre rejudecare la
instana de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului este suprimat, la prima instan.
Daca cererea de recuzare a fost respinsa si instanta superioara in fata careia se ataca ,
odata cu fondul , este o instanta de apel si ea considera ca cererea de recuzare a fost gresit
respinsa , va rejudeca cauza , refacand actele de procedura si dovezile administrate la
prima instanta , daca apreciaza ca este necesar.
Esential este faptul ca nu trimite spre rejudecare.
Cu alte cuvinte : Am recuzat un judecator , instanta mi-a respins , judecatorul nu imi da
nici satisfactie pe fond , atac hotararea in intregul ei (solutia pe fond + modul de
rezolvare a cererii de recuzare) , instanta de apel vine si spune Da , ai dreptate. Pe buna
dreptate spui ca prima instanta nu s-a aplecat cu toata grija asupra cererii tale. Era caz de
3

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

recuzare. Astfel , nu va trimite spre rejudecare , va reface ea actele de procedura si daca

crede ca este necesar , va readministra probe.
Insa , daca acest lucru se intampla in fata unei instante de apel , iar calea de atac este
recursul , sau in fata unei instante de recurs , avand recurs doar asupra incheierii => se
aplica teza 2 a alin(3) : daca instanta constata ca recuzarea a fost gresit respinsa , ea va
casa hotararea si va dispune trimiterea ei spre rejudecare la instanta inferioara!
*De ce se intampla asa? R : Pentru ca instanta de recurs nu administreaza probe pe
aspectele de fapt => Solutia de la teza 1 nu poate fi adusa la indeplinire.

- in ceea ce priveste efectele solutionarii cererii :

1) Daca se admitere cererea de abtinere/recuzare : judecatorul in cauza se retrage de
la judecarea pricinii (nu va mai face parte din completul de judecata)
*NOTA : atunci cand se incuviinteaza formarea completelor de judecata , la inceputul
anului , de catre Colegiul de conducere al fiecarei instantei , fiecare complet are o
dublura. Adica , este un judecator care face parte din complet , si un alt judecator
denumit judecator de permanenta , care preia imediat pozitia primului daca se
intampla ceva cu primul (fie este recuzat , fie are probleme medicale etc)
2) Cand cererea se judeca de instanta ierarhic superioara (acea situatie rarisima) , se
dispune trimiterea la o alta instanta de acelasi grad cu cea la care a aparut cazul de
recuzare/abtinere , dar din circumscriptia instantei ierarhic superioare (DOAR
DACA cererea este ADMISA)
3) Daca se respinge cererea de abtinere/recuzare : judecatorul continua sa faca parta
din complet.
*NOTA : Daca cererea de la 2) este respinsa , atunci pricina se inapoiaza instantei
inferioare , pentru ca judecatorul respectiv va trebui sa faca parte din complet ,
potrivit principiului continuitatii.

- regulile privind incompatibilitatile se aplica si procurorilor , magistratilor asistenti ,

asistentilor judiciari si grefierilor => ei pot fi recuzati pentru aceleasi motive aplicabile
judecatorilor. Insa , sunt unele motive totalmente improprii (ex : cele de la art 41(1) ,
41(2) sunt propice mai de curand judecatorilor). Unii spun ca 41(2) ar putea fi aplicabile,
insa acest lucru , considera Briciu , trebuie stabilit de la caz la caz. art 54 (vorbeste de
aplicabilitatea corespunzatoare).

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

2.PARTILE
- ipoteza clasica : avem 2 parti reclamant si parat. Denumirea lor se schimba , dupa
caz , in functie de calea procesuala aleasa , de faza in care este procesul etc.
- insa , deseori intalnim situatii in care ipoteza clasica nu este intalnita => vom avea fie
mai multi reclamanti , fie mai mult parati , fie si mai multi reclamanti + mai multi parati.
In aceste cazuri vorbim de coparticipare procesuala.
A.CLASIFICARE

Activa daca sunt mai multi reclamanti

Pasiva daca sunt mai multi parati

Obiectiva cand ea decurge din natura pricinii (din obiectul pricinii)

Subiectiva cand ea decurge din vointa partilor (de obicei a reclamantului)

Facultativa
Obligatorie

De regula , coparticiparea este facultativa (ramanea la latitudinea reclamantului daca

formuleaza pricina impreuna cu altii sau daca o formuleaza impotriva mai multor parati ,
de principiu putand sa formuleze fie singur , fie doar impotriva uneia dintre parati. Dar ,
sunt situatii in care legea il obliga sa cheme in judecata mai multi parati sau legea obliga
ca actiunea sa facuta de catre mai multi reclamanti.
Ex : Partajul in NCC : Partajul se judeca in prezenta tuturor coproprietarilor. Prin
urmare , unul dintre acesti coproprie , care la un moment dat doreste sa iasa din
indiviziune si formuleaza o astfel de cerere , este obligat potrivit normelor de drept civil
sa cheme in judecata pe toti coproprietarii , nu doar pe unii dintre ei. NCC ne spune ca o
hotarare judecatoreasca data fara participarea tututor coproprietarilor este nula.
Daca avem o coparticipare obligatorie , iar reclamantul nu sesizeaza aceasta realitate
juridica , exista un mijloc de indreptare art 78 si urm Introducerea fortata in cauza ,
din oficiu , a altor persoane.
ATENTIE : Daca legea impune ca un cadru procesual sa fie cu coparticipare , iar
reclamantul nu a sesizat , instanta va putea sa atraga atentia reclamantului/partilor cu
privire la acest fapt si sa puna in discutie eventuala introducere in cauza si a celor care
lipsesc. Reclamantul va putea sa ceara introducerea in cauza , la fel si paratul , dar daca

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

niciunul nu o face => instanta va respinge cererea fara a o mai analiza in fond (un fel
de inadmisibilitate)!
Daca legea care impune coparticiparea prevede ca instanta poate introduce chiar si din
oficiu partea care lipseste , atunci instanta va pune in vederea partilor , dar nu va mai
astepta sa o introduca ele , ci o va face chiar ea (desigur , avem nevoie de o prevedere
expresa in lege cum ca instanta poate introduce din oficiu)
Ex 1 : Tagada paternitatii Parintii si copilul trebuie neaparat sa participe la proces.
Daca una dintre acestea nu participa , instanta ii va introduce din oficiu
Ex 2 : In care nu avem o norma care sa ne spuna de coparticiparea procesuala , dar ea
este impusa de natura obiectului pricinii : A a incheiat contract de v-c cu B. C , tert de
contract , invoca ca acel contract este lovit de nulitate absoluta. C cheama in judecata
doar pe B , pe comparator , nu si pe A. Ar putea ca acel contract sa fie nul doar fata de B?
Evident , NU! Si evident ca in acest caz trebuie sa ii chemi pe amandoi. Daca C nu il
cheama si pe A (asta dupa ce instanta pune in discutia partilor) => instanta va respinge
cererea fara a o analiza in fond. Aceasta hotarare nu are nicio autoritate de lucru judecat.
C poate introduce , in viitor , o actiune corecta.

B.RELATIA DINTRE COPARTICIPANTI

Regula : Independenta procesuala => actele facute de unii dintre coparticipanti nici nu
profita si nici nu vatama pe ceilalti. Regula este inscrisa in art 60(1) NCPC : Actele de
procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu le pot profita
celorlali i nici nu i pot prejudicia
Exceptie : art 60(2) Cu toate acestea, dac prin natura raportului juridic sau n temeiul
unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor ori prilor,
actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele ncuviinate numai
unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur profit i celorlali. Cnd actele
de procedur ale unora sunt potrivnice celor fcute de ceilali, se va ine seama de actele
cele mai favorabile
Exemplul 1: cei chemati in solidar in judecata. Unul dintre ei formuleaza apel. Ceilalti doi
nu formuleaza apel. Dar motivul pentru care a fost formulat apelul este ca fapta ilicita
savarsita pretins impreuna de cei 3 nu exista (sau ca s-a produs din culpa exclusiva a
reclamantului). Daca celui care a facut apelul i se va admite , atunci efectele se extind si
asupra celorlalti doi.
*Efectele favorabile se extind in 2 situatii : 1) fie ca urmare a naturii raportului juridic
(asa cum este exemplul de mai sus) ; 2) fie ca urmare a prevederi exprese in lege.
6

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

Exemplul 2 : Art 643 NCC Actiunea in cazul coproprietatii : Actiunea poate fi

introdusa numai de catre unul dintre coproprietari , dar efectele benefice se vor extinde
asupra celorlalti.
Care pot fi efectele negative? R : Daca 3 pierd procesul , iar 1 face apel. Chiar daca
pierde apelul , situatia lui va ramane la fel ca a celorlalti doi care nu au facut apel. Astfel ,
acesta din urma va plati , de unul singur , cheltuielile de judecata (fiind un act defavorabil
celorlalti). Daca va castiga in apel , atunci situatia va profita si celorlalti.

Reclamantii sau paratii care nu s-au prezentat in instanta si nu au indeplinit un act de

procedura , vor continua sa fie citati (daca desigur nu au termen in cunostinta) => chiar
daca actele de procedura facute de unii se extind asupra celorlalti , asta nu inseamna ca
aceia nu vor mai fi citati. Ei vor fi citati , pentru ca au drepturi proprii.

C.DREPTURILE SI INDATORIRILE PARTILOR

- ele se bazeaza pe art 12 NCPC privind buna-credinta :
(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bun-credin, potrivit scopului n vederea
cruia au fost recunoscute de lege i fr a se nclca drepturile procesuale ale altei pri.
(2) Partea care i exercit drepturile procesuale n mod abuziv rspunde pentru
prejudiciile materiale i morale cauzate. Ea va putea fi obligat, potrivit legii, i la
plata unei amenzi judiciare.
- art 107 si urm. NCPC - exista o serie de amenzi care vizeaza tocmai exercitiul
drepturilor procesuale cu rea-credinta. Exemple :
introducerea cu rea-credinta a unor cereri principale , accesorii , aditionale sau
incidentale precum si exercitarea unei cai de atac vadit netemeinice (spre exemplu
: doar pentru a deranja partea adversa )
blocarea CF aratand ca exista un litigiu desi in acel litigiu nu s-a invocat absolute
nimic
obtinea cu rea-credinta a citarii prin publicitate a celeilalte parti (spre ex : vii si
spui instantei ca nu cunosti domiciliul partii adverse , ca ai depus toate diligentele
in a afla domiciliul si totusi n-ai reusit => instanta va dispune citarea prin
publicitate , dupa care din probele administrate se afla ca tu cunosteai domiciliul
partii adverse. Cu precadere , in procesele de divort.
refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare pentru aflarea avantajelor
procedurii de mediere (asta daca instanta dispune asa ceva)
7

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

- aceste amenzi nu impiedica si acordarea unor daune pentru partea care a fost vatamata
prin abuzul procesual exercitat (ex : Introduci o cale de atac vadit nefondata. Partea
cealalta apeleaza la un avocat. Avocatul va spune : ai venit degeaba la mine. Si daca
veneai , si daca nu veneai la mine , actiunea tot se respingea. Dar acum , pentru ca tot mai deranjat , trebuie sa-mi platesti onorariul => aceste costuri vor fi suportate de catre cel
care a introdus calea de atac vadit nefondata.
- Art. 189 - Despgubiri pentru amnarea procesului (Cel care, cu intenie sau din culp, a
pricinuit amnarea judecrii sau a executrii silite, prin una dintre faptele prevzute la art.
187 sau 188, la cererea prii interesate, va putea fi obligat de ctre instana de judecat
ori, dup caz, de ctre preedintele instanei de executare la plata unei despgubiri pentru
prejudiciul material sau moral cauzat prin amnare)
Ex : Cer suspendarea executarii , o obtin , dar contestatia la executare ,pana la care
doream eu suspendarea executarii silite, este respinsa. (fie pentru ca nu s-a prezentat , fie
ca n-a timbrat cererea etc). Suspendarea aceasta se acorda in ideea unei discutii de interes
privind ideea centrala contestatia la legalitatea executarii. Ori , daca eu obtin
suspendarea , iar dupa nu discut asupra motivelor pentru care s-a acordat suspendarea si
iti spui Super. S-a suspendat 6 luni. N-am nimic de zis => suspendarea nu am facut-o
ca sa discut cu interes problema contestatiei , ci doar ca sa obtin o amanare => creditorul
, pe langa suma pe care o are de primit , va primi si o alta suma cu titlu de despagubiri.

D.PARTICIPAREA TERTILOR LA PROCES

i.Participarea (interventia) voluntara a tertilor situatia in care tertii vor sa intre intr-un
proces inceput de alte persoane ca urmare a propriei lor initiative
ii.Participarea (interventia) fortata a tertilor - tertii nu vor sa intre in proces , dar una
dintre partile procesului vor sa atraga in procesul respectiv si alte persoane
- acesti terti , dupa ce intra in process , vor avea statut similar partilor.
Ei se disting de alti participanti (avocati , martori , experti) prin faptul ca au drepturi
procesuale proprii
i.INTERVENTIA VOLUNTARA
= un tert de proces solicita sa participe la procesul inceput de alte persoane.
- este de 2 feluri :
8

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

1. Interventie voluntara principala (in lit mai veche : interventie in interes propriu)
2. Interventie voluntara accesorie (in lit mai veche : interventie in interesul altuia)

1.Cererea de interventie principala

- se manifesta cand intervenientul pretinde pentru el , in tot sau in parte , dreptul dedus
judecatii sau un drept strans de cel dedus judecatii

2.Cererea de interventie accesorie

= tertul care vrea sa participe la proces nu este in masura sa deduca judecatii un drept
propriu care face obiectul procesului sau care este legat de cel care face obiectul
procesului , dar arata un interes personal , prin sprijinirea dreptului dedus judecatii de una
dintre partile procesului.
EXEMPLE :
Exemplul 1 : A se judeca cu B pe o succesiune a defunctului D. Daca mai exista un C
care are un testament lasat de catre D , testament pe care A si B , fii ai lui D , il ignora
complet , facand partajul numai intre ei. Ce fel de cerere va face C , titular al
testamentului , vazand ca A si B isi disputa intreaga mostenire a testatorului D intr-un
proces numai intre ei?
R : Vorbim de o cerere de interventie principala. Asta pentru ca C are un drept (bunurile
lasata drept mostenire prin testament) . C poate recunoaste ca A si B sunt mostenitori , dar
arata ca si el are aceasta calitate. Sau poate C va spune ca prin testamentul pe care il
detine A si B au fost inlaturati de la mostenire. Esenta este ca C doreste , macar o parte
din ceea ce face obiectul procesului , pentru el.
Exemplul 2 : A revendica de la B un bun. Apare C si spune : Nu ii dati bunul lui A. Dar
bunul nu trebuie sa ramana nici la B. Obligati-l pe B sa mi-l predea mie , pentru ca eu
sunt proprietar.
Si in acest caz vorbim de o cerere de interventie principala pentru ca deduce judecatii un
drept propriu.
Exemplul 3 : A si B se judeca intr-o actiune in revendicare , iar C este un chirias al lui B ,
parat in revendicare , dar care are o promisiune de la B ca in ipoteza in care va castiga
procesul de revendicare si va ramane proprietar , ii va vinde lui (C) bunul.
In acest caz , C evident are un interes ca B sa castige procesul. Daca B castiga : 1) C
ramane chirias ; 2) se activeaza posibilitatea de a cumpara imobilul in baza promisiunii
facute de B. Insa , C nu are un drept propriu dedus judecatii. Procesul care se judeca
vizeaza proprietatea bunului , iar C are doar un drept subsecvent lui B. Atunci actul
9

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

procesual pe care el poate sa il faca este mai de curand cererea de interventie accesorie
(va interveni in favoarea lui B , ca sprijinind pozitia lui B intru a castiga procesul, pentru
ca ulterior C sa poata dobandi o serie de drepturi de la B , de alta natura decat cele deduse
judecatii).
Exemplul 4 : Actiune in evictiune - in care cumparatorul este confruntat cu o actiune din
partea unui tert. Acest cumparator poate sa-l cheme in garantie pe vanzator , dar daca nu-l
cheama , si sa spunem ca nu-l cheama , vanzatorul ar putea sa formuleze o cerere de
interventie accesorie , sa-i sustina pozitia cumparatorului , ca nu cumva aceasta din urma
sa piarda procesul si sa se indrepte apoi impotriva vanzatorului printr-o actiune in
evictiune.

- din perspectiva conditiilor de exercitiu a actiunii civile , cererea de interventie

principala este aidoma unei cereri de chemare in judecata , numai ca este formulata pe
cale incidentala. Daca ne referim la cererea de interventie accesorie , acolo lipseste ceva
dreptul. Partea respectiva nu are un drept propriu , dar invoca un interes propriu. De
aceea putem spune ca vechile denumiri pentru cererile de interventie erau unele incorecte
(in ambele situatii interveneau in interes propriu , si nu ca sa faca un cadou altei parti).
- in doctrina se mai spune ca : in timp ce cererea de interventie principala este o cerere de
chemare in judecata pe cale incidentala , cererea de interventie accesorie este o simpla
aparare, nededucand procesului o pretentie. Intervenientul accesoriu nu vrea ceva de la o
parte din proces (nu cere nici sa se dea , nici sa se faca sau sa nu se faca ceva) , in timp ce
intervenientul principal cere obligarea uneia dintre partile din proces sa dea , sa faca sau
sa nu faca ceva pentru el.

1.Cererea de interventie principala

- trebuie sa indeplineasca conditiile unei actiuni : drept propriu , interes personal , calitate
si capacitate. Nu se deosebeste cu nimic de cererea de chemare in judecata sub acest
aspect.
- forma cererii (conform NCPC) imbraca forma cererii de chemare in judecata.
a) termenul :
Regula : numai in fata primei instante => nu poate fi facuta , de principiu , decat
pana la inchiderea dezbaterilor in fond , in fata primei instante.

Exceptia : cu acordul expres al tuturor partilor , interventia principala ar putea fi

facuta si in apel (direct in apel).
De ce trebuie facuta doar cu acordul expres al tuturor partilor? R : Pentru ca in acest caz,
daca se face direct in apel , avem o derogare de la dublul grad de jurisdictie.
10

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

Intervenientul principal vine in proces cu o pretentie proprie , deci el modifica procesul

sub aspectul nu numai al partilor , dar si al obiectului sau cauzei.Atunci , aceasta pretentie
dedusa direct in apel nu va mai fi analizat in fond de 2 instante , ci doar o data de catre
instanta de apel , si eventual de instanta de recurs => derogare de la dublul grad de
jurisdictie. Ori , dublul grad de jurisdictie este un drept pe care legea il recunoaste
partilor. Prin urmare , nu pot fi obligat la o astfel de derogare. Dar legea recunoaste
dreptul de a accepta , dar in mod expres. Daca una dintre parti lipseste , atunci
judecatorul comunica cererea de interventie si celui absent solicitand sa-si expuna
punctul de vedere cu privire la acceptare in fata instantei de apel , iar daca acesta nu va
spune nimic , instanta va considera ca nefiind un acord => va respinge cererea ca tardiva.

b) procedura admiterii cererii de interventie , in principiu :

Cererea se depune in dosar si se comunica partilor. Dupa aceea , intervine o procedura de
admisibilitate in principiu , care presupune o verificare de catre instanta a aspectelor
legate de conditiile formale ale cererii (forma , timbraj , termenul in care a fost depusa) ,
precum si cu privire la conditiile de exercitiu ale actiunii (interes , afirmarea unui drept ,
calitate , capacitate , dreptul respectiv dedus judecatii sa fie cel care face obiectul
procesului initial sau sa fie strans legat de acesta)
Se pronunta o incheiere prin care se dispune fie admiterea in principiu a cererii , fie
respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie.
- Incheierea prin care se admite , se ataca numai odata cu fondul.
- Incheierea prin care se respinge ca inadmisibila cererea de interventie poate fi
atacata cu apel/recurs (depinde de faza procesuala in care se afla litigiul)
Termenul este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partea prezenta , si de la
comunicare pentru partea absenta.
Pe durata solutionarii apelului/recursului , procesul in care s-a facut cererea de interventie
se suspenda. Totusi , legiuitorul este grijuliu, si spune ca apelul/recursul respectiv trebuie
solutionat in cel mult 10 zile de la inregistrare.

- ca regula , cererile de interventie nu sunt acceptate in acele litigii care au continut

nepatrimonial (pentru ca drepturile respective nu pot fi disputate de mai multe persoane
ex : greu de presupus ca intr-un proces de divort exista cereri de interventie , mai ales
principale ; actiunile in stabilirea paternitatii)
Exceptii :
1. Cerere de divort in care exista un capat de cerere care priveste partajarea
bunurilor => pe acel capat de cerere pot sa intervina tertii. Pai stati asa , voi
faceti partajul , dar partajati-va bunurile voastre. Alea sunt ale mele. O astfel de
cerere de interventie este admisibila.
11

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

2. In cazul litigiilor de munca intre angajat angajator. In principiu , ele nu sunt

susceptibile de cereri de interventie. Dar ar putea sa existe , cereri de interventie
accesorii in litigiile colective.

c) pozitia procesuala a tertului care apare dupa admiterea in principiu

=> avem situatia in care s-a admis , in principiu , cererea de interventie.
- prin admiterea in principiu , tertul intervenient dobandeste o pozitie similara partii , iar
pozitia lui va fi a partii reclamante (pentru ca el este o persoana care pretinde pentru el
un drept ce face obiectul procesului sau un drept care are legatura cu procesul)
- intervenientul preia procedura in starea in care se afla in momentul admiterii cererii de
interventie => el nu va putea invoca sa se refaca actele de procedura anterioare si sa
participe si el la efectuarea lor ( 1) daca la momentul cand a intervenit , o serie de martori
au fost audiati , el nu mai poate pretinde sa fie audiati inca o data martorii; 2) daca exista
acte viciate in proces , dar viciul nu este o nulitate absoluta , ci una relativa. El nu va
putea sa spuna : Voi partilor n-ati invocat nulitatea la inceputul procesului , las ca o
invoc eu. Ori , el nu poate invoca nulitatea pentru ca aceasta s-a acoperit. Dar va putea
invoca nulitatile absolute.)
- intervenientul va putea solicita probe prin cererea de interventie sau , cel mai tarziu ,
pana la primul termen ulterior admiterii cererii de interventie in principiu. (asta inseamna
ca daca au fost audiati niste martori , inainte ca eu sa am calitatea de intervenient in
proces , nu ma impiedica nimic in a solicita audierea acelorasi martori)
- actele procesuale ulterioare vor fi indeplinite si fata de el (adica i se vor comunica si lui
anumite acte din proces , hotararea finala etc)
- ca principiu , cererea de interventie principala se judeca impreuna cu cererea principala.
Exceptie de la regula : Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata de cererea de
interventie principala , atunci instanta poate disjunge judecarea cererii de interventie si
o poate judeca separat. Daca intervenientul pretinde prin cererea de interventie pentru el
insusi dreptul dedus judecatii , disjungerea nu poate avea loc !!!
Exemplu : A cu B se judeca pe un partaj. Stau 4 ani ca sa evalueze bunurile. Inainte sa se
pronunte instanta , apare C si spune : Eu sunt fratele lor. Vreau si eu 1/3. Instanta
observa ca are o cerere de interventie principala admisibila si o admite in principiu. Acum
, spune instanta : Putem sa o disjungem? Dvs C , ce spuneti? . C : Prima problema este
ca mai sunt si alte bunuri pe care ei le-au dosit. La fel de multe precum cele deja evaluate.
Asa ca vreau sa le evaluez , sa stergem loturile care s-au facut pana acuma (trebuie sa fie
12

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

3 loturi , in loc de 2) , plus ca sunt mai multe bunuri. Deci , alte loturi , alti experti , alti
martori etc. Nu doresc readministrarea probelor lor pentru bunurile deja evaluate , ci cer
administrare de probe pentru a dovedi acele bunuri aduse in plus. Instanta : Da, corect.
Are dreptate. Dar nu cumva ne intarzie?! Ba da. Putem sa disjungem? Nu , nu putem!
Plus ca hotararea ar fi nula intrucat in cazul partajului vorbim de coparticipare
obligatorie.
*De aceea trebuie sa avem in vedere diferenta intre situatia in care cererea de
interventie are ca obiect exact obiectul procesului initial SAU un obiect strans legat
de acesta!!!
Alt exemplu : A si B se judeca intr-un proces rezolutiune intr-un contract. Apare D care
spune ca , contractual respectiv este nul absolut.
In aceasta situatie , obiectul nu este identic. Avem pe de o parte rezolutiunea
contractului , iar pe de alta parte nulitatea absoluta. Strict pe ceea ce am spus , se poate
disjunge. Dar , si aici , instanta POATE disjunge (ea nu este obligata).
Briciu : In aceasta situatie , chiar daca legal se poate si instanta are aceasta posibilitate ,
si nu obligatie , eu ca judecator nu as dispune disjungerea. Ar trebui practic sa suspend
judecata rezolutiunii pana se judeca procesul privind nulitatea , ceea ce inseamna ca mai
rau m-am incurcat , pentru ca eu nu pot judeca cererea principala pana nu judec cererea
de interventie. In loc sa creez un bine , am creat o situatie si mai rea
- am spus ca intervenientul are calitatea de reclamant. Prin urmare , daca partile initiale
decid sa tranzactioneze sau reclamantul initial renunta la cererea principala sau la dreptul
dedus judecatii si pune astfel capat procesului principal => cererea de interventie se va
judeca in continuare (pentru ca odata admisa in principiu , el are calitatea de reclamant ,
fiind un argument suficient pentru continuarea procesului)
2.Cererea de interventie accesorie
- in litigiile cu continut nepatrimonial , in general , interesele sunt doar ale partilor. De
aceea , e greu de admis o cerere de interventie accesorie
- daca se admite in principiu cererea de interventie , pozitia procesuala a tertului este
aceeasi cu cea a partii in favoarea careia intervine. (spre deosebire de cererea de
interventie principala unde in mod automat ar fi avut calitatea de reclamant)
- la fel ca si intervenientul principal , el ia procedura in faza in care se afla. Dar sunt si
prevederi particulare.
- intervenientul accesoriu , la fel ca cel principal , poate solicita probe. La fel actele se vor
indeplini si fata de el. Unde difera pozitia procesuala? R : Pozitia procesuala a
13

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

intervenientului accesoriu este subordonata pozitiei partii procesuale in favoarea careia

intervine. Din cauza acestui fapt , el nu va putea face acte de procedura care contravin
interesului partii in favoarea careia a intervenit.
*Notiunea de interes este analizata de instanta , nu ce declara reclamantul ca este in
interesul lui.
Situatie 1 : La un moment dat , reclamantul vrea sa suspende cauza. Se si intelege cu
paratul sa suspende cauza. Nu poate sa vina intervenientul accesoriu si sa spuna ca el nu
vrea sa se suspende cauza , din moment ce reclamantul si paratul au stabilit acest lucru.
Situatie 2 : Daca partile initiale se inteleg , in sensul ca incheie o tranzactie sau
reclamantul renunta la actiune sau paratul achieseaza la pretentiile reclamantului ,
procesul se stinge imediat , tot datorita faptului ca intervenientul accesoriu are o pozitie
subordonata partii in favoarea careia a intervenit.
- calea de atac poate fi exercitata de intervenientul accesoriu , dar se socoteste CUMVA??
si nu va fi judecata in fond , daca partea in favoarea careia a intervenit intervenientul nu
exercita si ea , la randul ei , respectiva cale de atac.
La fel se va intampla daca partea exercita calea de atac , dar ea se anuleaza din motive de
forma sau este respinsa fara a fi cercetata in fond (intervenientul nu poate sa conteste
hotararea daca contestarea nu vine si din partea partii principale in favoarea careia a
intervenit. Mai mult decat atat , partea principala sa exercite acel drept in conditii de
legalitate formala , cel putin , si sa vrea sa continue calea respectiva)
- o alta expresie a caracterului subordonat intervenientul accesoriu poate sa renunte la
judecata cererii de interventie numai cu acordul partii in favoarea careia a intervenit.
*Posibil subiect de examen : Comparatie intre cererea de interventie principala si cea
accesorie
- la cererea de interventie principala trebuie distins dupa cum cererea de interventie are ca
obiect intocmai obiectul procesului sau un obiect strans legat de acesta =>
Daca se admite cererea reclamantului , teoretic , ar trebui ca cererea de interventie
principala sa fie respinsa (pentru ca intervenientul principal cere dreptul pentru el)

Instanta mai poate sa admita in parte cererea reclamantului si sa admite in partea

cererea intervenientului (ex : partaj)

Admiterea cererii de interventie principala si respingerea cererii principale

Cateodata pot fi admise amandoua cererile , daca obiectul lor nu este concurrent
14

Curs 5 (30.10.2014) Procedura Civila T. Briciu

La cererea de interventie accesorie , situatia este mai simpla.

Solutia din cererea de interventie accesorie trebuie sa fie determinata de solutia data in
legatura cu partea in favoarea careia s-a intervenit! Astfel , daca se face o cerere de
interventie accesorie in favoarea reclamantului si reclamantul castiga , atunci se va
admite si cererea de interventie accesorie. Analog si in cazul in care acesta ar pierde.

15