Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T.

Briciu

Atentie !!! (se greseste la examen si in practica)

Nu se confunda clasificarea in nulitati conditionate/neconditionate cu clasificarea in nulitati
de ordine publica/privata. Sunt multi practicieni care merg pe ideea ca daca este nulitate
neconditionata inseamna ca este nulitate absoluta.
Nulitatea conditionata/neconditionata - nu are legatura cu nulitatea de ordine publica/privata.
Sunt 2 clasificari distincte, fara legatura una cu alta (e ca si cum ai zice intuneric lumina si cald
frig).
Sunt nulitati neconditionate care sunt de ordine privata: competenta instantei daca este
materiala este de ordine publica, dar daca este teritoriala poate fi de ordine publica sau de ordine
privata. Totusi, ea este neconditionata de vatamare. Nu ti se cere sa dovedesti ce te-a vatamat daca
te-ai dus sa te judeci la Zimnicea, nu la Slobozia. Pentru simplul fapt ca aveai dreptul sa te judeci
la Zimnicea, ti se va admite exceptia.
Neconditionata de vatamare= nu trebuie sa dovedesti vatamarea, dar nu inseamna ca e de
ordine publica.
Regimul de invocare
La regimul de invocare, este esentiala clasificarea in nulitati absolute si relative.
Cine poate invoca nulitatea ?

La nulitati absolute - oricare dintre parti, procuror, instanta din oficiu.

Nulitatea relativa numai de partea vatamata, cu conditia ca vatamarea sa nu fi fost

provocata prin propria fapta.

Daca este o nulitate neconditionata de vatamare, atunci vorbim de partea adversa celei care a
provocat vatamarea. De ex., intr-un aspect de necompetenta teritoriala va invoca paratul,
reclamantul daca depune cererea la o instanta necompetenta territorial (competenta neexclusiva)
nu va putea invoca propria incalcare a regulilor de ordine private. Fiind o nulitate neconditionata,
nu avem propri-zis o persoana vatamata, dar poate invoca persoana care ar suferi efectele nulitatii.
In ce termen?

Nulitati absolute: in orice faza a procesului, daca legea nu prevede altfel.

Uneori legea prevede altfel: de ex. la competenta materiala (de ordine publica): - pana la
primul termen.

Nulitati relative: in ce priveste neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii

(adica de ex. in cererea de chemare in judecata, in procedura prealabila): prin intampinare/ daca
intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata.
Sunt situatii in care legea prevede o procedura prealabila pt a sesiza instanta. De ex., Legea
contenciosului administrativ prevede ca trebuie sa faci o plangere prealabila (faci o cerere de
retractare/de revocare a actului administrativ si daca organul emitent nu revoca actul, atunci poti
introduce o actiune in instanta). Procedura este obligatorie, dar este prevazuta de norme de ordine
1

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

privata. Prin urmare, daca organul emitent va vrea sa sesizeze ca nu ai facut mai intai plangerea
prealabila si ca daca ai fi facut-o, el ar fi revocat actul, dar nu i-ai dat posibilitatea, o va putea face
numai prin intampinare, iar daca aceasta nu este obligatorie, la primul termen de judecata.
Neregularitatile intervenite in cursul judecatii: trebuie invocate la termenul la care s-a
savarsit neregularitatea, iar daca partea nu este prezenta la termenul respectiv, trebuie sa invoce la
termenul imediat urmator la care este legal citata, dar inainte de a se pune concluzii pe fond.
Exemplu: o parte nu este legal citata la un termen. Evident nici nu vine la termenul respectiv,
dar nimeni nu observa ca partea nu a fost legal citata. Neregularitatea este una de ordine privata,
vizand dreptul partii de a se apara. Sigur partii care lipseste nu ii poti cere sa invoce
neregularitatea la termenul respectiv, pt ca neregularitea este chiar lipsa ei, fiindca nu a fost legal
citata. Dar ii vei cere sa invoce aceasta neregularitate la primul termen la care va fi legal citata.
La termenul urmator ce ar inseamna ? Partea este nelegal citata, nu observa nimeni, se
administreaza niste probe, la urmatorul termen este legal citata, vine la proces si nu spune nimic
despre ce s-a intamplat la termenul anterior, pune concluzii pe fond, dupa se pronunta hotararea. In
apel spune ca hotararea este nula pt ce se sprijina pe niste probe care au fost administrate la un
termen la care eu nu am fost legal citata. E adevarat lucrul acesta, dar dupa acest termen, au mai
fost termene, iar tu nu ai spus nimic. Astfel incat, ai pierdut termenul in care puteai invoca aceste
neregularitati.
Pt neregularitati care privesc chiar hotararea judecatoreasca (ex: cu ocazia deliberarii),
partile nemaiavand infatisari, apelul ramane singura forma de invocare.
Modul de invocare

Pe cale de exceptie - daca nulitatea intervnine in cursul unui proces.

Exemplu: O parte este nelegal citata si se invoca exceptia nelegalei citari a acesteia. O parte este
nelegal reprezentata, se invoca exceptia nelegalei reprezentari. Este chemata o parte in fata unei
instante necompetente, va invoca exceptia necompetentei.

Totusi, sunt si situatii in care exceptia poate fi invocata ca motiv in caile de atac (atunci

cand exceptia a fost invocata, dar ea a fost respinsa).

Exemplu: invoci exceptia necompetentei, instanta respinge exceptia, in cazul acestea partea va
putea invoca problema neregularitatii in apel, dar nu ca exceptie , ci ca un motiv de apel, in sensul
ca exceptia pe care a invocat-o in prima instanta i-a fost respinsa in mod gresit. Deci, daca ai
invocat exceptia in prima instanta si instanta ti-a respins-o, nu o mai invoci in apel, pt ca ai
invocat-o deja odata, ci ceea ce invoci in apel, este modul in care exceptia a fost solutionata. Este
gresit in cazul acesta sa spui ca invoci exceptia in apel, care fusese respinsa in prima instanta.
Solutii:
Solutiile sunt de admitere sau de respingere, dar nu asta e cel mai important, ci actul de
procedura prin care instanta solutioneaza.
In principiu, avem o incheiere interlocutorie, daca se respinge si daca se admite, dar aici
discutam. Sunt nulitati care conduc la incheieri, iar altele la sentinte. De ce? Trebuie sa vedem
daca dupa nulitatea respectiva, procesul continua sau dimpotriva, nulitatea isi produce efecte
asupra intregului proces, pe care il opreste.
2

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

Luam 2 exemple:
1. Exceptia nulitatii citarii instanta o admite si va pronunta o incheiere. Dispunand
refacerea procedurii de citare si acordarea unui nou termen de judecata.
2. Daca insa se invoca nulitatea cererii de chemare in judecata (de ex este netimbrata, sau
partea care a formulat-o nu are capacitate procesuala) si se admite, se va pronunta o sentinta pt ca
procesul se finalizeaza.
Daca se respinge exceptia, intotdeauna se pronunta o incheiere interlocutorie, pt ca procesul
va continua.
In cazul in care nulitatea este invocata in caile de atac, intotdeauna vom avea o hotarare,
decizie, prin care se va admite sau respinge motivul respectiv.
Calea de atac impotriva solutiei data pe exceptie:
De regula, este calea de atac prevazuta pt hotararea data pe fond. Uneori avem si exceptii.
Efectele nulitatii:
1. Regula - nulitatea lipseste actul de procedura de efectele pe care le legea le confera in
ceea ce priveste functia sa procedurala. Este regula clasica din civil.
Avem si ceva specific procedurii.
2. Nulitatea afecteaza atat operatiunea, cat si actul incheiat pt constatarea acestia.
Operatiunea nu supravietuieste daca actul constator este afectat de nulitatea. Nulitatea actului
constator atrage si nulitatea operatiunii in sine.
3. Nulitatea opereaza retroactiv. De asemenea, nulitatea actului atrage si nulitatea actelor
subsecvente, daca acestea nu au o existenta de sine-statatoare.
Ex: raportul de expertiza dintr-un dosar nu a fost intocmit conform legii in sensul ca partile
nu fost chemate la fata locului, desi legea prevedea acest lucru. Problema este ca pe acest act de
procedura sa se sprijine chiar hotararea judecatoreasca. Daca instanta de apel va constata nulitatea
expertizei=> nulitatea si a hotararii judecatoresti, raportul neavand o exsitenta de sine statatoare, ci
reprezentand chiar o proba esentiala.
!!!
Regula: numai actele ulterioare sunt lovite de nulitate, nu si cele precedente.
Adica instanta va trimite spre rejudecare, eventual sa se reia de la raportul.
Insa, daca exista o intrepatrundere care nu poate fi eviata, pot fi afectate si acte anterioare.
Exemplu:
- cazul necompetentei chiar daca s-a constatat necompetenta la al 2 lea termen, procesul se
va lua de la 0;
- nulitate care intervine in cazul deliberarii: complet de divergenta; nu se respecta regulile pt
desemnarea unei al 3 lea judecator; se desfiinteaza hotararea. In mod normal, regula ar fi ca se
desfiinteaza doar actele ulterioare, adica pronuntarea hotarararii si hotararea judecatoreasca. Dar,
daca se vor desfiinta hotararea si pronuntarea, trebuie sa se reia si dezbaterile pt ca noii judecatori
trebuie sa audieze partile ca sa poata pronunta o hotarare. Cand sunt cazuri de genul acesta, sunt
afectate si acte anterioare celui lovit de nulitate.
Nulitatea nu opereaza de drept, nici chiar pt nulitati de ordine publica. Prin urmare, vom
avea situatii in procedura in care nulitati chiar de ordine publica vor ramane nesanctionate, daca
nu se invoca nici ca exceptie, nici in caile de atac.
3

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

Nulitatea unei hotarari judecatoresti poate fi invocata numai prin intermediul cailor de
atac.!! Niciodata pe calea incidentala.
Supravietuiesc anumite efecte:
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele raman
valabile, chiar daca actul este nul dpdv al functiei procesuale.
Adica o hotarare data de un complet/instanta necompetenta/complet gresit compus (nr. gresit
sau un judecator este incompatibil) e nula fara indoiala. Dar daca insa partea a declarat ceva in fata
instantei, iar instanta a consemnat declaratia intr-o incheiere, atunci declaratia ramane valabila.
Sub aspectul acelei declaratii, hotararea este un act autentic.
Se da exemplu in literatura de specialitate: o hotarare civila nula ca atare, foloseste ca alibi
intr-un proces penal (ca partea a fost intr-un anumit loc, la proces intr-un alt oras in momentul
savarsirii faptei penale, iar acest lucru s-a mentionat intr-o inchiere interlocutorie). Judecatorul
putea fi necompetent sa judece cazul, dar faptul ca partea s-a manifestat intr-un anumit fel, poate fi
retinut oricand, pt ca judecatorul este compent sa constate aceste lucruri.

II. Decaderea
Intervine cand a fost incalcat un termen legal imperativ (un termen impus de lege, inauntrul
caruia trebuia facut un anumit act de procedura).
Termen prohibitiv termen inauntrul caruia nu ai voie sa faci un act de procedura; daca
actul este facut => nulitatea neconditionata de vatamare (ultimul pct de la nulitatea neconditionata:
alte elemente extrinseci actului);
Intrinsec= greseala in interiorul actului (lipsa semnaturii, lipsa unui element pe care legea il
prevedea sip e care redactorul actului nu l-a respectat)
Extrinsec= element care se afla in afara actului respect. Termenul legal prohibitiv nu poate fi
intrinsec, el este extrinsec actului.
Prof Tabarca: Decaderea intervine si in cazul termenelor judecatoresti, nu numai in cazul
celor legale. Argument de text : textul nu face distinctie.
Prof. Briciu (curs de baza): Decaderea intervine in cazul termenelor legale imperative, nu
in cazul termenelor judecatoresti. Decaderea este o sanctiune pentru comportamentul partilor, nu
al judecatorului. Daca decederea ar interveni si in cazul termenelor judecatoresti ar insemna ca
judecatorul nu mai poate el insusi sa dea un nou termen, ceea ce ar fi absurd.
Conditii:
1.Trebuie sa fie un termen legal absolut, adica imperativ, in interiorul caruia trebuia facut
un act procedural, sau trebuia exercitat un drept. Atentie! Termenul nu trebuie sa fie de
recomandare (de ex., termenul de redactare a hotararii judecatoresti de 30 zile).
Insa, nu trebuie sa fie vba despre un termen fix (nr de zile), pt ca poate fi vorba si despre un
moment procesual (ex: exceptia de necompetenta: necompetenta materiala si teritoriala trebuie
invocata la primul termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante) sau despre o
succesiune de momente (ex: atunci cand se spune ca poate fi invocata o anumita exceptie de indata
ce ai aflat, dar inainte de dezbaterea pe fond).
Ce inseamna de indata? Daca ai aflat in sedinta, o invoci atunci. Daca ai aflat intre sedinte, o
4

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

invoci la urmatoarea la care esti legal citat. Dar, sa nu se fi intrat in dezbateri.

2. Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inauntrul acelui termen.
3. Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii.
Aici avem mai multe ipoteze:
- Fie exista o dispozitie expresa in acest sens,
- fie este vorba despre o coparticipare procesuala, iar actul facut de una din parti profita si
celorlalte parti prin derogare de la pp independetei procesuale;
- daca partea interesata renunta expres la decadere (renuntarea nu poate fi niciodata tacita, nu
se poate deduce renuntarea din faptul ca partea adversa nu invoca) ;
- legea stabileste in mod expres o alta sanctiune procesuala;
- partea dovedeste ca a fost impiedicata de motive justificate (este de fapt o repunere in
termen).
***Examen: 3 situatii in care legea inlatura sanctiunea decaderii, sau stabileste o alta sanctiune in
locul decaderii (adica trebuie sa cautam de dinainte exemple, pt ca la examen nu avem cum sa le
gasim pe loc).
Regimul de invocare
La fel ca la nulitatea pt ca avem aceeasi distinctie intre ordine publica/privata.

Termenul - la fel ca la nulitate

Mijlocul:
exceptia, daca procesul este in curs
calea de atac, daca s a pronuntat o hotarare.

Dispozitii exprese:
- Art. 194 prevede cuprinsul cererii de chemare in judecata; art. 200 spune ca daca cererea nu
indeplineste cerintele, instanta va pune in vedere partii reclamante ca in 10 zile de la primirea
comunicarii prin care instanta ii spune ca nu indeplineste aceste cerinte, sa remedieze aceste
lipsuri. Iar daca nu o face, alin. (3) ca daca obligatii privind completarea/modificarea cererii nu
sunt indeplinite in termen, instanta dispune prin inchieiere anularea cererii.
- Art. 262 Cheltuieli necesare administrarii probelor: partile sunt obligate sa avanseze
cheltuieli in termenul fixat de instanta. Alin. (4) spune ca depunerea sumei se va putea face si dupa
implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata. Deci iti da un termen sa depui
dovada platii, spune ca denepunerea in termen atrage decaderea (alin. (3)), iar apoi spune ca
depunerea sumei se va putea face si dupa implinirea termenului daca prin aceasta nu se amana
judecata. => dispozitie expresa.
- Art. 311(4) - decaderea din dreptul de a administrata dovada cu martori pt neindeplinirea
obligatiilor de a suporta cheltuielile necesare deplasarii lor se acopera daca acestia se infatiseaza in
termenul fixat pt administrarea lor. => dispozitie expresa a legii.
Efectele decaderii:
1. Pierderea dreptului procesual de a efectua actul neexercitat in termen.
2. Ca urmare a pierderii dreptului procesual de a efectua actul neexercitat in termen, daca
totusi actul este efectuat (dpdv exclusiv material) => actul este lovit de nulitate.
Atentie! Sanctiunea nu este nulitatea! Sanctiunea este decaderea. Nulitatea este derivata din
5

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

faptul ca nu mai aveai dreptul sa faci actul; operatiunea fiind interzisa de lege, si actul va fi lovit
de nulitate; este o nulitate neconditionata (este extrinseca pt ca nu aveai dreptul sa il faci, actul
poate fi impecabil dpdv al formei, dar erai lipsit de dreptul de a il face).
3. Dreptul subiectiv nu este atins de principiu, insa el va putea suferi pierderi in mod
indirect.
Cu alte cuvinte, fiind decazut de din dreptul de a face un act de procedura, dreptul tau
subiectiv dedus judecatii nu este afectat. Dar daca de ex. este un termen de a exercita apelul,
termen pe care l-ai pierdut, prin pierderea dreptului de a exercita apelul, se definitiveaza hotararea
primei instante, iar daca ai pierdut procesul se creeaza autoritate de lucru judecat si dreptul nu mai
poate fi dedus judecatii. Deci se produce un efect indirect.
4. Supravietuiesc anumite efecte: daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau
constatari de fapt, ele raman valabile, pentru ca acestea sunt extraprocesuale, iar sanctiunea
decaderii are in vedere functia procesuala.
5. La fel ca la nulitate, decaderea isi produce efectele numai daca a fost constatata de
instanta, nu se produce de drept. Daca ea nu a fost constata actul ramane valabil.
Repunerea in termen
= acea exceptie de la sanctiunea decaderii, care intervine atunci cand partea nu a facut actul
de procedura din motive temeinic justificate.
Daca exista motive temeinic justificate care au impiedicat partea sa faca actul in termene, ea
trebuie sa faca o cerere de repunere in termen in care sa arate si motivele temeinic justificate si
totodata sa faca si actul de procedura pe care nu l-a facut, in termen de cel mult 15 zile de la
incetarea impiedicarii.
Atentie! Acestea se fac concomitent. Nu faci cerere de repunere in termen, ti se admite si
abia apoi faci actul. Nu! Impreuna cu cererea de repundere faci si actul. Sigur, dpdv practic,
instanta va proceda in felul urmator: partea adversa va invoca exceptia decaderii. Instanta va
solutiona mai intai cererea de repunere in termen si in functie de aceasta se va pronunta asupra
exceptiei. Daca o va admite, va respinge exceptia decaderii, daca nu retine motivele ca fiind
temeinic justificate, va respinge cererea de repunere in termen si va admite exceptia decaderii, si
va anula actul.
Instanta competenta sa judece cerea de repunere in termen:
= aceeasi instanta care este competenta sa judece actul de procedura care nu a fost facut in
termen.
Deci in cazul unui apel, cererea de repunere in termen nu va fi judecata de instanta care a
pronuntat hotararea, ci de instanta care judeca apelul; chiar daca ea se va depune la instanta care a
pronuntat hotararea, ea se va trimite la instanta care judeca apelul si aceea se va pronunta atat pe
repunerea in termen, cat si pe fondul apelului, daca se va admite cerere de repunere in termen
pentru ca daca nu, apelul va fi respins ca tardiv ca urmare a decaderii.
Motive temeinic justificate:
Nu sunt foarte multe exemple in practica, pentru ca in legislatia anterioara era vorba despre
motive mai presus de vointa partilor, ori motiv mai presus de vointa partilor, cel putin potrivit
prof. Briciu este o notiune juridica mai restransa decat cea de temeinic justificat. Era considerat
motiv mai presus de vointa partilor o spitalizare indelungata care punea partea intr-o imposibilitate
de a-si gestiona afacerile, un accident, iar nu plecarea in concediu :)) sau o simpla boala, care insa
6

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

nu presupunea o indisponibilizare fizica (spitalizare), ci doar o conditie fizica mai precara.

Instanta va analiza de la caz la caz si va aprecia daca este vorba sau nu despre un motiv
temenic justificat care a impiedicat partea sa faca actul in termen.
Comparatie nulitate - decadere
Asemanari:
- atat actul nul, cat si cel tardiv sunt lipsite de efectele procesuale, dar pot produce alte efecte
- ambele sanctiuni sunt de stricta interpretare si aplicare, nu pot fi extinse prin analogie.
- nimeni nu se poate prevala de o nulitate/decadere daca este vorba de propriul fapt. Desigur,
daca sunt de ordine privata, caci daca sunt de ordine publica pot fi invocate din oficiu.
- regim similar de invocare, dupa cum e nulitate sau decadere de ordine publica/privata
Deosebiri:
- Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si termenelor prohibitive, pe cand
decaderea intervine doar in cazul termenelor legal imperative (cu mentiunea ca unii doctrinari
considera ca intervine si in cazul termenelor judecatoresti)
- Nulitatea este conditionata de vatamare, in principiu, la decadere nu exista aceasta
distinctie
- Actul nul va putea fi refacut in conditiile legii, pe cand actul tardiv nu mai poate fi refacut.
La nulitate daca procedura de citare e nula, instanta dispune refacerea procedurii de citare, insa la
apel, daca nu ai facut apelul, s-a terminat, hotararea ramane definitiva.

III. Amenzi judiciare: de citit din carte

Judecata in prima instanta

I.
II.
III.
IV.

Etapa scrisa
Etapa cercetarii procesului (in pp administrarea de probe)
Etapa dezbaterilor
Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

I.

Etapa scrisa

Proceduri prealabile sesizarii instantei

Sediul materiei: art. 193 + alte texte din legi speciale.
Existenta unor proceduri prelabile sesizarii instantelor de judecata nu reprezinta o incalcare a
accesului liber la justitie. Problema a fost dedusa si CCR, care s-a pronuntat prin mai multe decizii
in acest sens, a format obiectul unei practici destul de elaborate la Curtea de la Strasbourg, iar
aceasta s-a pronuntat ca existenta unor proceduri prealabile nu reprezinta o ingradire a accesului
liber la justitie, cu doua conditii/limite:
1. Aceste proceduri sa nu presupuna o durata care sa faca ca procesul sa nu se mai incadreze
intr-un termen rezonabil.
7

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

2. Aparitia unor astfel de cazuri sa fie justificata dpdv al unui scop legitim si sa fie
proportionala cu ingradirea accesului la justitie, aceasta proportionalitate verificandu-se
uneori si prin durata procedurilor, dificultatea
2 categorii de proceduri:
1. Proceduri jurisdictional-administrative (potrivit Constitutiei, sunt gratuite si facultative)
2. Proceduri non-jurisdictionale, adica gratioase (pot fi si obligatorii). Costurile si durata lor
trebuie sa nu incalce accesul liber la justitie.
Recent, Curtea Constitutionala si-a aratat rezervele in ceea ce priveste procedura medierii,
care era impusa initial ca fiind o procedura prealabila, pe care CCR a inlaturat-o sub aspectul
sanctiunii posibile in cazul neurmarii ei, spunand ca sanctiunea inadmisibilitatii cererii ca urmare
a neparcurgerii procedurii de consultare a unui mediator in privinta avantajelor medierii este
neconstitutionala tocmai pentru ca, in realitate, nu exista proportionalitate.
Alte proceduri prealabile: in materia contenciosului administrativ, avem o procedura
prealabila introducerii actiunii, constand in cererea de revocare a actului administrativ.
De principiu, neindeplinirea unei proceduri prealabile nu poate fi invocata decat de catre
parat, prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
Exceptie: doar situatia prevazuta in art. 193 alin.(3), in cererile privind dezbaterea
procedurii succesorale, unde instanta ar putea invoca chiar si din oficiu nedepunerea incheierii
emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA

Este actul prin care se sesizeaza instanta si se pune in miscare actiunea civila.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata - art.194
a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoane juridice, denumirea
i sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde i codul numeric personal sau, dup caz, codul
unic de nregistrare ori codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul
comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar ale reclamantului,
precum i ale prtului, dac prile posed ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare
potrivit legii, n msura n care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziiile art. 148 alin. (1)
teza a II-a sunt aplicabile. Dac reclamantul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n
Romnia unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul;
Deci reclamantul este obligat sa le precizeze pe ale lui, evident, daca le poseda, iar pentru
cele ale paratului in masura in care acestea sunt cunoscute de catre reclamant.
Atentie! Simpla declaratie a reclamantului ca nu cunoaste aceste date ale paratului este
suficienta, nu trebuie dovedit. Este gresit comportamentul judecatorilor care anuleaza cererea
pentru motivul ca reclamantul nu a dovedit ca nu cunoaste datele paratului pentru ca nici nu avea
cum sa dovedeasca, el nici nu s-a prezentat la proces, ci doar a depus o cerere. Textul este foarte
clar.
Daca reclamatul locuieste in strainatate, este obligat sa isi aleaga domiciliul in tara pentru
8

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

comunicarea actelor de procedura. Deci nu inseamna ca trebuie sa vina in tara pentru proces, este
vorba despre domiciliul ales exclusiv pentru comunicarea actelor (la un mandatar care va fi
insarcinat sa primeasca actele, sau, cel mai probabil, la avocatul care il reprezinta in proces;
persoana nu trebuie neaparat sa il reprezinte in proces, ci numai sa primeasca actele pentru el, ca
sa nu se faca procedura de comunicare in strainatate, care este mai anevoioasa)
b) numele, prenumele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n cazul reprezentrii
prin avocat, numele, prenumele acestuia i sediul profesional. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a
II-a sunt aplicabile n mod corespunztor.
Dovada calitii de reprezentant, n forma prevzut la art. 151, se va altura cererii. Daca nu
se indica numele celui care reprezinta partea, instanta, nestiind cine a semnat cererea, daca ea e
semnata prin mandatar si mandatarul nu apare in cuprinsul cererii cu nume, prenume s.a.m.d, va
avea o problema de lipsa a semnaturii si va putea anula cererea. Daca cererea va fi facuta de o
persoana care nu indica faptul ca este mandatar, si nu parte, nu apare undeva mentiunea in
calitate de mandatar, iar apare o problema pentru ca instanta risca sa verifice calitatea procesuala
in persoana mandatarului, daca el nu isi declina aceasta calitate, ceea ce ar conduce la o
respingerea a actiunii ca facuta fara calitate procesuala.
Trebuie depusa totodata si dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta de lege
(mandatar neavocat - procura in forma autentica; reprezentant al unei persoane juridice - extras de
la oficiul RC care sa reflecte calitatea de reprezentant, administrator, presedinte al Consiliului de
administratie etc.)
c) obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cnd acesta este evaluabil
n bani, precum i modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea
nscrisurilor corespunztoare. Pentru imobile, se aplic n mod corespunztor dispoziiile art.
104. Pentru identificarea imobilelor se vor arta localitatea i judeul, strada i numrul, iar n
lips, vecintile, etajul i apartamentul, precum i, cnd imobilul este nscris n cartea funciar,
numrul de carte funciar i numrul cadastral sau topografic, dup caz. La cererea de chemare
n judecat se va anexa extrasul de carte funciar, cu artarea titularului nscris n cartea
funciar, eliberat de biroul de cadastru i publicitate imobiliar n raza cruia este situat
imobilul, iar n cazul n care imobilul nu este nscris n cartea funciar, se va anexa un certificat
emis de acelai birou, care atest acest fapt;
Fara un obiect, instanta nu stie asupra a ce sa se pronunte. Judecatorul poate califica cererea
in drept, dar in ceea ce priveste obiectul, este tinut de obiectul cerut de parti, altfel face extra petita
sau plus petita
Trebuie trecuta si valoarea pentru ca de valoarea cererii este tinuta competenta si taxa de
timbru.
De asemenea, trebuie indicata aici si modul cum a fost determinata valoarea obiectului si
indicarea inscrisurilor care au condus la identificarea valorii. De ex., valoarea obiectului este de
200 000 lei conform inscrisului atasat provenind de la organul fiscal care iti arata care este
valoarea de impunere.
d) aratarea motivelor in fapt si in drept pe care se intemeiaza cererea
Reclamantul argumenteaza in fapt si in drept pretentiile de la punctul c).
9

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

e) artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. Cnd dovada se face prin
nscrisuri, se vor aplica, n mod corespunztor, dispoziiile art. 150. Cnd reclamantul dorete s
i dovedeasc cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul prtului, va cere
nfiarea n persoan a acestuia, dac prtul este o persoan fizic. n cazurile n care legea
prevede c prtul va rspunde n scris la interogatoriu, acesta va fi ataat cererii de chemare n
judecat. Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele, prenumele i adresa
martorilor, dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile n mod corespunztor;
Daca se cer inscrisurile, ele trebuie atasate intr-un numar corespunzator pentru a fi
comunicate.
Daca se cere interogatoriu, iar partea adversa este o persoana juridica sau o persoana careia i
se ia interogatoriul in scris, si nu verbal in fata instantei, reclamantul este obligat sa depuna si
intrebarile pe care urmeaza sa le puna. Daca interogatoriul se ia insa unei persoane fizice cu
domiciliul in Romania, nu este obligat sa depuna intrebarile pentru ca ele se vor pune chiar in
sedinta publica.
Daca se cer matori, trebuie indicate numele si adresele martorilor, pentru a putea fi citati si
pentru ca partea adversa, eventual, prin intampinare, sa se opuna la audierea martorilor (pentru ca
poate sunt martori care au legatura cu partea care i-a propus, poate sunt rude sau persoane care au
fost condamnate pentru marturie mincinoasa, si atunci partea adversa se poate opune).
f) semnatura

Am discutat despre forma cererii, dar si despre o serie de acte care se ataseaza ei:
actul prin care se dovedeste calitatea de reprezentant al celui care formuleaza cererea prin
intermediul unui reprezentant
interogatoriul
lista martorilor
Dar se ataseaza la cererea de chemare in judecata si taxa judiciara de timbru.

Cererea de chemare in judecata se va depune in atatea exemplare, impreuna cu toate actele

insotitoare, cate parti sunt, plus unul pentru instanta.
Art.196 Nulitatea cererii: Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si
prenumele sau, dupa caz, denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale
acesteia ori semnatura partii sau a reprezentantului acesteia este nula. Dispozitiile art.200 sunt
aplicabile.
Prin urmare, avem de-a face cu o nulitate expresa. Si lipsa celorlalte elemente este supusa
nulitatii, insa este vorba despre nulitati virtuale, deci trebuie dovedita vatamarea.
Cu privire la lipsa semnaturii, exista o prevedere la alin.(2): Cu toate acestea, lipsa
semnturii se poate acoperi n tot cursul judecii n faa primei instane. Dac se invoc lipsa de
semntur, reclamantul care lipsete la acel termen va trebui s semneze cererea cel mai trziu la
primul termen urmtor, fiind ntiinat n acest sens prin citaie. n cazul n care reclamantul este
prezent n instan, acesta va semna chiar n edina n care a fost invocat nulitatea.
Aici nulitatea nu intervine imediat, ci se va acorda un termen inauntrul caruia cererea sa se
10

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

semneze de reclamant sau de reprezentant, iar daca fiind instiintat de acest termen, reclamantul tot
nu semneaza cererea, abia atunci va interveni nulitatea.
Timbrarea cererii de chemare in judecat
- seminar sau ora urmatoare
Cererea de chemare in judecata se poate depune la registratura instantei personal sau prin
reprezentant, dupa cum se poate depune si prin posta, fax, e-mail, urmand a fi inregistrate de catre
grefier.
Data inceperii procesului este data inregistrarii cererii la instanta. Data inceperii procesului
este foarte importanta pentru ca in functie de ea se stabileste legea aplicabila. NCPC are regula
potrivit careia in cazul in care apar legi noi de procedura, ele nu se vor aplica decat proceselor care
incep sub imperiul lor.
A nu se confunda cu ceea ce am discutat la termene! Se poate depune in termen legal si la
posta, iar daca data postei e in termenul de prescriptie, nu conteaza cand este inregistrata ulterior
la instanta.
Efectele cererii de chemare in judecata
1. Investeste instanta (instanta nu se poate investi din oficiu).
2. Determina cadrul procesual in sensul ca, de principiu, el nu mai poate fi modificat decat prin
vointa reclamantului, instanta, de regula, neputand aduce parti noi in proces.
3. In cazul competentei teritoriale alternative, actul de depunere a cererii la una din instantele
deopotriva competente reprezinta si actul alegerii a unei instante competente, aceasta alegere fiind
irevocabila pentru reclamant.
4. Opereaza o transmitere a calitatii procesuale in cazul in care reclamantul decedeaza (daca el a
decedat inaintea introducerii cererii, vom avea de-a face cu o lipsa a capacitatii de folosinta).
5. Opereaza o punere in intarziere a debitorului, daca nu a fost pus in intarziere in alt mod sau nu
este de drept in intarziere.
6. Opereaza incetarea bunei-credinte a paratului, de exemplu, in materie imobiliara, nu mai poate
beneficia de fructele bunului imobil revendicat din momentul in care cererea a fost introdusa si
comunicata.
7. Bunul devine litigios, deci orice vanzare devine una de drepturi litigoase.
8. Intrerupe termenul de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune, sub rezerva de a nu fi
respinsa, de a nu se renunta la ea, de a nu se perima.
Verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata
Ce reprezinta procedura de regularizare?
Cererea se depune la registratura instantei direct sau prin posta sau prin alt mijloc.
In sistemul VCPC: dupa depunerea cererii, se acorda termen in sedinta publica si eventualele
neregularitati se rectificau prin acordarea de termene succesive si astfel se ingreunau lucrurile.
NCPC: Daca cererea nu indeplineste conditiile formale (art.194), reclamantului i se comunica
in scris lipsurile si i se pun la dispozitie 10 zile pentru a face completarile sau adaugirile necesare
(nu ai indicat valoarea, iti spune ca in 10 zile sa indice valoarea) si dovezile (de ex., inscrisurile
din care rezulta valoarea indicata).
11

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

Daca reclamantul nu le face, se anuleaza cererea in camera de consiliu fara citarea partilor,
adica a reclamantului pentru ca paratul inca nu stie de proces, lui nu i s-a comunicat cererea.
Impotriva incheierii de anulare, exista o singura cale de atac - cererea de reexaminare, care
se exercita in termen de 15 zile de la comunicarea incheierii si care se solutioneaza prin incheiere
definitiva data in camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei
respective.
Se va putea admite cerere de reexaminare numai in 2 cazuri:
a) daca masura anularii a fost dispusa eronat
b) daca neregularitatile au fost indreptate in termenul de 10 zile, nu ulterior! (deci nu te mai
poti indrepta dupa expirarea celor 10 zile si pronuntarea unei incheieri de anulare, pana la
solutionarea cererii de reexaminare).
Reexaminarea are in vedere situatia de la momentul anularii cererii, nu de la momentul
judecarii cererii de reexaminare. Adica ai rectificat, dar cererea nu a ajuns la dosar.
Nu reprezinta motiv de reexaminare situatia in care dupa expirarea termenului de 10 zile,
se rectifica viciile si ceri admiterea cererii de reexaminare.
Daca se admite cererea de reexaminare, se trimite cauza la completul initial investit (care te
va primi cu bratele deschise avand in vedere ca i-ai rasturnat incheierea de anulare :)) ).
Pe langa conditiile de la art.194-197 care se verifica in faza de regularizare, Legea
nr.138/2014 a mai prevazut ca tot in faza de regularizare, instanta isi verifica si legala repartizare
pe sectii sau complete specializate, iar daca cumva a fost repartizat dosarul la o alta sectie sau un
alt complet, se va putea inca in faza de regularizare redirectiona dosarul printr-o incheiere la sectia
corespunzatoare sau la completul corespunzator. Nu se vor antama in faza de regularizare aspecte
legate de competenta generala, materiala sau teritoriala, ci numai legate de repartizarea pe sectii.
De ex., se inregistreaza la sectia penala, desi e dosar civil.
Anularea cererii, potrivit art.200, in faza de regularizare vizeaza toate elementele cererii de
chemare in judecata, precum si netimbrarea si nu se reduce numai la cele esentiale, adica lipsa
numelui partilor, lipsa obiectului, lipsa motivarii in fapt si lipsa semnaturii.
Distinctia intre nulitati virtuale si nulitati exprese o facem in faza de cercetare si in faza de
judecata; in aceasta faza de regularizare, toate nulitatile acestea sunt exprese pentru ca art.200 ne
spune clar: toate elementele de la art.194-197, fara distinctie, logica fiind aceea ca dosarul sa
ajunga la primul termen fara vicii de forma care sa ingreuneze judecata. Adica la primul termen
daca nu sunt probe de administrat, suplimentar fata de inscrisurile deja depuse, sa se poata si
judeca dosarul. Sigur, daca ai martori, expertize, interogatorii, se mai poate acorda un termen sau
doua, dar nu mai discutam despre completarea cererii, taxa de timbru, depunerea unor inscrisuri
care nu au fost depuse etc.
Exista si o exceptie de la sanctiunea nulitatii art.202
Daca sunt mai multi reclamanti sau parati, judecatorul, tinand cont de numarul mare al
acestora, pentru desfasurarea normala a judecatii, poate solicita acestora sa isi desemneze un
mandatar comun.
Exemplu: procesele cu drepturile salariale sau impotriva bancilor
Problema este urmatoarea: sigur ca reclamantul isi poate indeplini aceasta obligatie sau nu.
Art.202(2) daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg cu privire la persoana
mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special caruia i se vor comunica
12

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

actele de procedura. Cheltuielile privind curatorul se pun in sarcina partii care nu si-a indeplinit
obligatia. Deci, in cele din urma, judecatorul se descurca, chiar si fara concursul partilor.
Care este legatura cu procedura de verificare si regularizare?
Este o exceptie de la anularea cererii. Daca judecatorul pune in vedere reclamantilor sau
paratilor ca fata de numarul lor mare ar fi necesar sa-si desemneze un mandatar in 10 zile si ei nu
desemneaza, nu intervine nulitatea cererii, ci intervine numirea de catre instanta a
curatorului.
Daca se parcurge cu bine aceasta faza a regularizarii, atunci judecatorul dispune prin
rezolutie comunicarea cererii de chemare in judecata catre parat. Deci nu se comunica catre parat
decat o cerere impecabila din punct de vedere formal (doar formal, nu se verifica nimic pe fond).
Se comunica paratului si i se da un termen pentru a depune intampinarea. Termenul este de
25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, dar judecatorul poate sa il reduca in
functie de imprejurarile cauzei daca e o pricina urgenta, poate sa il reduca la 5 zile.
Intampinarea se comunica reclamantului, care in termen de 10 zile depune un raspuns la
intampinare.
Dupa ce va exista la dosar cererea de chemare in judecata regularizata, intampinarea si
raspunsul reclamantului la intampinare, etapa scrisa este parcursa si abia atunci judecatorul va fixa
primul termen de judecata (in 3 zile de la ultimul act, adica de la raspunsul la intampinare).
Daca nu se depune intampinare, la finalul termenului de 25 de zile, se va acorda direct termen
pentru ca paratul este decazut din dreptul de a mai depune intampinare.
Primul termen nu poate fi mai lung de 60 de zile. In practica sunt termene si de 1 an pentru ca
intervine art.200: "de indata" - nu este definita niciunde; ce inseamna "de indata"? 1 an.
Art. 203 Masuri pentru pregatirea judecatii
(1) Judectorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecat, dac s-a solicitat prin
cererea de chemare n judecat, va putea dispune citarea prtului la interogatoriu, alte msuri
pentru administrarea probelor, precum i orice alte msuri necesare pentru desfurarea
procesului potrivit legii.
In vederea primului termen, se dispun citarea paratului, daca este cazul si la interogatoriu, si
alte masuri pentru administrarea probelor. Se pot lua si masuri asiguratorii sau pentru asigurarea
probelor prin incheiere.
Modificarea cererii de chemare in judecata
Numai reclamantul o poate modifica - primul termen la care reclamantul este legal citat termen de decadere la care isi poate modifica cererea sau sa propuna noi probe in legatura cu
modificarea.
Daca reclamantul modifica cererea la primul termen, instanta trebuie sa amane cauza pentru a
comunica paratului cererea modificata si se acorda un termen pentru ca paratul sa depuna o noua
intampinare la cererea modificata.
Legiuitorul nu considera urmatoarele 4 elemente drept modificari, ceea ce inseamna ca ele
pot fi facute si peste primul termen de judecata, nu neaparat in scris, ci si verbal (trecute in
incheiere), pana la terminarea cercetariii procesului in fata primei instante:
1. Indreptarea greselilor materiale
13

Curs 11 (11.12.2014) - Procedura Civila - T. Briciu

2. Marirea sau micsorarea cuantumului aceluiasi obiect al cererii
Atentie! Reclamantul nu adauga un alt obiect ..
3. Cand se solicita contravaloarea obiectului cererii pierdut sau distrus in cursul procesului
4. Cand se inlocuieste o cerere in constatare cu o cerere in realizare sau invers
Sunt fictiuni juridice pe care legiuitorul nu le considera a fi modificari. In afara lor, restul
modificarilor nu se pot face peste primul termen, decat cu acordul expres al tuturor partilor din
cauza (ratiune: pentru ca este o norma de ordine privata).
Intampinarea
Este un act de procedura specific paratului prin care el se apara pe situatia de fapt si pe
situatia de drept.
Intampinarea este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care legea prevede in mod expres ca nu
este obligatorie.
Continut:
- datele de identificare ale partilor
- exceptiile pe care paratul le invoca
In ce priveste dovezile, se aplica regulile de la cererea de chemare in judecata.
Termenul:
Sanctiunea nedepunerii intampinarii: decaderea din dreptul de a propune probe si de a invoca
exceptiile de ordine privata (cele de ordine publica pot fi invocate in tot cursul procesului).
Cererea reconventionala
Spre deosebire de intampinare, cererea reconventionala presupune din partea paratului
formularea unor pretentii proprii fata de reclamant, paratul nu se mai multumeste doar sa se apere.
Pretentiile paratului trebuie sa fie strans legate de pretentiile reclamantului sau sa decurga din
acelasi raport juridic.
Cererea de reconventionala este de 3 feluri:
1. Cereri prin care paratul tinde sa paralizeze cererea de chemare in judecata
Acestea se deosebesc destul de putin de intampinari, pentru ca rolul lor este unul defensiv,
insa aceasta defensiva presupune anularea unor acte de care se foloseste reclamantul.
Exemplu: reclamantul cere revendicarea unui bun in baza unui titlu, iar paratul incearca sa se
apere prin
2. Cereri reconventionale prin care paratul tinde la o compensare judiciara (nu legala)
3. Cereri reconventionale prin care paratul tinde la unele castiguri proprii, care nu il lipsesc
neaparat pe reclamant de castigul cu privire la cererea lui

14