Curs 1 Procedura Civila (02.10.

2014)

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL

- inainte de a discuta despre principii , mai intai , vom face o incadrare a locului in care se gasesc
ele => vom discuta despre forma , materia si metoda procesului civil.
Forma 3 etape :
a) Sesizarea instantei
- ca regula , nu avem o sesizare din oficiu.Partea interesata este cea care investeste instanta.
Insa , ca la orice regula , exista si o serie de exceptii :
Exceptia 1 : art 165 NCC punerea sub interdictie : interdictia poate fi ceruta de
persoanele prevazute la art 111 NCC. La lit c. a art 111 este prevazuta si instanta de judecata
Exceptia 2 : in materia divortului au existat cereri asupra carora judec se pronunta chiar
daca nu i s-a cerut acest lucru (este o exceptie partiala pentru ca instanta fusese deja investita
cu o cerere de divort) art 918 NCPC : Cnd soii au copii minori, nscui naintea sau n
timpul cstoriei ori adoptai, instana se va pronuna asupra exercitrii autoritii printeti,
precum i asupra contribuiei prinilor la cheltuielile de cretere i educare a copiilor, chiar
dac acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divor
Exceptia 3 : in materie penala exercitarea actiunii civile in procesul penal atunci cand
o persoana nu are capacitate de exercitiu sau are o capacitate restransa de exercitiu , actiunea
civila poate fi exercitata in numele ei chiar si din oficiu (persoana respectiva este parte
vatamata in proces)
Exceptia 4 : cand instanta nu este invocata de partea interesata , ci de catre un organ
stabilit de lege actiunea pe care procurorul o exercita atunci cand legea ii permite , conform
art 92 NCPC procurorul poate porni o actiune civila ori de cate ori este necesar pentru
apararea drepturilor minorilor , persoanelor puse sub interdictie si in alte cazuri prevazute de
lege.
b) Cercetarea si dezbaterile
- este grosul procesului : se adm probe , se invoca exceptii , se pun concluzii.
- aici intervin o serie de principii
- procesul civil = activitate desfasurata de instanta , de parti , de organele de executare si alte
persoane , in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si
executarii silite a hotaririlor judecatoresti sau a altor titluri executorii , conform procedurii
prevazute de lege.

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

De ce drepturi si interese civile? R : Pentru ca sunt actiuni civile care nu au acoperire intr-un
drept subiectiv , ci intr-un interes legitim ex : actiunea posesorie (posesia nu-ti confera un
drept , este doar o stare de fapt).
De ce realizarii sau stabilirii ? R : exista actiuni in realizare si actiuni in stabilire. Daca faci o
revendicare tu stabilesti ca ai un drept de proprietate in contradictoriu cu alta persoana.
Dreptul tau de proprietate este realizat prin actul care iti confera dreptul de proprietate.
Ce sunt acele alte titluri executorii? R : de aici aflam ca nu doar hotaririle judec pot fi
executate , ci mai exista si alte acte care pot fi puse in executare => ex : act notarial prin care
s-a realizat un imprumut. Cu acel act nu te mai duci la instanta, ci direct la executorul
judecatoresc.
c) Hotararea
- este scopul final al procesului
- are 2 componente : iurisdictio (dezlegare in drept) + imperium (in sensul ca ea devine
obligatorie pentru parti)

- principiile sunt raspandite in Constitutie , NCPC , Legea de organizare judiciara , CEDO si

Pactul International cu privire la drepturile civile si politice.

PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL :

- NCPC Capitolul II Principiile fundamentale ale procesului civil.
1.Principiul legalitatii
Art 7 NCPC :
(1) : Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii
(2) : Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea
drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din process
CONSECINTE :
- judecatorul nu poate decide contra legii chiar daca actioneaza potrivit convingerilor sale (este
clar faptul ca judecatorul nu poate crea lege sau ca nu poate ignora legea).
* RIL-ul nu face decat sa arate celorlalte instante cum se interpreteaza o norma juridica , si nu sa
creeze una noua.Dl Briciu considera ca RIL-urile nu reprezinta izvor de drept.
2

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

- judecatorul nu poate sa judece in echitate , chiar daca legea este uneori inechitabila.
- judecatorul este dator sa interpreteze legea (spre exemplu o lege poate sa fie lacunara , sa nu
acopere orice situatie ivita in practica => aici intervine capacitatea judecatorului de a interpreta
legea).
Granita intre interpretare si ignorare este de cele mai multe ori dificila (ex : In ceea ce priveste
actiunea in revendicare legea romana prevedea : Orice actiune in revendicare este inadmisibila
pana nu apare o lege noua care sa reglementeze aceasta situatie. Judecatorul spune : Da ,
exista aceasta lege , dar datorita prevederilor constitutionale care fac sa prevaleze tratatele
internationale , pentru mine lege in acest caz este CEDO.

2.Principiul contradictorialitatii
Art 14 NCPC :
(1) Instana nu poate hotr asupra unei cereri dect dup citarea sau nfiarea prilor, dac
legea nu prevede altfel.
- contradictorialitatea este asigurata chiar daca persoana citata nu se prezinta la proces
(judecatorul , practic , prin operatiunea de citare ti-a dat aceasta posibilitate)
- legea nu prevede altfel => exista si exceptii
(2) Prile trebuie s i fac cunoscute reciproc i n timp util, direct sau prin intermediul
instanei, dup caz, motivele de fapt i de drept pe care i ntemeiaz preteniile i aprrile,
precum i mijloacele de prob de care neleg s se foloseasc, astfel nct fiecare dintre ele s i
poat organiza aprarea.
(3) Prile au obligaia de a expune situaia de fapt la care se refer preteniile i aprrile lor n
mod corect i complet, fr a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Prile au
obligaia de a expune un punct de vedere propriu fa de afirmaiile prii adverse cu privire la
mprejurri de fapt relevante n cauz.
(4) Prile au dreptul de a discuta i argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocat n
cursul procesului de ctre orice participant la proces, inclusiv de ctre instan din oficiu.
(5) Instana este obligat, n orice proces, s supun discuiei prilor toate cererile, excepiile i
mprejurrile de fapt sau de drept invocate.
(6) Instana i va ntemeia hotrrea numai pe motive de fapt i de drept, pe explicaii sau pe
mijloace de prob care au fost supuse, n prealabil, dezbaterii contradictorii.

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

De unde vine ideea de contradictorialitate? R : El vine din materia procesului. Materia procesului
este una conflictuala. Profesorul Ciobanu (1996) arata ca , in realitate , conflictul exista in orice
raport juridic civil , numai ca el se afla in stare latenta ( ex : eu daca inchei un contract de v-c ,
chiar daca beau o cafea cu vanzatorul iar intalnirea este una amiabila , fiecare parte doreste ca
acel contract sa aiba clauze mai favorabile pentru el decat pentru celalalt . Acest conflict latent
daca nu poate sa fie stins pe cale de buna intelegere , genereaza litigiu). Atunci vom avea o
exprimare procesuala a conflictului din raportul civil. De aici de fapt decurge
contradictorialitatea , pentru ca procesul civil opune 2 parti cu interese contrare , cu drepturi
procesuale deopotriva , iar judecatorul trebuie sa-i asculte pe amandoi , si sa lase pe fiecare sa
depuna cereri si sa puna concluzii.

a) Obligatiile instantei in virtutea pr. contradictorialitatii

- obligatia de citare (=garantia contradictorialitatii)
- de a pune in discutia partilor toate cererile , exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept
invocate (instanta daca doreste sa administreze o proba care nu a fost propusa de parti , trebuie
sa puna in discutia partilor acea proba. Reclamantul poate sa spuna NU. La fel si paratul. Dar
daca instanta spune DA , atunci acea proba va fi administrata pentru ca asa considera instanta de
cuviinta) . Alt exemplu : Instanta invoca o exceptie observa ca cererea este netimbrata , desi
potrivit legii ar fi trebuit platita o taxa de timbru la inregistrare. Nu spune anulez cererea , ci
pune in discutia partilor daca cererea respectiva este sau nu timbrata. Un alt lucru important este
acela ca instanta este obligata sa isi motiveze exceptia (sa arate motivele pentru care crede acel
ceva)
- hotararea : obligatia instantei de a-si intemeia actul numai pe motive de fapt si de drept , pe
explicatii sau pe mijloace de probe care au fost supuse in prealabil dezbaterii contradictorii.
(daca judecatorul are o sclipire abia dupa incheierea dezbaterilor , el poate repune cauza pe rol ,
urmand a prezenta si a pune in discutie partilor noul sau argument , pentru ca apoi sa inchida
dezbaterile si sa se pronunte in cauza).
b) Obligatiile partilor in virtutea pr. contradictorialitatii
- partile trebuie sa isi faca cunoscute , reciproc si in timp util , motivele de fapt si de drept pe
care isi intemeiaza pretentiile si apararile , precum si mijl de proba
- partile au obligatia de a expune situatia de fapt in mod correct si complet (sanctiune spre ex :
art 194 NCPC d) + art 196 NCPC nulitate ; art 201 NCPC despre intampinare decadere)
- dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de drept invocata pe parcursul procesului de
catre orice alt participant

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

*Situatia 1 in care vorbim despre o abolire a pr. contradictorialitatii : Spre exemplu , asupra
conturilor mele se dispun masuri asiguratorii. In acest caz , eu nu voi fi citat , pentru ca mie nu
mi se poate spune Te citez. Te prezinti in urmatoarele 15 zile la instanta ca sa discutam despre
aceste masuri , pentru a fi puse in discutie. Ei bine , nu pot fi citat in aceasta situatie pentru ca in
acel termen mai mult ca sigur conturile vor fi golite => masura trebuie luata pe es .
Impotriva hotararii de blocare a conturilor se poate depune APEL!
*Situatia 2 : in cadrul procedurii necontencioase cand vorbim despre infiintarea unei asociatii
si este totusi nevoie de acordul judecatorului.

3.Principiul dreptului la aparare

- este in stransa legatura cu pr contradictorialitatii (lucrurile spuse acolo ajuta la exercitarea
dreptului la aparare)
- are 2 componente :
o Sens larg : toata multitudinea de drepturi pe care legiuitorul le pune la dispoz partilor
intr-un proces si care le garanteaza un process echitabil
o Sens restrains : dreptul de a avea un avocat/consilier juridic

Art 13 NCPC :
(1) Dreptul la aprare este garantat.
(2) Prile au dreptul, n tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dup caz, asistate n
condiiile legii. n recurs, cererile i concluziile prilor nu pot fi formulate i susinute dect
prin avocat sau, dup caz, consilier juridic, cu excepia situaiei n care partea sau
mandatarul acesteia, so ori rud pn la gradul al doilea inclusiv, este liceniat n drept.
- partea cu rosu a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala (sept. 2014)
- Dl. Briciu sustine constitutionalitatea acestui text (a existat un punct de vedere comun in
favoarea constitutionalitatii acestui text , punct de vedere sustinut de toate marile facultati de
drept din tara). Argumentul principal este acela ca recursul priveste doar partea de procedura ,
fiind o cale de atac extrem de tehnica. De aceea , cel care declara recurs trebuie sa fie o persoana
calificata juridic.
(3) Prilor li se asigur posibilitatea de a participa la toate fazele de desfurare a procesului. Ele
pot s ia cunotin de cuprinsul dosarului, s propun probe, s i fac aprri, s i prezinte

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

susinerile n scris i oral i s exercite cile legale de atac, cu respectarea condiiilor prevzute
de lege.
(4) Instana poate dispune nfiarea n persoan a prilor, chiar atunci cnd acestea sunt
reprezentate.

4.Principiul rolului activ al judecatorului

*Discutie putin pe langa pentru a intelege mai bine :
Procedura civila are 2 modalitati de a fi condusa de judecator :
-

Proces de tip acuzatorial (Judecatorul are un rol pasiv. El nu intervine in dezbateri. Nu

propune probe , nu invoca exceptii. Lasa partile sa se manifeste.La sfarsit , trage
concluzii. Ce s-a spus exista , ce nu s-a spus nu exista. Ce probe s-au administrat , s-au
administrat ; ce probe nu s-au adm , nu s-au adm.)

Proces de tip inchizitorial (Judecatorul intervine in dezbateri. Intreaba partile cu privire la

pretentiile lor. Adm probe din oficiu sau propune partilor adm unor probe. Invoca
anumite probleme de drept din oficiu)

Proces de tip inchizitorial = Principiul rolului activ al judecatorului!

Art 22 NCPC :
(1) Judectorul soluioneaz litigiul conform regulilor de drept care i sunt aplicabile.
(2) Judectorul are ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice
greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect a
legii, n scopul pronunrii unei hotrri temeinice i legale. n acest scop, cu privire la situaia de
fapt i motivarea n drept pe care prile le invoc, judectorul este n drept s le cear s prezinte
explicaii, oral sau n scris, s pun n dezbaterea acestora orice mprejurri de fapt sau de drept,
chiar dac nu sunt menionate n cerere sau n ntmpinare, s dispun administrarea probelor pe
care le consider necesare, precum i alte msuri prevzute de lege, chiar dac prile se
mpotrivesc.
(3) Judectorul poate dispune introducerea n cauz a altor persoane, n condiiile legii.
Persoanele astfel introduse n cauz vor avea posibilitatea, dup caz, de a renuna la judecat sau
la dreptul pretins, de a achiesa la preteniile reclamantului ori de a pune capt procesului printr-o
tranzacie.
6

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

(4) Judectorul d sau restabilete calificarea juridic a actelor i faptelor deduse judecii, chiar
dac prile le-au dat o alt denumire. n acest caz judectorul este obligat s pun n discuia
prilor calificarea juridic exact.
(5) Cu toate acestea, judectorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic n cazul n care
prile, n virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au
stabilit calificarea juridic i motivele de drept asupra crora au neles s limiteze dezbaterile,
dac astfel nu se ncalc drepturile sau interesele legitime ale altora.
(6) Judectorul trebuie s se pronune asupra a tot ceea ce s-a cerut, fr ns a depi limitele
nvestirii, n afar de cazurile n care legea ar dispune altfel.
(7) Ori de cte ori legea i rezerv judectorului puterea de apreciere sau i cere s in seama de
toate circumstanele cauzei, judectorul va ine seama, ntre altele, de principiile generale ale
dreptului, de cerinele echitii i de buna-credin.

- judecatorul poate solicita partilor sa incheie procesul pe cale amiabila (el le reaminteste partilor
ca au aceasta posibilitate)
- judecatorul da calificare exacta unei cereri in raport de continutul ei , si nu de denumirea
data de parte! (Ex : Reclamantul spune ca doreste anularea contractului X , iar in motivare
spune despre contract ca s-a incheiat la data Y si ca paratul nu a platit pretul. Ce cere de fapt
reclamantul? Chiar daca cererea este denumita de reclamant ca fiind una de nulitate , din
motivare rezulta ca acesta cere de fapt rezolutiunea contractului , si nu nulitatea. Ce face
judecatorul? El va pune in discutia partilor aceasta chestiune (in baza pr contradictorialitatii) si
va decide Calificam cererea ca fiind una de rezolutiune/nulitate ) art 22(4).
- art 22(5) daca partile amandoua spun asta este , judecatorul da curs vointei acestora , chiar
daca este posibil ca aceasta sa nu coincida cu opinia sa. Acest articol are si o concretizare in art
152 NCPC : Cererea de chemare n judecat sau pentru exercitarea unei ci de atac este valabil
fcut chiar dac poart o denumire greit => Spre ex : Exista persoane care fac recurs
impotriva oricarei hotarari (asa cum era inainte de 1993) , asta chiar daca in hotarare scrie ca
acea hotarare poate fi atacata cu apel. In acest caz , instanta nu respinge recursul ca fiind
inadmisibil , ci il va califica drept APEL.
- judecatorul conduce dezbaterile si ia orice masuri pentru buna desfasurare a procesului
- judecatorul rezolva litigiul in baza regulilor de drept + invoca din oficiu norme imperative. In
procedura civila , norme imperative = norme de ordine publica (ex : competenta materiala
depui o cerere la tribunal , desi trebuia sa o depui la judecatorie) , iar norme dispozitive = norme
de ordine privata.

Curs 1 Procedura Civila (02.10.2014)

- judecatorul poate pune in discutia partilor introducerea in cauza a unor terti (Ex : in cazul
in care exista 4 mostenitori , dar doar 3 sunt parte in proces.), iar in anumite cazuri poate
dispune chiar introducerea din oficiu in cauza a unor terti (art 436 NCC Prinii i copilul
vor fi citai n toate cauzele referitoare la filiaie, chiar i atunci cnd nu au calitatea de reclamant
sau de prt (daca avem o tagada a paternitatii in care copilul nu este parte , atunci instanta il va
introduce din oficiu in proces. Pune in discutia partilor si chiar daca acestea refuza , instanta nu
este tinuta de acest fapt))
- instanta poate ordona din oficiu probe , chiar peste vointa partilor , daca socoteste ca acest
lucru este necesar pentru aflarea adevarului (desigur , trebuie puse in discutia partilor , conform
pr contradictorialitatii)
Tragem concluzia ca limita rolului activ al judec ar fi pr disponibilitatii partilor (=> pr rolului
activ se opreste la limita dreptului de dispozitie al partilor) => judecatorul nu se poate pronunta
asupra a ceea ce partile nu au cerut (exista si exceptii in material minorului)

5.Principiul disponibilitatii
Art 9 :
(1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, n cazurile anume prevzute de
lege, la cererea altei persoane, organizaii ori a unei autoriti sau instituii publice ori de interes
public.
(2) Obiectul i limitele procesului sunt stabilite prin cererile i aprrile prilor.
(3) n condiiile legii, partea poate, dup caz, renuna la judecarea cererii de chemare n judecat
sau la nsui dreptul pretins, poate recunoate preteniile prii adverse, se poate nvoi cu aceasta
pentru a pune capt, n tot sau n parte, procesului, poate renuna la exercitarea cilor de atac ori
la executarea unei hotrri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale n orice alt mod
permis de lege.
- presupune aceea ca partile , fiind un proces civil , au dreptul de a dispune asupra partilor
esentiale ale procesului : cand incepe ; in ce consta (obiect si parti) si cand se termina.
- procesul se poate stinge prin vointa partilor (ex : reclamantul poate renunta la dr subiectiv ;
partile pot incheia o tranzactie ; paratul poate achiesa la pretentiile reclamantului)
- partile au dreptul , daca doresc , la cai de atac.
- partile pot sa nu inceapa punerea in executare a hotararii (trece termenul de prescriptie si aia a
fost).