Cauţiunea judiciară – studiu de caz

Indrumǎtor: Conf. Univ. Dr. Hurubă Eugen

Student: Csiszar Carina – Patricia

Specializarea: Master- Instituții judiciare și profesii liberale

 CUPRINS

I.Aspecte generale privind noţiunea de cauţiune judiciară........................................3

II. Reglementare legală..............................................................................................4
2.1. Depunerea cauțiunii judiciare..........................................................................5
2.2. Procedura de stabilire a cauțiunii....................................................................7
2.3. Restituirea cauțiunii.........................................................................................8
2.4. Alte considerente privind cauțiunea judiciară.................................................9
III. Cauţiunea ȋn cazul Măsurilor asiguratorii.........................................................13
3.1. Cuantumul cauţiunii......................................................................................13
3.2. Nedepunerea cauţiunii. Consecinţe...............................................................13
IV. Cauțiunea judiciară în contextul suspendării executării silie............................14
V. Concluzii.............................................................................................................15
Bibliografie..............................................................................................................15

2
I.Aspecte generale privind noţiunea de cauţiune judiciară

Potrivit reglementărilor din Codul de procedură civilă cauţiunea este eliberată persoanei

care a ȋnaintat-o, ȋn măsura ȋn care, cu privire la aceasta partea interesată nu a depus o cerere ȋn

vederea plăţii despăgubirilor care i se cuveneau, până la complinirea termenului de 30 de zile de

la data la care, a fost soluţionat fondul cauzei prin hotărâre irevocabilă.

In urma analizei reglementărilor care privesc cauţiunea putem aprecia că, pentru a putea

fi formulată cererea de restituire a cauţiunii trebuie să fie ȋndeplinite mai ȋntâi, două cerinţe

imperios necesare:

 Hotărârea de fond să fie irevocabilă

 Cel ȋndreptăţit, adică creditorul, să nu fi formulat cerere ȋn vederea plătii de

despăgubiri din suma achitată cu titlu de cauţiune.

In acest sens, ȋn activitatea judiciară, instanţa de apel a reţinut ȋn mod just cauza ȋn care,

nu au fost ȋndeplinite condiţiile reglementate prin art. 1064 din Codul de procedură civilă

ȋntrucât hotărârea instanţei de fond nu este irevocabilă. Drept urmare, petenta a exercitat calea de

atac a recursului ȋmpotriva hotărârii instanţei de apel iar creditoarea a ȋnaintat cerere ȋn vederea

plăţii despăgubirilor pricinuite prin ȋntârzierea executării, din sumele plătite cu titlu de cauţiune.1

În condițiile art. 1056 alin (1), când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de

parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria

Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de

operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului

judecătoresc.

1
Cauza formează obiectul Dosarului nr. 4608/2007, ICCJ, Secţia comercială, Decizia
nr.2865/2007, citată de Mihaela Tăbârcă şi Gheorghe Buta ȋn Codul de procedură civilă,
Comentat şi adnotat, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2008, pag.1711
3
 Sintagma cauțiunea „se stabilește de către instanță în condițiile legii” trebuie înțeleasă în

sensul că nu poate fi soluționată o cerere pentru care se datorează cauțiune decât dacă aceasta a

fost achitată în cuantumul predeterminat de legiuitor sau stabilit de către instantă, după caz,

pentru că instanța nu are în toate cazurile drept de apreciere asupra cuantumulu cauțiunii2.

II. Reglementare legală

Codul de procedură civilă reglementează procedura cauțiunii judiciare prin art. 1057-

1064.In vederea conturării aspectelor definitorii ale cauţiunii judiciare vom purcede la analiza

prevederilor art. 1057 Cod de procedură civilă.

Cautiunea reprezinta o suma de bani datorata de o parte aflata in proces, ce solicita luarea

unei masuri fata de o alta parte in proces. Avand in vedere ca masura ar putea dauna celeilalte

parti, instanta poate dispune, ori este obligata sa dispuna in anumite conditii, o cautiune. Aceasta

suma este destintata acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse partii impotriva careia

se cere luarea masurii, in conditiile in care cererea celui ce plateste cautiunea se respinge3.

Potrivit reglementărilor legale, cauţiunea se ȋnaintează instanţei sau executorului

judecătoresc ȋn funcţie de dispoziţiile instanţei şi executorului judecătoresc cu privire la

cauţiunea depusă.

In ceea ce priveşte cererile al căror obiect nu poate fi evaluat ȋn bani, nu va fi posibilă

depăşirea sumei de 10.000 de lei. In situaţia ȋn care este posibilă evaluarea ȋn bani a obiectului

litigiului, valoarea cauţiunii nu va putea să depăşescă 20 % din valoarea obiectului acţiunii.

2
Mihaela Tăbârcă, Codul de procedură civilă, Comentat şi adnotat, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti 2013, pag. 849
3
A se vedea https://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/cautiunea-judiciara-resituirea-
cautiunii/

4
 Examinând prevederile alin. (2) apreciem faptul că textul de lege stabileşte decât un prag

superior, maxim al sumei care poate fi stabilită de instanţă cu titlu de cauţiune ȋn vederea

dispunerii suspendării executării silite. Prin urmare, instanţei nu i se impun limite ȋn stabilirea

sumei la o valoarea mult mai scăzută pragului maxim, ȋnsă va trebui să se ia ȋn considerare ca

suma să acopere pagubele eventuale care ar fi produse părţii prin suspendarea executării silite.

2.1. Depunerea cauțiunii judiciare

Totuși, dacă partea în beneficiul căreia trebuie depusă cauțiunea acceptă expres, cauțiunea poate

fi depusă și în:

 instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată (valoarea fiind aceea aratată

în cuprinsul lor);

 ipoteci imobiliare sau mobiliare sau creanțe ipotecare, dacă valoarea oricăreia este mai

mare sau egală cu valoarea cauțiunii;

 aducerea unui garant (aici, însă, garantul trebuie să se înfățișeze în fața instanței și să

declare faptul că va garanta cauțiunea).4

Cauțiunea judiciară poate fi depusă în numerar (de regulă) sau sub forma unor

instrumente financiare, dar numai la cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea

căreia se depune declară în mod expres că este de acord. 5 Astfel, prin excepție cauțiunea poate să

constea și în instrumentee financiare care pot servi ca instrumente de plată 6, într-un drept de

4
A se vedea https://www.avocat.ro/articol_51072/Cau%C8%9Biunea-judiciar%C4%83-Cum-
unde-%C8%99i-de-ce-trebuie-depus%C4%83-aceasta-uneori.html
5
Art. 1058 din Codul de Procedură Civilă – Depunerea cauțiunii judiciare
6
În sensul că scrisoarea de garanție bancară poate seri drept mijloc de îndeplinire a obligației de
depunere a cauțiunii, a se vedea M. Voicu, Cauțiunea în procedura sechesrului asigurător
asupra navei, Revisa de drept comercial nr. 11/1997, p.32.
5
ipotecă imobiliară sau mobiliară, într-o creanță ipotecară sau într-un garant 7. Instanța va stabili,

cu citarea părților, un termen la care garantul să fie înfățișat. Dacă garantul este încuviințat de

instanță, el va da în fața acesteia ori prin înscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declarație că

este de acord să garanteze până la nivelul sumei stabilite de instanță.

Cauțiunea se depune pe numele partii, la dispozitia instantei sau a executorului

judecatoresc. Nu va putea fi solutionata o cerere pentru care este datorata cautiunea decat daca

a fost achitata in cuantumul prevazut de legiuitor ori in anumite cazuri de catre instanta (rezulta

deci ca instanta are un drept de apreciere asupra cuantumului cautiunii doar in anumite cazuri, in

mod exceptional).Valoarea instrumentelor financiare menționate anterior este aceea arătată în

cuprinsul lor.

Sub rezerva acceptării exprese de către beneficiar, se poate oferi cauțiune și un drept de

ipotecă imobiliară sau mobiliară ori o creanță ipotecară, dacă valoarea acesteia este cel puțin

egală cu valoarea cauțiunii stabilite de instanță, în condițiile legii. Când s-a acceptat cu titlu de

cauțiune un drept de ipotecă, instanța va dispune, din oficiu, intabularea acestuia sau, după caz,

înregistrarea la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Cauțiunea care constă într-o creanță ipotecară produce efecte din momentul înscrierii sau

notării rangului în cartea funciară sau, după caz, în Arhiva Electronică de Garanții Reale

Mobiliare. Înscrierea sau, după caz, notarea se va dispune de către instanță din oficiu.Când

cauțiunea nu mai este necesară, instanța va ordona, din oficiu, radierea înscrierilor făcute8.

7
Sub marginala tipurilor de garanții personale putem include fideiusiunea, garanțiile autonome,
precum și alte garanții anume prevăzute de lege.
8
Potrivit NCC înregistrarea operațiunilor privind ipotecile mobiliare, a operațiunilor asimilate
acestora se efectuează numai în A.E.G.R.M., dacă prin lege nu se prevede altfe.
6
2.2. Procedura de stabilire a cauțiunii

Dacă prin lege nu se prevede altfel,instanța va cita părțile în termen scurt, în camera de

consiliu, și va stabili de urgență cauțiunea. Când există urgență, instanța va putea stabili

cauțiunea și fără citarea părților. În acest caz, cauțiunea se va depune numai în numerar, într-un

termen stabilit de instanță.

Debitorului cauțiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauțiunea a fost stabilită, de

la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauțiunii. Instanța se pronunță

printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauțiunii.

Cauțiunea este fixată printr-o încheiere care nu poate fi atacată separat, ci numai odată cu

hotărârea finală ce se dă în procesul în care s-a pus problema achitării cauțiunii.

Când există urgență, instanța va putea stabili cauțiunea și fără citarea părților, în acest caz

cauțiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanță. Nedepunerea

cauțiunii în termenul prevăzut atrage desființarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a

dispus stabilirea cauțiunii.

Odată cu stabilirea cauțiunii și fixarea termenului de depunere a acesteia se ia și măsura

în legătură cu care este stabilită cauțiunea, în alte cuvinte, cauțiunea se plătește după luarea

măsurii.9 Cel care a depus cauțiunea în numerar va putea cere ulterior ca suma în numerar să fie

înlocuită cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant.

9
Mihaela Tăbârcă, Codul de procedură civilă, Comentat şi adnotat, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti 2013, pag. 852

7
2.3. Restituirea cauțiunii

Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a

procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii

pentru care aceasta s-a depus.

În cazul în care cererea pentru care a fost depusă cauțiunea a fost admisă, cauțiunea

depusă nu se restituie din oficiu, ci la cerere față de interpretarea per a contrario a art. 1063 alin.

(4) care stabilește că dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va

dispune din oficiu și restituirea cauțiunii.10

Pentru a fi posibilă restituirea cauțiunii este necesar ca adversarul celui care a depus

cauțiunea să nu fi formulat cerere de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului suferit prin

luarea măsurii pentru care s-a depus cauțiunea.

Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit

nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de

zile de la data rămânerii definitve  a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii.

Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o

încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară.Recursul este suspensiv de

executare. Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune

din oficiu și restituirea cauțiunii.

10
Instanța va dispune restituirea cauțiunii chiar prin actul de procedură prin care respinge cererea
pentru care s-a depus cauțiunea.
8
2.4. Alte considerente privind cauțiunea judiciară

In acest sens, doctrina11 apreciază că, situaţia ȋn care, partea a formulat o cerere ȋn

vederea suspendării executării silite şi a depus cauţiunea necesară pentru dezlegarea cererii sale

prin ordonanţă preşedenţială sau prin ȋncheierea dispusă de preşedinte, nu este necesar ca partea

să depună toată suma fixată de instanţă pentru soluţionarea cererii pe calea dreptului comun (ȋn

cazul ȋn care aceasta depăşeşte suma de 10% sau 500 lei) ci, completând doar diferenţa necesară.

Aprecierile doctrinei se fundamentează atât pe reglementările legale cât şi pe jurisprudenţa ȋn

cauză.

De asemenea, doctrina apreciază că asupra cererilor evaluabile ȋn bani instanţa trebuie să

precizeze suma de achitat şi nu doar procentul din cuantumul obiectului cererii, pentru ca acest

calcul să nu fie lăsat la aprecierea părţii care poate fi subiectivă sau contestabilă.

Conform prevederilor art.1057 (3), ȋn situaţia ȋn care se solicită de partea care a depus

cauţiunea restituirea acesteia ȋnainte de ȋmplinirea termenului de 30 de zile de la data când a fost

pronunţată hotărârea irevocabilă, este necesar ca partea interesată să declare ca nu doreşte ca cel

care a depus cauţiunea să fie obligat să plătească despăgubiri pentru prejudiciul pricinuit.

Trebuie menţionat faptul că, alin. (3) al textului de lege, stabileşte condiţiile care trebuie să fie

ȋndeplinite ȋn vederea eliberării cauţiunii celui care a depus-o, ȋn cazul ȋn care cererea de

suspendare a executării silite a fost adminsă de preşedinte sau de instanţă.

Putem remarca faptul că, textul nu se referă şi la cazul ȋn care nu s-a admis cererea

ȋnaintată de persoana interesată ȋn vederea suspendării executării silite. In această situaţie

instanţa sau preşedintele dispune eliberarea cauţiunii fără a mai verifica dacă au fost ȋndeplinite

condiţiile prevăzute de alin. (3) deoarece cererea a fost respinsă iar partea adversă nu a solicitat

Mihaela Tăbârcă şi Gheorghe Buta ȋn Codul de procedură civilă, Comentat şi adnotat, Ed.
11

Universul Juridic, Bucureşti 2008, pag.1712.

9
niciun prejudiciu, prin urmare nu se pune ȋn discuţie despăgubirea sa din suma depusă drept

cauţiune.

Trebuie precizat şi faptul, că ȋn urma respingerii cererii de suspendare a executării silite,

preşedintele sau instanţa va putea dispune prin intermediul aceleaşi ordonanţe sau ȋncheieri,

eliberarea cauţiunii, fără a mai fi necesară ȋnaintarea unei cereri de restituire distincte.

Insă, ȋn cazul ȋn care instanţa care a soluţionat recursul ȋmpotriva ordonanţei sau

ȋncheierii completului, (având ȋn vedere că ȋncheierea dispusă de preşedinte ȋn condiţiile art. 403

alin. (3), nu este supusă niciunei căi de atac), a admis recursul şi a respins cererea de suspendare

sau a respins recursul ȋmpotriva ȋncheierii sau ordonanţei prin care anterior a fost respinsă

cererea de suspendare a executării, fără să dispună restituirea cauţiunii, va putea să dispună ȋn

cuprinsul aceleaşi decizii restituirea cauţiunii fixate.

Acelaşi colectiv de autori apreciază că, ȋn vederea evitării algomerării instanţelor cu alte

cereri, ar putea fi acceptată ideea ca instanţa sau preşedintele să poată dispune, din oficiu,

restituirea sumei consemnate drept cauţiune ȋn situaţia ȋn care aceştia resping cererea de

suspendare.

In acest context, problemele ce ar putea să apară (rezultate din existenţa şi a unei cereri

de suspendare pe care să o judece instanţa, cu plata altei cauţiuni superioară ca şi valoare,

precum şi cazul ȋn care partea căreia i s-a respins cererea a declarat recurs) nu sunt greu de

depăşit, iar lipsurile inferioare avantajelor pe care le prezintă o astfel de soluţie pot fi trecute fără

mari complicaţii.

Prin urmare, partea care este interesată ca cererea să-i fie admisă de către instanţă, după

ce i-a fost respinsă cererea de suspendare provizorie, sau cererea de admitere a recursului său şi,

implicit cererea de suspendare, va putea să demonstreze uşor că nu a ȋndeplinit soluţia dispusă de

10
judecător din oficiu, respectiv restituirea cauţiunii şi că a lăsat depusă suma fixată de judecător –

pe care a şi completat-o dacă a fost necesar.

In situaţia ȋn care, cererea depusă ȋn vederea suspendării executării a fost admisă,

cauţiunea este restituită imediat, dacă partea interesată cumunică ȋn mod expres că nu doreşte

constrângerea părţii adverse la plata unor despăgubiri pentru prejudiciile pricinuite. Prin urmare,

apreciem că partea care a beneficiat de suspendarea trebuie să depună o cerere ȋn mod expres,

cerere care se va soluţiona cu citarea părţii adverse.

In cazul ȋn care, partea adversă nu renunţă ȋn mod expres la urmărirea părţii interesate de

suspendare, la constrângerea plătii unor despăgubiri, cauţiunea va putea fi restituită ȋn urma

depunerii unei cereri diferite, care se judecă cu citarea părţii adverse, şi numai ȋn ȋmprejurarea ȋn

care această parte nu a pretins despăgubiri până la ȋmplinirea termenului de 30 de zile de la data

soluţionării prin hotărâre irevocabilă a fondului cauzei.

In acest context, prin expresia „fondul cauzei” textul de lege indică procesul ȋn care a

fost pronunţată hotărârea a cărei executare sitită a fost suspendată şi nu fondul cererii depuse ȋn

vederea suspendării executării silite.

In situaţia ȋn care, partea interesată a ȋnaintat cerere ȋn vederea obligării părţii adverse la

plata unor despăgubiri ȋn termen de 30 de zile de la data la care s-a soluţionat fondul cauzei prin

hotărâre irevocabilă, instanţa va respinge cererea de eliberare a cauţiunii şi această hotărâre nu va

avea autoritate de lucru judecat12 ȋn legătură cu o nouă cerere cu un astfel de obiect, survenită

după ce a fost soluţionată cererea pentru plata despăgubirilor.

Mihaela Tăbârcă şi Gheorghe Buta ȋn Codul de procedură civilă, Comentat şi adnotat, Ed.
12

Universul Juridic, Bucureşti 2008, pag.1712.

11
III. Cauţiunea ȋn cazul Măsurilor asiguratorii

3.1. Cuantumul cauţiunii

In cazul măsurilor asiguratorii, atât fixarea termenului de plată cât şi a cuantumului cauţiunii
sunt lăsate la aprecierea instanţei.
Limitele aprecierii se stabilesc prin art. 723 indice 1 Cod de procedură civilă după procedura
pe care am expus-o mai sus.
Examinând13 scopul şi rolul cauţiunii s-a constatat că aceasta nu este stabilită ȋn nicio
ȋmprejurare ȋn funcţie de posibilităţile de plată sau interesul celui obligat la plata.
Creditorul nu poate invoca faptul că nu are posibilităţi materiale şi nici un interes propriu, ȋn
vreme ce cauţiunea nu este stabilită ȋn favoarea sa, ci ȋn favoarea debitorului şi a terţului poprit şi
ȋn raport de posibilele prejudicii ce ar putea să intervină ȋn patrimoniul acestora14.

3.2. Nedepunerea cauţiunii. Consecinţe

Potrivit cu reglementările art. 592 alin.(4) din Codul de procedură civilă nedepunerea
cauţiunii ȋn termenul fixat de judecător atrage ȋn cauză desfiinţarea de drept a sechestrului.
In practică s-a reţinut ȋn acest sens, speţa ȋn care reclamantul s-a prevalat de circumstanţa că
ȋntre timp a fost dezlegat fondul cauzei şi apelul declarat, existănd o hotărâre judecătorească
definitivă şi executorie prin care se obligă părţile la plată şi care confirmă creanţa reclamantului,
astfel că nu s-ar mai putea dispune obligarea sa la plata cauţiunii, ȋn concordanţă cu
reglementările art. 591 ali. (1) din Codul de procedură civilă.

Curtea a stabilit ȋnsă că, ȋn speţă instanţa trebuie să analizeze dacă soluţia primei instanţe a
fost legală ȋn raport cu momentul ȋnfiinţării sechestrului, ȋntrucât ȋn baza hotărârii judecătoreşti
definitive şi executorii reclamantul poate apela la alte mijloace pentru a păstra patrimoniul
pârâţilor debitori, ȋn vederea executării creanţei sale.

13
Gabriel Boroi, Octavia Spineanu Matei, Codul de procedură civilă adnotat,Ediţia a 3-a,
Editura Hamangiu, Bucureşti 2011, pag.873.
14
Curtea de Apel Oradea, Decizia nr.24/2006 ȋn Buletinul Judiciar, Baza de date.
12
 In consecinţă, Curtea a admis recursul ȋnaintat de către pârâţi ȋmpotriva ȋncheierii primei
instanţe, pe care a modificat-o ȋn tot, respingând cererea de sechestru asigurator ȋnaintată de
reclamant ȋn opoziţie cu pârâţii.15

IV. Cauțiunea judiciară în contextul suspendă rii execută rii silie

Cautiunea judiciara folosita pentru suspendarea executarii silite se foloseste in mod

exclusiv cu titlu de garantie, pentru ca in ipoteza in care contestatia la executare formulata de

catre debitor este respinsa, creditorul sa poata sa-si acopere daunele cauzate de suspendarea

executarii silite.In aceeasi masura, cautiunea judiciara pentru suspendarea executarii silite este

singurul mod prin care se poate suspenda o actiune a executorului judecatoresc, de a bloca orice

forma si act de executare silita.

Până la soluţionarea contestaţiei la executare16 sau a altei cereri privind executarea silită,

la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate

suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia ia executare sau prin

cerere separată.

V. Cauțiunea judiciară în contextul mă surilor asiguratorii

În speţă, aşa cum reiese din actele de la dosar, creditoarea a formulat cererea de chemare

în judecată în contradictoriu cu debitoarea S.C. ... S.R.L., cu sediul în loc. ..., cerere ce a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului X la data de 30.07.2014 sub număr de dosar 3868/111/2014, şi

care a fost soluţionată în primă instanţă prin Sentinţa nr. 82/2017 din 02.05.2017, instanţa de

15
Curtea de Apel Timişoara, Secţia Civilă, Decizia nr. 1043/2004, ȋn Jurisprudenţa Naţională
2004-2005, pag. 257.
16
A se vedea https://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/
13
fond admiţând cererea de chemare în judecată a dispus obligarea debitorului la plata sumei de

125.000 EURO către creditoare.

Instanţa a reţinut că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 953 alin 1 CPC,

respectiv că, creanţa în sumă de 125.000 euro este constatată prin acte scrise - facturi fiscale,

documente financiar-contabile prin care s-a făcut dovada contravalorii unei cantităţi de 20.000

kg miez de nucă, în valoare de 125.000 euro, precum faptul că, societatea creditoare a intentat

acţiune ce formează obiectul dosarului nr. 3868/111/2014, respectiv acţiune în pretenţii, dosar

aflat pe rolul Tribunalului X.

De asemenea, printre condiţiile impuse de lege pentru instituirea sechestrului se numără,

aşadar, şi aceea ca, debitorul să fie titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor ce fac

obiect al sechestrului. În cauza de faţă, creditorul, nu a individualizat bunuri aparţinând

debitorului, însă acest lucru nu împiedică executorul judecătoresc să identifice bunurile

debitoarei, în vederea indisponibilizării lor, până la concurenţa sumei urmărite.

Faţă de cele reţinute, instanţa a admis cererea astfel cum a fost formulată şi a dispus

înfiinţarea atât a sechestrului asiguratoriu cât şi a popririi asiguratorii până la concurenţa sumei

de 125.000 euro.

În ce priveşte cererea creditoarei de scutire de la plata cauţiunii, instanţa a respins-o,

având în vedere că oricare dintre măsurile solicitate şi admise, sunt de natură a afecta activitatea

economică a debitorului, motiv pentru care a apreciat că în raport de consecinţele ce se pot ivi în

situaţia respingerii cererii în pretenţii, se impune stabilirea unei cauţiuni orientate către maximul

prevăzut de lege de 20% din suma urmărită, pentru fiecare măsură în parte, sumă apreciată de

14
instanţă ca fiind în măsură să satisfacă eventualul prejudiciu ce se va crea debitorului ca urmare a

măsurilor dispuse.

În temeiul art. 953 şi art. 970 Cod procedură civilă, având în vedere că instanţa a admis

cererea de sechestru şi de poprire asiguratorie, a stabilit în sarcina petentei obligaţia plăţii unei

cauţiuni în termen de 5 zile de la data emiterii prezentei în cuantum de 20% din debitul urmărit

pentru fiecare măsură în parte, suma care va fi consemnată în registrul special de cauţiuni deţinut

de instanţă17.

V. Concluzii

Pornind de la analiza textului de lege şi a opiniilor din literatura de specialitate cu privire la

„instituţia” cauţiunii judiciare putem aprecia că aceasta are rolul unui instrument juridic

important ȋn suspendarea executării silite cât şi ȋn cazul măsurilor asiguratorii.

Prin cauţiune, partea interesată este oarecum asigurată că va putea recupera măcar o parte

din prejudiciul cauzat de parte adversă ȋn situaţia ȋn care se dovedeşte că i s-au produs daune

evaluabile sau neevaluabile ȋn bani admise de instanţă printr-o hotărâre irevocabilă. Insă pentru

exercitarea acestui drept partea interesată trebuie să depună o cerere ȋn termen de 30 de zile de la

care s-a soluţionat fondul prin hotărâre irevocabilă.

Iar pentru partea care a depus cauţiunea reglementarea acestei „instituţii” are o importanţă

deosebită, ȋntrucât textul de lege prezentat ȋi oferă posibilitatea recuperării sumei depuse cu titlu

de cauţiune ȋnsă pentru ca acest fapt să fie posibil, partea adversă trebuie să nu fi ȋnaintat o cerere

expresă instanţei prin care ȋşi revendică prejudiciul cauzat.

17
Decizia nr. 216/C/2017-A din 11.07.2017 a Tribunalului X.
15
 Bibliografie

I. Cărți

1. Codul de procedurǎ civilǎ, Ed. Hamangiu, 2019

2. Boroi Gabriel, Matei Octavia Spineanu, Codul de procedură civilă adnotat,Ediţia a

3-a, Editura Hamangiu, Bucureşti 2013,

3. Tăbârcă Mihaela, Buta Gheorghe, Codul de procedură civilă, Comentat şi adnotat,

Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2019

II. Adrese web

1. https://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/cautiunea-judiciara-resituirea-cautiunii/

2. https://www.avocat.ro/articol_51072/Cau%C8%9Biunea-judiciar%C4%83-Cum-unde-

%C8%99i-de-ce-trebuie-depus%C4%83-aceasta-uneori.html

III. Decizii ale instanțelor de judecată

1. Decizia nr. 216/C/2017-A din 11.07.2017 a Tribunalului X.

2. Curtea de Apel Timişoara, Secţia Civilă, Decizia nr. 1043/2004, ȋn Jurisprudenţa

Naţională 2004-2005, pag. 257.

3. Curtea de Apel Oradea, Decizia nr.24/2006 ȋn Buletinul Judiciar, Baza de date.

4. Dosarului nr. 4608/2007, ICCJ, Secţia comercială, Decizia nr.2865/2007

16