Tema 4.

Competenţa generală a
instanţelor judecătoreşti

Elena Belei, dr., conf.,

Departament Drept Procedural
Facultatea de drept, USM
2022/2023

1
Unități de conținut:
§1.Noţiunea şi felurile competenţei generale

§2.Delimitarea dintre competenţa instanţelor

judecătoreşti şi competenţa Curţii
Constituţionale

§3. Delimitarea dintre competenţa instanţelor

judecătoreşti şi competenţa arbitrajului

§4. Efectele încălcării regulilor cu privire la

competenţa generală a instanţelor
judecătoreşti

2
Competenţa generală a instanţelor
judecătoreşti –
o instituție a dreptului procesul civil,
care delimitează
sfera de cauze civile
ale căror examinare şi soluţionare
este conferită instanţelor judecătoreşti,
prin raportare la atribuţiile altor organe
jurisdicţionale (quasi-judiciare).

3
Competența generală este
o veritabilă reflecție a
formelor jurisdicționale
de apărare.

4
Atenție!!!
Forme de apărare: Feluri de competență
generală:
 Judiciară;  Exclusivă;

 Administrativ-  Condițională;
judiciară;

 Arbitrală.  Contractuală.

5
Competența generală exclusivă:
 Doar instanțele de judecată sunt
competente să examineze și să
soluționeze anumite categorii de
cauze civile. De ex:
insolvabilitatea, procedurile de control,
violența domestică, litigiile de familie,
litigiile de muncă etc.

Delimitarea are loc raportat la alte

autorități cu propriile prerogative
exclusive. 6
 Controlul actelor autorităților publice:
 Curtea Constituţională verifică  Instanţele judecătoreşti
constituţionalitatea legilor,
efectuează controlul
regulamentelor, decretelor
preşedintelui, hotărîrilor
legalităţii actelor cu
guvernamentale, precum şi a caracter individual emise
tratatelor internaţionale la care Parlament, Preşedinte şi
suntem parte. Guvern, precum și
 Actele cu caracter individual,  a actelor cu caracter
emise de Parlament, Preşedinte, normativ sau individual
Guvern, cu referire la persoanele emise de alte organe.
oficiale exponente ale unui
interes public deosebit (...) pot
face obiect al controlului
constituţionalităţii sub aspectul
formei şi procedurii de adoptare.
Hotărârea Curţii Constituţionale
nr.29 din 21.12.2010.

7
Domeniul electoral:
Curtea Constituţională
1. confirmă sau infirmă
legalitatea alegerilor
parlamentare, validează
mandatele deputaţilor aleşi;
2. confirmă sau infirmă
rezultatele referendumului
republican;
3. constată circumstanţele
care justifică dizolvarea
Parlamentului, demiterea
Preşedintelui Republicii
Moldova...;
4. examinează
constituţionalitatea alegerii
Preşedintelui RM și
validează alegerea
acestuia.
Instanţele judecătoreşti
1. confirmă sau infirmă
legalitatea alegerilor locale
şi validează mandatele
consilierilor şi primarilor
aleşi;
2. confirmă sau infirmă
legalitatea efectuării
referendumului local;
3. constată circumstanţele
care justifică dizolvarea
consiliilor locale şi
raionale;
4. înregistrează grupul de
inițiativă pentru
desfășurarea
referendumului local pentru
revocarea  primarului.
8
Referitor la partide politice:
Curtea Constituțională Instanțele de judecată
hotărăşte examinează problema
constituţionalitatea *înregistrării,
unui partid politic. *limitării activității,
*dizolvării unui partid
Legea Nr.317/1994 politic, precum și
cu privire la Curtea *calitatea acestuia de
Constituțională concurent electoral.
(art.4 alin.(1) lit.h)) Legea Nr.294/2007 privind
partidele politice
(art.8, 21, 22)

9
Atât timp cât legea, în mod expres, nu
stabileşte că o anumită cauză este de
competenţa unui alt organ cu activitate
jurisdicţională (quasi-judiciar)
şi nu exclude din competenţa instanţelor
judecătoreşti anumite cereri,

competenţa aparţine instanţelor

judecătoreşti, grație principiului accesului
liber la justiție și a dreptului la apărare.

10
Competența generală condițională:
instanţele judecătoreşti sunt
competente să examineze anumite
categorii de cauze civile doar cu
condiţia că reclamantul respectă
procedura prealabilă de soluţionare
a acestora pe cale extrajudiciară.

11
Procedura prealabilă obligatorie
prevăzută de lege: prevăzută de contract:
norma specială părțile convin de
indică expres comun acord în scris
cui, în ce termen cui, în ce termen
și în ce formă și în ce formă
TREBUIE se vor adresa
de adresat. prealabil.
De ex, contract de mediere
(Legea 137/2015)

12
Legea poate obliga adresarea prealabilă:
 către partea adversă (acțiuni în
obligare, în realizare din contencios
administrativ);

 către organul ierarhic superior al

pârâtului (acțiuni în contestare din
contencios administrativ);

 către organe quasi-judiciare

(jurisdicționale).
13
Legea 131/2015
(1)Operatorul economic vătămat poate sesiza Agenția Națională
pentru Soluționarea Contestațiilor în vederea anulării actului
şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a interesului legitim prin
depunerea unei contestări. (art.83)

(1)Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor este

competentă să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile
de achiziţie publică potrivit regulamentului de organizare şi
funcţionare a acesteia.(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Agenția
Națională pentru Soluționarea Contestațiilor adoptă
decizii. (art.84)

(12) Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea

Contestațiilor privind soluţionarea contestaţiei poate fi atacată
în instanţa judecătorească competentă. (art.86)

14
Legea 38/2008
(2) Comisia de contestaţii a AGEPI soluţionează
litigiile privind contestarea deciziilor emise de
subdiviziunile AGEPI. (art.83)

(3) Hotărîrea Comisiei de contestaţii intră în vigoare

la data adoptării. (art.48)

(4) Hotărîrea Comisiei de contestaţii se comunică

parţilor şi poate fi atacată la judecătoria în a cărei
jurisdicție este sediul AGEPI în termenele prevăzute
de lege. (art.48)

15
Legea 132/2016
Autoritatea Națională de Integritate
c) constată și sancționează încălcările
regimului juridic al declarării averii și
intereselor personale, al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor
și limitărilor; (art.7(1))
d) soluționează conflictele de interese date
în competența sa;(art.7 (2))

16
Autoritatea Națională de Integritate

(1) Persoanele fizice sau persoanele juridice pot

depune, în condițiile legii, sesizări în adresa
Autorității în formă scrisă, prin poștă, prin fax
sau în format electronic ori în mod verbal,
sesizarea fiind consemnată într-un proces-
verbal.

(2) Autoritatea este obligată să primească sesizarea

și să o examineze în condițiile legii.

17
Autoritățile tutelare
 Codul familiei 1316/2000;
 Cod civil 1107/2002 (republicat
01.03.2019);
 Legea 99/2010;
 Legea 140/2013.

18
De asemenea organe quasi-
judiciare în anumite situații sunt:

 colegiile disciplinare pentru diferite

categorii de profesii care
funcționează în condițiile legii,
 organele de autoadministrare ale
profesiilor juridice (CSM, CSP, etc)

19
Competența generală contractuală:
 soluţionarea unei cauze civile este
de competenţa instanţelor
judecătoreşti,
 însă părţile, prin contract, aleg un
alt organ cu activitate
jurisdicţională în locul înstanței de
judecată.
Legea nr.23/2008 cu privire la arbitraj.

20
Înainte sau după apariția
litigiului, inclusiv în timpul
soluționării acestuia de către
instanța de judecată, părțile pot
conveni în scris să supună
arbitrajului respectivul litigiu
(sau toate litigiile).

21
Delimitarea dintre competenţa instanţelor
judecătoreşti şi competenţa arbitrajului:
 obiectul unei convenţii  pretenţiile care ţin de dreptul
familiei,
arbitrale - orice drept  pretenţiile izvorîte din contractele
patrimonial; de locaţiune (chirie) a încăperilor
 și drepturile de locuit, inclusiv litigiile cu privire
la încheierea, validitatea,
nepatrimoniale, doar încetarea şi calificarea unor astfel
dacă pot face obiectul de contracte,
unei tranzacții (de  pretenţiile şi drepturile
patrimoniale cu privire la locuinţe
împăcare) - art.1331- nu pot face obiectul unei
1338 Cod civil. convenţii arbitrale.
 poate fi prevăzut  La fel și pretențiile de
contencios administrativ,
pentru cauză de insolvabilitate, procedură
moarte (art.7 Legea specială.
nr.23/2008).
22
Instanţa de judecată poate fi “lipsită” de
competenţă în soluţionarea unei cauze civile,
chiar dacă a început examinarea în fond a acesteia,
în condiţiile art.267 alin.(1) litera L1) CPC.

«părţile au solicitat examinarea cauzei de

către judecata arbitrală, în condiţiile legii».

23
Competență generală alternativă
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea
discriminării şi asigurarea egalităţii
i) examinează plîngerile persoanelor care
se consideră a fi victime ale
discriminării; (art.12)
(3) Depunerea plîngerii pe adresa
Consiliului nu constituie o procedură
prealabilă obligatorie pentru adresarea în
instanţa de judecată. (art.13)
Legea 121/2012
24
Încălcarea competenței generale exclusive:

1.Judecătorul va refuza primirea

cererii de chemare în judecată
(art. 169 alin.(1) lit.a) CPC);
2. Instanța va înceta procesul
(art.265 lit.a) CPC).

«a) cauza nu urmează a fi judecată în

procedură civilă»

25
Încălcarea competenței generale exclusive:

Examinarea cererilor de competenţă exclusivă a

instanţei de judecată de către alte autorităţi
jurisdicţionale, semnifică depăşirea de atribuţii şi
lipsa de forţă juridică a actului emis de organul
fără competenţă.

De aceea, instanţa de judecată este în drept

 să anuleze acte administrative,
 să desfiinţeze hotărâri arbitrale etc.

26
Încălcarea competenței generale condiționale:

1.Judecătorul va restitui cererea de

chemare în judecată
(art.170 alin.(1) lit.a) CPC);
2. Instanța va scoate cererea de pe
rol (art.267 lit.a) CPC).
«a) reclamantul nu a respectat procedura de
soluţionare prealabilă a cauzei pe calea
extrajudiciară, inclusiv prin mediere, prevăzută de
lege pentru categoria respectivă de cauze sau de
contractul părţilor;»

27
Încălcarea competenței generale contractuale:

 Dacă se depistează clauza arbitrală în

actele anexate la cererea de chemare în
judecată, cererea NU se restituie (de ex,
conform art.170 alin.(1) lit.a) CPC);

În condițiile art.9 Legea nr.23/2008 cu

privire la arbitraj*** cererea se scoate de
pe rol. (art.267 lit.e) CPC)

***lege mai nouă decât CPC - art.3 alin.(2) CPC.

28
Consecinţa procesuală – scoaterea cererii de pe rol

Art. 267 lit.e) CPC Art. 9 Legea nr.23/2008

 O parte în proces solicită
 Pârâtul ridică  Nu mai târziu de prima sa
obiecţii declaraţie asupra fondului
 Instanţa verifică legalitatea
 Până la convenţiei de arbitraj.
examinarea  Instanţa reţine cauză civilă în
competenţa sa dacă:
cauzei în fond 1.constată nulitatea, nevalabilitatea,
lipsa caracterului executoriu al
convenţiei de arbitraj;
2. arbitrajul nu poate fi constituit din
cauza pîrîtului;
3. pârâtul nu face obiecţii.

Trimite spre soluţionare în arbitraj –

contrar disponibilităţii !!!!!

29
Instanța de apel și cea de recurs
de asemenea pot aplica
art.265 lit.a) sau art.267 lit.a), e)
și  L/1) CPC.

Art.385 alin.(1) lit.e) CPC

(+393)
Art.445 alin.(1) lit.d) CPC

30
Termeni juridici de reţinut:
 Organ jurisdicțional;
 Competență generală;
 Competență generală excepțională;
 Competență generală condițională;
 Competență generală alternativă;
 Competență generală contractuală;
 Arbitraj, instanță (tribunal) arbitral.

31
Sarcini pentru lucrul individual:
 Identificați competența generală în soluționarea
cauzelor civile;
 Delimitați competența generală alternativă de cea
generală contractuală;
 Argumentați necesitatea competenței generale
condiționale;
 Deduceți interferențele instanțelor de judecată cu
arbitrajele reieșind din competența generală;
 Comparați lit.e) și  l1) ale art.267 CPC;
 Delimitați domeniile de tangență a competenţei
instanţelor judecătoreşti şi competenţei Curţii
Constituţionale;
 Stabiliți exact consecința procesuală a încălcării
fiecărui fel de competență generală.

32
Site-uri necesare și utile:
 https://moodle.usm.md/
 https://www.legis.md
 http://www.constcourt.md/?l=ro
 http://www.instante.justice.md
 https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22documen
tcollectionid2%22:[%22GRANDCHAMBER
%22,%22CHAMBER%22]}
 http://www.drept.usm.md/pageview.php?l=ro
&idc=158&t=/Biblioteca-electronica/Manuale

33