Tema 5.

Competența jurisdicțională
a instanţelor de judecată

Elena BELEI, dr., conf.,

Departament Drept Procedural
Facultatea de drept, USM
2019/2020

1
Unități de conținut:
§1.Noțiunea de competență jurisdicțională și
delimitarea de competența generală

§2.Competența jurisdicțional-materială a
instanțelor de judecată

§3.Competența jurisdicțional-teritorială și felurile

acesteia

§4.Temeiurile și procedura strămutării pricinii

§5.Efectele încălcării competenței jurisdicționale.

Conflictele de competență

2
Competenţa jurisdicțională a
instanţelor judecătoreşti –
o instituție a dreptului procesul civil,
care delimitează
atribuțiile diferitor instanțe de
judecată de a examina și soluționa
în fond diferite categorii de cauze
civile.

3
Categorii ale competenței jurisdicționale

a) competența jurisdicțional-funcțională;

b) competența jurisdicțional-materială;

c) competența jurisdicțional-teritorială.

4
Competența jurisdicțional-funcțională

totalitatea regulilor care delimitează

competența instanțelor de judecată
după funcția acestora în cadrul
sistemului judecătoresc (instanță
de fond, de apel, de recurs);

5
Competența jurisdicțional-funcțională

 Curtea Supremă - revizuire;

de Justiție - în recus;

- revizuire;
- în apel;
 Curțile de apel
- în fond;

- revizuire
 Judecătoriile - în fond;

6
Competența jurisdicțional-materială

totalitatea regulilor care delimitează

competența instanțelor de judecată
de a judeca în fond cauzele civile în
funcție de obiectul şi/sau natura
juridică a litigiilor înaintate spre
examinare.

7
 În primul rând:
trebuie să delimităm
dacă anumite categorii de cauze civile
nu sunt atribuite în competența
judecătorilor/completelor specializate.

8
Începând cu 01.04.2019
Cauzele de contencios
administrativ se judecă după reguli
noi de către judecători, complete
sau colegii specializate.

9
Art.192 Cod administrativ
 (1) Pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ la curțile de
apel și la Curtea Supremă de Justiție
se instituie complete și/sau colegii
specializate de judecători.
(2) În judecătorii acțiunile în
contencios administrativ se
examinează de judecători specializați

10
Deci:
Trebuie delimitate cauzele de
contencios administrativ de
celelalte feluri de procedură civilă,
majoritatea*** cărora se
examinează de către judecători de
drept comun.

***insolvabilitatea tot are judecători

specializați
11
În contencios administrativ se
examinează cererile:
Oricărei persoane care revendică
încălcarea unui drept al său prin
activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o
acțiune în contencios administrativ.
Sau prin nesoluționarea în termen
legal a unei cereri de către autoritatea
publică.
12
În contencios administrativ

Pârât întotdeauna este o

autoritate publică,

DAR...
13
Prevederile Codului
administrativ nu se aplică:
a) raporturilor juridice de drept privat la care
participă autoritățile publice;
b) raporturilor juridice ale autorităților publice care
acționează în baza Codului contravențional sau
Codului penal;
c) actelor supuse controlului de constituționalitate de
către Curtea Constituțională;
d) procedurii de elaborare și adoptare a actelor
normative.

14
Nu pot fi contestate cu acțiune în
contencios administrativ următoarele
acte administrative:

a) actele exclusiv politice ale

Parlamentului, ale Președintelui
Republicii Moldova și ale Guvernului;
b) actele administrative cu caracter
diplomatic referitoare la politica
externă a Republicii Moldova;
c) actele de comandament cu caracter
militar. 15
În al doilea rând,
trebuie să delimităm
competența instanțelor de
judecată cu diferit grad de
jurisdicție de a examina în fond
diferite categorii de cauze civile.

16
Competenţa jurisdicţională
materială atribuie judecătoriilor
prerogativa de a examina şi
soluţiona în fond
toate cauzele civile,
dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 1
33 CPC.
17
Legea prevede altfel:
1) Legea Nr.99/2010 privind
regimul juridic al adopţiei
(art. 37, 38, 39/3, 51);
2) Art. 4751 CPC -------
Recunoașterea şi
executarea
hotărîrii arbitrale străine;
1)Actele administrative
normative, care nu se
supun controlului de
Constituționalitate (art. 191
alin.(2) Cadm);
2) Hotărârile CSM, CSP (art.
191 alin.(3) Cadm);
3) Codul Electoral
Nr.1381/1997 (art.66);
18
Competența jurisdicțional-teritorială

totalitatea regulilor care

delimitează competența
instanțelor de judecată de
acelaşi grad de a examina
şi soluția aceiaşi categorie
de cauze civile în fond.

19
Categoriile competenței jurisdicționale
teritoriale:
3) competența jurisdicțională teritorială
generală – art.38 CPC;
2) competența jurisdicțională teritorială
alternativă – art.39 CPC;
1) competența jurisdicțională teritorială
excepțională – art.40 și 41/1 CPC;
0) competența jurisdicțională teritorială
după legătura dintre cauze – art.42
și 371 CPC.
20
Art.38 CPC
(1)Acţiunea se intentează în oricare din
sediile instanței în a cărei rază
teritorială se află domiciliul pârâtului
(2)Acţiunea împotriva unei organizaţii se
intentează în unul dintre sediile
instanței în a cărei rază teritorială se
află sediul persoanei juridice
respective.

21
Cod Civil.
Articolul 38. Domiciliul şi reşedinţa
1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta
își are reședința obișnuită. Se consideră că
persoana își păstrează domiciliul atît timp cît nu și-
a stabilit un altul.

2) Reședința obișnuită demonstrează o legătură

apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul
vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau
în considerare toate elementele de fapt relevante,
în special durata și regularitatea prezenței
persoanei în locul vizat, precum și condițiile și
motivele acestei prezențe.
3) Reședința temporară a persoanei fizice este locul
unde își are locuința temporară sau secundară.
22
Cod Civil
(5) Persoana al cărei domiciliu nu
poate fi stabilit cu certitudine se
consideră domiciliată la locul
reședinței sale temporare.
(6) În lipsă de reședință temporară,
persoana este considerată că
domiciliază la locul ultimului
domiciliu, iar dacă acesta nu se
cunoaște, la locul unde acea
persoană se găsește. 23
Cod Civil (art.38)
Pînă la proba contrară, domiciliul sau
reședința temporară a persoanei fizice
se prezumă că se află la locul
menționat ca atare în buletinul de
identitate sau, după caz, în alt act de
identitate prevăzut de lege.

24
Cod Civil
art.41 Sediu profesional

Persoana fizică care practică o

activitate de întreprinzător sau
profesională își are domiciliul, în tot
ceea ce privește acea activitate, și la
sediul formei de exercitare a activității.

25
Cod Civil
art.42 Domiciliu ales
(1) Partea unui act juridic poate să-și
aleagă un domiciliu în vederea
exercitării drepturilor sau a executării
obligațiilor născute din acel act.
(2) Alegerea domiciliului nu se
prezumă, ci trebuie făcută în scris sub
sancțiunea nulității

26
Cod Civil
Articolul 183. Sediul persoanei juridice
(1) Persoana juridică are un sediu, indicat în actele
de constituire.
(2) Stabilirea şi schimbarea sediului sînt opozabile
terţilor din momentul înregistrării de stat.
(3) Adresa poştală a persoanei juridice este cea de la
sediu. Persoana juridică poate avea şi alte adrese
pentru corespondenţă.
(4) Toate documentele şi scrisorile intrate la sediu se
consideră recepţionate de către persoana juridică.
(5) Persoana juridică este obligată să publice un aviz
în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” despre
modificarea sediului sub sancţiunea plăţii de
despăgubiri 27
Art.39 CPC
Reclamantul este în drept să aleagă
între mai multe instanțe, inclusiv
potrivit competenței jurisdicționale
generale.
Din moment ce reclamantul a ales o
instanță competentă, pentru
celelalte alternative nu mai poate
opta.

28
Criterii teritoriale pentru alternative oferite de
art.39 CPC:
 domiciliul reclamantului,
 locul cauzării prejudiciului sau locul
producerii accidentului,
 locul de aflare a bunurilor pîrîtului,
 ultimul domiciliu cunoscut al pîrîtului,
 locul închierii sau executării
contractului,
 locul aflării filialei sau reprezentanţei
persoanei juridice,
.........................................
29
Art.40 CPC:
1) Instanța de la locul aflării imobilului - (a) acțiunile
ce țin de dreptul asupra imobilelor şi (b) acțiunile în
ridicare a sechestrului de pe (aceste) bunuri;
2) Instanța de la locul instalării utilajului industrial –
pentru acțiunile în reparația prejudiciului cauzat
mediului înconjurător;
3) Instanța de la reşedința organului împuternicit să
reprezinte vistieria statului – pentru acțiunile privind
tezaurul statului;

30
Art.40 CPC:
5) Instanța de la sediul transportatorului căruia, în
modul stabilit, i-a fost înaintată pretenția – pentru
acțiunile împotriva cărăuşului, născute dintr-un contract
de transport de pasageri şi bagaje sau de încărcături.
6)Instanța de la sediul societății pe acțiuni – pentru
acțiunile înainte de acționari.
7) Instanța de la sediul băncii insolvabile – pentru
cererea privind recuperarea prejudiciilor aduse unei
bănci insolvabile împotriva administratorului băncii și
persoanei căreia îi este imputabilă apariţia stării de
insolvabilitate sau de dificultate majoră a băncii, în
temeiul art. 3815 al Legii instituţiilor financiare nr. 550-
XIII din 21 iulie 1995.

31
Articolul 411. Competenţa în materie de
moştenire
(1) În instanţa de la locul deschiderii moştenirii se înaintează
următoarele acţiuni:

a) privind dreptul la moştenire, privind mărimea cotei succesorale,

precum şi privind acceptarea moştenirii sau renunţarea la
moştenire;
b) privind constatarea nedemnităţii;
c) ale moştenitorului faţă de posesorul masei succesorale (petiţia
de ereditate);
d) privind nevalabilitatea dispoziţiilor testamentare;
e) de partaj şi privind planul de partaj, contractul de partaj sau
contractul de amînare a partajului;
f) întemeiate pe dreptul rezultat dintr-un legat sau o sarcină
testamentară;
g) privind tragerea la răspundere a custodelui sau
administratorului masei succesorale ori a executorului
testamentar sau privind încetarea atribuţiilor acestora;
h) de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale. 32
Art.2166 Cod Civil
 Locul deschiderii moștenirii este locul
unde cel care a lăsat moștenirea își
avea reședința obișnuită în momentul
decesului, iar dacă această reședință
obișnuită nu este cunoscută, locul de
aflare a bunurilor sau a părții
principale a acestora ca valoare.

33
Art. 411. Competenţa în materie de moştenire
(2) Dispoziţiile alin.(1) din prezentul articol
se aplică cu prioritate faţă de dispoziţiile
art.40 alin.(1).
(3) Acţiunile creditorilor defunctului şi ale
altor creditori ai masei succesorale se
înaintează în instanţa de la locul
deschiderii moştenirii. Această regulă nu
exclude competenţa altor instanţe, la
alegerea reclamantului conform art.39, şi
nu înlătură competenţa excepţională
conform art.40.
34
Art. 41/1 CPC
(4) În cazul în care locul deschiderii moştenirii
este în afara teritoriului Republicii Moldova, dar,
conform legii, instanţele judecătoreşti naţionale
au competenţă jurisdicţională asupra cauzei,
acţiunea în materiile prevăzute de alin.(1) şi (3)
din prezentul articol se înaintează în instanţa de
la locul unde se află majoritatea bunurilor
situate pe teritoriul Republicii Moldova sau, în
lipsa acestora, în instanţa competentă conform
art.38.

35
Competența jurisdicțională teritorială
după legătura dintre cauze:
 a) în cazul existenței unei acțiuni civile împotriva mai
multor pârâţi cu diferite domicilii, aceasta se intentează în
instanța de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la
alegerea reclamantului (art. 42 alin. (1) CPC).
 b) în cazul înaintării unei acțiuni reconvenționale, aceasta,
indiferent de instanța competentă să o judece, se va examina
de instanța care judecă acțiunea inițială (art. 42 alin. (2) CPC).
 c) în cazul intervenirii în proces a intervenientului
principal, acesta poate adresa cererea de chemare în judecată
doar în instanța care judecă acțiunea inițială (art. 42 alin. (3)
CPC).
 d) în cazul existenței mai multor pretenții conexe, dintre
care unele sunt de competența instanțelor de drept comun, iar
altele – de competența instanței specializate, acțiunea urmează
a fi depusă în instanța de drept comun (art. 371 CPC).

36
Regula nr.1: Imutabilitatea competenţei
jurisdicţionale (art.32 CPC)
Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
pricinii sale de către instanţa competentă.

Regula nr.2: Stabilitatea examinării unei cauze de

către instanţa corect sesizată după competenţă
(art.43 alin.(1) CPC)

DEOARECE competența instanțelor de judecată poate fi

stabilită doar de lege şi nu poate fi modificată sau stabilită
arbitrar prin alte acte normative sau prin voința instanței
de judecată.
Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la interpretarea
art.20 din Constituţia Republicii Moldova.
37
Strămutarea cauzei –
o situaţie procesuală excepţională
conform căreia
examinarea unei pricini civile
începută de o instanţă judecătorească
este pusă pe seama altei
instanțe judecătorești.

38
Strămutarea cauzelor civile
 Un drept al pârâtului sau al părților;

 O consecință a încălcării competenței

jurisdicționale;

 Un soluție în caz de nefuncționalitate a

instanței de judecată;

 Un efect al bănuielilor rezonabile

referitoare la nepărtinirea tuturor
judecătorilor din instanța respectivă.
39
Strămutarea pricinii civile - art.43 alin.(2) CPC
 De către aceiași instanță
care judeacă cauza civilă
prin ÎNCHEIERE
SUSCEPTIBILĂ DE RECURS
 B) Încălcarea
competenței
jurisdicționale depistată
după intentarea
procesului
 A) Pîrîtul al cărui
domiciliu nu era
cunoscut cere...
 C) Ambele părți cer
strămutarea la instanța
de locul aflării majorității
probelor
 De către instanța ierarhic
superioară celei care judecă
cauza prin ÎNCHEIERE
NESUSCEPTIBILĂ DE
RECURS
 d) a devenit imposibilă
substiturea judecătorilor din
motive întemeiate;
 e) există motive pentru măsuri
de securitate publică;
 f) există bănuieli rezonabile
referitoare la lipsa de
nepărtinire a judecătorilor;
 g) circumstanţe excepţionale
de nefuncționare a instanţei
competente să judece pricina
40
Un temei deosebit de strămutare
 În cazul în care pretenţii legate între ele sînt
examinate de mai multe instanţe judecătoreşti în
acelaşi timp,
 acestea urmează a fi conexate, la cerere, printr-o
încheiere
 şi examinate de judecătoria sesizată mai întîi.

 Judecătoriile (judecătoria) sesizate ulterior vor

strămuta pretenţiile la judecătoria sesizată mai
întîi printr-o încheiere ce poate fi atacată cu recurs.

Art. 37 CPC 41
Conflicte de competență – art.44 CPC
 Curtea de apel  două sau mai multe
judecătorii din circumscripţia
comună aceleiaşi curţi de apel.

 Colegiul civil,  două sau mai multe judecătorii

care nu ţin de aceeaşi curte de
comercial şi de apel ori dintre o judecătorie şi o
contencios curte de apel, ori între curţile de
apel.
administrativ al
Curţii Supreme de
Justiţie.

42
Încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională
determină diferite consecinţe în funcţie de momentul
depistării încălcării
 Dacă reținerea
 Dacă justițiabilul greșită spre
se adresează la o judecare a fost
instanță care nu depistată după
este jurisdicțional intentarea
competentă, procesului, instanța
judecătorul (din oficiu sau la
restituie cererea cerere) va strămuta
de chemare în cauza altei instanțe
judecată (art.170 judecătorești (art.43
alin.(1) lit.b) CPC). alin.(2) lit.b) CPC).

43
Dacă o cauză de drept comun ajunge la un
judecător specializat în contencios
administrativ
acesta emite o încheiere
nerecurabilă de declinare a
competenței în jurisdicția aceleiași
instanțe sau altei instanțe
judecătorești din țară.

44
Separarea pretențiilor de contencios
administrativ și de drept civil comun

 Inseprabil – se  separabil –
examinează toate încheiere
pretențiile în nerecurabilă de
contencios separare și de
administrativ declinare a
competenței:

45
Dacă hotărârea judecătoreacă pronunțată
de o instanță necompetentă este atacată:

1) se admite cererea de apel, se casează hotărârea

judecătorească, se trimite cauza la rejudecare
în instanța competentă (art.385 alin.(1) lit.d)
CPC);

2) se admite cererea de recurs, se casează decizia

curții de apel și hotărârea primei instanțe, se
trimite cauza la rejudecare în instanța
competentă (art.445 alin.(1) lit. c1) CPC).

46
Dacă instanţa lipsită de competenţă
jurisdicţională
va pronunţa o hotărâre judecătorească
chiar greșită în fond,
posibilitatea păstrării valabilităţii
acesteia va exista
cu condiţia că nici o parte nu o va
ataca.

47
Termeni juridici de reţinut:
 Competență jurisdicțională;
 Competență jurisdicțional-funcțională;
 Competență jurisdicțional-materială;
 Competență jurisdicțional-teritorială;
 Competență jurisdicțională-teritorială generală;
 Competență jurisdicțională-teritorială alternativă;
 Competență jurisdicțională-teritorială excepțională;
 Imutabilitatea competenței jurisdicționale;
 Strămutarea cauzei civile;
 Conflict de competență.

48
Sarcini pentru lucrul individual:
 Delimitați competența jurisdicțională de cea generală;
 Distingeți categoriile competenței jurisdicționale;
 Identificați competența jurisdicțional-funcțională;
 Determinați regulile de stabilire a competenței
jurisdicțional-materiale;
 Identificați interferența dintre categoriile competenței
jurisdicțional-teritoriale;
 Stabiliți care este esența regulii imutabilității competenței
jurisdicționale;
 Comparați posibilitatea strămutării cauzei de către
instanța care judecă pricina și instanța ierarhic
superioară;
 Evaluați efectele încălcării competenței jurisdicționale în
funcție de faza procesuală la care a ajuns procesul;

49
Site-uri necesare și utile:
www.justice.gov.md
www.courtconst.md
www.csj.md
www.juridice.md
www.drept.usm.md
www.moodle.usm.md

50
Fără Codul de procedură civilă
nu pot aplica corect
competența jurisdicțională

51