Drept Procesual Civil - Curs 6

DREPT PROCESUAL CIVIL.
CURS 6
Am facut ultima oara cuprinsul hot jud si comunicarea hot jud. Azi vom discuta efectele
hot jud si atunci vom vorbi despre puterea executorie, termenul de gratie.
Asadar, TERMENUL DE GRATIE.
Daca ne uitam la dispozitiile privind efectele hot jud, avem o sectiune distincta cuprinsa
intre art 429 pana la 435 avem un singur art433 privind puterea executorie a hot jud in care se
arata ca hot jud are putere executorie in conditiile prevazute de lege.
Inainte de a face puterea executorie trebuie sa va vorbesc despre termenul de gratie cu

care am ramas restanta si apoi trecem la puterea executorie.
Vom vedea care hotarari sunt executorii si care nu sunt executorii de la pronuntare, v-am
spus cand am facut clasificarea hot, saptamana anterioara si vom discuta in principal despre
executarea provizorie, de la art 448 pana la art 450.
Am spus ca termenul de gratie este reglementat de legiuitor in art 397 alin 3, intr-un
articol avand denumirea marginala, solutionarea cauzei, asa a inteles el, eu cred ca era necesar sa
reglementeze termenul de gratie celp utin intr-un art distinct, ca daca ar trebui sa cautati termen
de gratie in cod nu ati stii unde sa cautati.
Nu am sa revin in ceea ce priveste art 397 la intregul sa cuprins pt ca l-am discutat atunci
cand am vb despre dispozitiv cu privire la ce trebuie sa se pronunte instanta spune alin1 si alin2
se refera la acele hotarari care vorbesc de obligatii ce urmeaza a deveni scadente in viitor fie in
cursul procesului fie dupa pronuntarea hotararii. Asadar vom vb doar despre alin3.
Termenul de gratie il cunoasteti din dreptul substantial, ati facut atunci cand ati discutat
teoria generala a obligatiei. Ce este termenul de gratie? Daca nu ati fi juristi si ati auzi de
notiunea de termen de gratie la ce v-ati gandi? Un termen acordat dobitorului sa isi execute
obligatia, care a ajuns la scadenta, dar totusi i se mai da un termen. Cine acorda acest drept?
Debitorul pe terenul dr substantial, e problema lui. Dar pe taramul dreptului procesual il
stabileste instanta dar in virtutea princ disponibilitatii doar la solicitarea creditorului care a
castigat procesul, acest lucru rezulta din art 397 alin3.
Page 1 of 47
DREPT PROCESUAL CIVIL. CURS 6
Articolul 397. Soluţionarea cauzei
(1) Instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cererilor deduse judecăţii. Ea nu poate
acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Dacă cererea are ca obiect pretenţii privitoare la obligaţia de întreţinere, alocaţia pentru
copii, chirie, arendă, plata salariului, rate din preţul vânzării sau alte sume datorate periodic,
instanţa îl va obliga pe pârât, la cererea reclamantului, după achitarea taxelor de timbru,
potrivit legii, şi la plata sumelor devenite exigibile după introducerea cererii.
(3) În cazurile în care instanţa poate da termen pentru executarea hotărârii, ea va face aceasta
prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând şi motivele pentru care a acordat termenul.
Debitorul nu va putea cere termen de plată, dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil
de plată de către creditor ori a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de
la data comunicării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 1.522 din
Codul civil şi nici dacă la data pronunţării subzistă vreunul dintre motivele prevăzute la art. 675
alin. (1).
Iata ca nu spune care sunt aceste motive asadar de aici deducem ca pana la urma ramane
la latitudinea instantei sa arate de ce a inteles ea sa acorde un termen de gratie aratului debitor
care a pierdut procesul. Faptul ca doar la solicitarea acestuia poate sa acorde termenul de gratie
rezulta din teza II a aceluiasi alineat care spune ca debitorul nu va putea cere, deci e vorba de
cererea debitorului, el poate sa ceara. In teza a doua e impropriu formulat ca nu poate sa ceara, pt
ca o parte poate sa ceara orice dar nu i se va da. Deci el chiar daca cere i se va respinge cererea in
acele situatii prevazute de teza a doua acestui alineat.
Asadar termenul de gratie e un termen acordat paratului debitor care a pierdut procesul sa
isi execute obligatia. Instanta acorda acest termen. Este numai la solicitarea partii interesate,
debitorul care a pierdut procesul. In virtutea principiului disponibilitatii.
Pana cand poate fi solicitat termen de gratie? Raspundem dupa ce raspundem dupa
intrebarea, in ce situatii debitorul poate solicita si daca ar face acest lucru i s-ar respinge cererea?
Nu spune cand i se va da satisfactie de catre instanta dar ne spune cu certitudine cand i se va
respinge si anume atunci cand spune teza II, i s-a acordat deja un termen rezonabil de plata de
catre creditor ori a avut posibilitatea sa execute intr-un termen rezonabil calculat de la data
comunicarii cererii de chemare in judecata in conformitate cu prev art 1522 din codul civil, asta
este prima situatie. Deci a avut un termen rezonabil sa plateasca acordat de creditor. Fie inainte
de declansarea procesului fie dupa declansarea procesului in urma comunicarii cererii de
chemare in jud si el totusi nu a platit in conditii lui art 1522 cod civil.
Page 2 of 47
Art. 1522
Punerea în întârziere de către creditor
(1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi
solicită executarea obligaţiei, fie prin cererea de chemare în judecată.
(2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului
prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.
(3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ţinând seama de
natura obligaţiei şi de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen,
debitorul poate să execute obligaţia într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării
notificării.
(4) Până la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea
propriei obligaţii, poate cere daune-interese, însă nu poate exercita celelalte drepturi prevăzute
la Art. 1516, dacă prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi dacă
debitorul îl informează că nu va executa obligaţiile în termenul stabilit sau dacă, la expirarea
termenului, obligaţia nu a fost executată.
(5) Cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul să fi fost
pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligaţia într-un termen rezonabil,
calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligaţia este executată în acest
termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului.
Vom mai reveni asupra acestui text, este vorba de punerea in intarziere de catre
creditor,vom reveni asupra lui cu ocazia discutarii cheltuielilor de judecata.
Este vorba de punerea in intarziere. Alin 1 arata modalitatile prin care debitorul poate fi
pus in intarziere si stiti ca sunt prin notificare scrisa, nu spune textul ca trebuie obligatoriu rin
executor, spune doar ca trbeuie sa fie in scris si fie prin cererea de chemare in judecata, este tot o
punere in intarziere. In cazul caror obligatii, cererea de chem in jud constituie punere in
intarziere? (alin 2). Este un alineat care il completeaza pe 1 dar chiar daca nu ar fi existat am fi
stiut ca nu este obligatoriu ca aceasta notificare sa se comunice prin executor jud pt ca alin1 nu
spune acest lucru.
Alin3 spune ca prin aceasta notificare creditorul trebuie sa ii acorde debitorului un termen
de executare tinand seama de natura obligatiei si imrejurari. Iar daca prin notificare nu se acorda
asemenea termen, debitorul poate executa intr-un termen rezonabil calculat din ziua comunicarii.
Cererea de chem in jud spune alin5, formata de creditor fara ca anterior debitorul sa fi
fost pus in intarziere confera debitorului dreptul de a executa obligatia in termen rezonabil
calculat de la data cand cererea i-a fost comunicata iar daca aceasta obligatie a fost executata in
acest termen, cheltuielile de jud raman in sarcina creditorului.
Asadar instanta nu va putea acorda termen de gratie la solicitarea debitorului care a

pierdut procesul in cazul in care acestuia i-a fost deja dat un termen rezonabil sa isi execute
obligatia calculat fie de la data notificarii facute de creditor anterior inregistrarii cererii de chem
in jud fie de la inregistrarea cererii de chemare in judecata.
Page 3 of 47
Acuma trebuie sa i se acorde in mod expres un astfel de termen sau este suficient sa fi
trecut un astfel de termen de la data comunicarii cererii de chem in jud pt a nu i se mai acorda un
termen de gratie? Daca procesul ar dura un an doi. Un simplu imprumut nerestituit. Ce parere
aveti? Ati mai da termen de gratie? Nu trebuie sa i se puna in vedere acest lucru prin cererea de
chem in jud, nici macar prin notificare. Prin notificare ii cere creditorul sa plateasca. Poate sa ii
puna sau nu in vedere un termen. Daca nu i se pune in vedere, are un termen rezonabil apreciat
de judecator in ambele situatii pt ca si in prima situatie se poate ajunge la proces.
Nu inseamna ca in cererea de chem in jud trebuie sa arat vreun termen.
Sau atunci cand subzista unul din motivele de la art 675 alin 1. Daca ne ducem la art 675
alin 1 care este o reglementare in materia executarii silite deja, veti vedea ca se refera la
decaderea debitorului din beneficiul unui termen de plata si sunt enumerate situatiile in care el va
decade din beneficiul acestui termen atunci cand i-a fost acordat. Daca nu i-a fost acordat un
termen de plata atunci i se poate refuza o asemenea solicitare, daca revenim la art 397 alin3
tezaII, care sunt aceste situatii?
- debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizării
executării silite; adica el cere termen ca sa se sustraga de la executare.
Articolul 675
Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată
(1) Debitorul care beneficiază de un termen de plată va fi decăzut, la cererea creditorului, din
beneficiul acestui termen, dacă:
1. debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul

realizării executării silite;
2. debitorul risipeşte averea sa;
3. debitorul este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau, dacă prin fapta sa, săvârşită
cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, a micşorat garanţiile date creditorului său ori nu le-a dat pe
cele promise sau, după caz, încuviinţate;
4. alţi creditori fac executări asupra averii lui.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), instanţa de executare va hotărî de urgenţă, în camera de
consiliu, cu citarea părţilor, în termen scurt. În situaţia în care debitorul nu mai are domiciliul
sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul său domiciliu ori sediu.
(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică atunci când debitor este statul sau o unitate administrativ-
teritorială.
Page 4 of 47
Atunci cand subzista una din aceste situatii atunci jud va refuza solicitarea sa sa i se
acorde termen de gratie.
Deci se acorda la solicitarea debitorului de catre instanta, codul nu spune in care situatii
se acorda doar in care situatii cu certitudine nu se acorda.
Pana cand poate formula o astfel de cerere debitorul interesat? Veti vedea cand vom
reveni asupra puterii executorii a hotararii, hotararile primei instante de regula nu sunt executorii
pt ca majoritatea sunt susceptibile de apel iar apelul e o cale de atac suspensiva de executare.
Asadar practic termenul de gratie si-ar produce efectele eventual dupa ce se pronunta o hotarare
in apel sau daca nu s-ar ataca hot cu apel si ar ramane definitiva prin neapelare.
Cand credeti ca ar putea formula debitorul astfel de cerere? Doar in fata primei instante
sau si in fata instantei de apel? Si pana cand? Daca avem in vedere etapele procesului. Etapa
scrisa, a cercetarii jud, a dezbaterii fondului pt ca dupa inchiderea dezbaterilor asupra fondului
este clar ca nu poate formula o astfel de cerere, stim deja ca orice cerere facuta dupa acest
moment nu va fi luata in seama, am avut unele discutii privind cererea de recuzare la momentul
potrivit. Ce parere aveti pana cand ar putea sa formuleze debitorul astfel de cerere? Hai sa
ramanem la aceasta intrebare si sa vedem in materia executarii provizorii unde avem o dispozitie
expresa, daca putem aplica acea dispozitie si in ceea ce priveste termenul de gratie. Si vom
reveni, lasati-va liber si va notati raspunsul la aceasta intrebare dupa ce discutam executarea
provizorie.
Revenim la art 433, am spus ca acesta consacra puterea executorie a hot jud, ceea ce am
discutat deja in materia termenului de gratie este cand debitorul incearca sa amane sa isi produca
hotararea acest efect executoriu. Care sunt hotararile care au aceasta putere eecutorie ne raspunde
sigur codul de proc civila in materia executarii silite daca ne ducem la textul lui art 633 care ne
spune expres care sunt hot executorii.
Articolul 633
Hotărârile executori
Sunt hotărâri executorii:
1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;
2. hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au
convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2)
Page 5 of 47
De fapt, hot date in apel de regula sunt executorii pt ca recursul suspenda executarea in
situatiile in care este expres prev de lege. Ceea ce trebuie sa retineti, fara sa retineti art 633,
probabil ca ati facut la executarea silita cu asta ati inceput, care sunt titlurile executorii si care hot
jud sunt titluri executorii, stiti asadar ca in ceea ce priveste hot primei instante, acestea de regula
nu sunt executorii pt ca veti vedea cand vom face obiectul apelului, majoritatea hot primei
instante sunt susceptibile de apel daca legea nu spune altfel, cand spune legea altfel , daca legea
spune ca sunt definitive de la pronuntare sau cand spune ca sunt susceptibile numai de calea de
atac a recursului, cand avem doar recurs? Stim deja, in cazul renuntarii la jud sau la dreptul
subiectiv, cand instanta pronunta o hot de expedient luand act de tranzactia prin care partile pun
capat procesului, atunci cand da o hot in baza achiesarii paratului la pretentiile reclamantului fie
o hot totala fie una partiala cand vorbim de executarea partiala atunci hot e susceptibila numai de
recurs.
Asadar, hot primei instante de regula nu sunt executorii pt ca marea lor majoritate sunt
susceptibile de calea de atac a apelului si veti vedea atunci cand vom discuta apelul ca acesta e
suspensiv de executare asa cum rezulta din dispozitiile art 468 alin5, termenul de apel suspenda
executarea hot de prima instanta cu aexceptia cazurilor anume prevazute de lege, desigur ca
numai apelul exercitat in termen suspenda executarea spune teza a IIa.
Care sunt cazurile exceptate de lege? Cand hot este executorie de la pronuntare, le vom
discuta imd, este vorba de executarea provizorie, dispozitiile cuprinse intre 448 si 450.
Deci iata ca regula este ca hot primei instante nu sunt executorii cu exceptia celor de la
448 si 449, aici vorbim de hot executorii de drept si hot executorii doar in cazul in care spune
instanta acest lucru de data aceasta la solicitarea creditorului. Termenul de gratie e la solicitarea
debitorului care cere sa se amane obligatia de plata, executarea provizorie e la solicitarea
creditorului care a castigat procesul.
Hot pronuntate in apel de regula sunt executorii pentru ca art 633 pct 1 spune daca legea
nu prevede altfel. Cand prevede legea altfel? O sa vedeti hot pronuntate in apel in marea lor
majoritate sunt definitive adica nu mai sunt susceptibile de recurs, clar sunt executorii sau unele
sunt nedefinitive deci sunt susceptibile de recurs insa veti vedea atunci vom discuta recursul, el
nu e o cale de atac suspensiva de executare, daca ne uitam la art 484 alin 1 o sa vedeti cand vom
discuta aceste cai de atac ca in mod ciudat ca legiuitorul nu a ales de ex materia apelului sa puna
un text expres privind suspendarea hot, ati vazut ca vorbeste despre suspendarea executarii in
textul referitor la termenul de exercitare a apelului. In materia recursului vorbeste de suspendarea
executarii in textul lui 484 si se arata ca recursul suspenda de drept executarea hot doar in
cazurile anume prevazute de lege asadar in cazul recursului regula este ca e o cale de atac
nesuspensiva de executare, suspenda executarea doar atunci cand legea prevede expres sau
atunci cand...cine anume are interesul sa suspende executarea? Cel care trebuie sa execute
dispozitia cuprinsa in dispozitivul hot, debitorul care a pierdut procesul, la cererea lui instanta de
recurs poate suspenda executarea.
Page 6 of 47
Iata deci, hot pronuntate in apel sunt executorii de regula pt ca marea lor majoritate sunt
definitive si chiar si in cazul celor susceptibile de recurs, recursul nu suspenda executarea decat
in cazul expre prev de lege de ex materia desfiintarii de constructii sau cand e vorba de
intabularea unei hot sau rectificarea unei hot. De ce? Pt ca intabularea se face doar in baza unei
hot definitive, pana nu este definitiva despre ce inscriere vorbim? Provizorie. Rectificarea iarasi
nu se poate dispune pt ca e vorba de radierea unui drept, care se face doar in baza unei hot
definitive.
Si art 633 pct 2 mai spunea de hotarari date in prima instanta fara drept de apel sau cel in
legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul. Hotararile date fara drept de apel,
fie pt ca nu sunt susceptibile de nici o cale de atac de reformare cum ar fi de ex in materia
divortului, veti vedea la mom potrivit cand veti face procedura speciala a divortului, sigur puteti
sa spuneti ca hot in materia de divort, capatul de cerere in materie de divort nu este susceptibil de
executare silita, da dar pot sa fie capete accesorii care la randul lor in anumite situatii raman
definitive desi se solutioneaza de prima instanta, etc nu intram in detalii. Deci pe punctul 2
vorbim de hot primei instante care nu e susceptibila de vreo cale de atac de reformare sau cand e
susceptibila numai de recurs pt ca recursul nu suspenda executarea, de ex hot de expedient poate
fi pusa in executare de la pronuntare? Evident, de ce? Pt ca are doar recurs. Hot prin care instanta
ia act de renuntarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus jud si respinge actiunea pe fond
poate fi pusa in executare in ceea ce priveste cheltuielile de jud. Acelea le poate pune in
executare de la pronuntare? Da pt ca recursul nu suspenda executarea. La renuntarea la jud stiti
de asemenea ca paratul poate sa solicite cheltuieli de jud in functie de mom in care a intervenit
renuntarea la jud, acelea sunt susceptibile de executare silite de la pronuntare pt ca acea hot e
susceptibila doar de recurs care nu suspenda executarea.
Mai sunt hotararile cu executare vremelnica sau provizorie reglementate de art 448 cand
vorbim de executare provizorie de drept si 449 cand vorbim de executare provizorie
judecatoreasca.
Page 7 of 47
Care sunt hotararile care desi pronuntate de prima instanta sunt executorii inca de la
pronuntare chiar daca ar fi susceptibile de apel. In aceasta situatie apelul nu suspenda executarea.
Art 448:
Articolul 448
Executarea provizorie de drept
(1) Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:
1. stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorului, precum

şi modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum şi a
sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;
3. despăgubiri pentru accidente de muncă;
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, precum şi
pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
5. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă
despăgubirile s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice;
6. reparaţii grabnice;
7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;
8. cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce priveşte posesia;
9. hotărârile pronunţate în temeiul recunoaşterii de către pârât a pretenţiilor reclamantului,

pronunţate în condiţiile art. 436;
10. în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Pct1-Veti vedea ca in procesele avand ca obiect astfel de cereri, instanta chiar in cursul
procesului poate sa ia masuri provizorii ca nu poti sa lasii copiii de izbeliste, trebuie sa sa spui cu
cine stau copii, cum se exercita drepturile si obligatiile partintilor pana la divort, si atunci cu atat
mai mult daca ai pronuntat o hotarare chiar susceptibila de apel ea este cu executorie provizorie,
apelul nu suspenda executarea. Asta ca sa intelegeti.
Pct 2-pai de ce? Pt ca e vorba de subzistenta persoanei. Daca nu ni s-ar da salarul pana cand se
mai judeca si apelul la curtea de apel din ce traiesc. Daca nu mi se da ajutorul de somaj din ce
traiesc? Asta e ratiunea. La fel si la pct 3
Page 8 of 47
Pct 4-normal ca pensionarul traieste din pensie indiferent ca e vorba de boala sau pensie pt
vechime in munca iar la copii alocatia de stat pt copii sau pensia de intretinere daca e cazul sa o
plateasca vreunul dintre parinti sau cei care traiesc din pensie de intretinere, aceeasi ratiune. Pai
din ce ar trai aceste persoane daca ar astepta pana se judeca apelul.
Deci din momentul in care prima instanta stabileste, acea hot este executorie. Aceeasi ratiune si
in cazul pct 5 pt ca vorbeste de despagubiri in caz de moarte sau vatamarea integritatii corporale
ori a sanatatii dar observati ca nu la orice categorii de despaguribiri ci in care sitautii? Cand e
vorba de despagubiri care se acorda sub forma de prestatii banesti periodice. Pai cand se acorda
sub forma de prestatii banesti periodice? De ex victima unui accident rutier si-a pierdut
capacitatea de munca, pe o durata determinata sau nedeterminata nu conteaza, pai trebuie sa i se
dea o suma care sa compenseze pierderea pt ca nu mai are salariu. Sau daca am lasat de ex copii
sau care a fost in intretinerea sa, autorul faptei ilicite sau societatea sa de asigurare cand este
cazul sau fondul pt victimele accidentelor de circulatie in cazul soferului fara rca, va plati inca de
la pronuntarea hot de prima instanta aceste sume datorate cu titlu de intretinere de cel decedat.
Pct6- normal ca daca e grabnic are urgenta, care ar fi situatii de reparatii grabnice? Expunerea
sau ridicarea sigiliului, inventar, hotarari pronuntate in temeiul recunoasterii de parat a
pretentiilor reclamantului pronuntate in conditiile lui 436, dar chiar daca nu era acest text, hot era
executorie de la pronuntare de ce? 436 vorbeste de achiesarea totala sau partiala a paratului la
pretentiile reclamantaului situatie in care instanta la solicitarea reclamantului pronunta o hot care
e susceptibila numai de recurs, recursul care nu e suspensiv de executare, acest text putea sa
lipseasca.
Iata deci ca in cazul achiesarii partiale defapt acesta este motivul pt care hot e executorie de
lapronuntare pt ca ea este susceptibila numai de recurs, recursul nefiind suspensiv de executare.
Pct 10-executarea acestor hotarari are caracter provizoriu. De ce? Fiidnca este posibil ca in calea
de atac instanta care solutioneaza calea de atac, apelul sau recursul apropo la pct 9, sa o admita si
sa desfiinteze hot jud cu titlu executoriu care a fost pusa in executare si atunci se pune problema
intarcerii executarii silite pe care o discutam la materia executarii silite. De aceea are caracter
provizoriu, poate sa ramana definitiva daca hot ramane neschimta in caile de atac sau se poate
intarce executarea si atunci vb de un caracter provizoriu
Acestea sunt situatiile in care hot primei instante este executorie de la pronuntare pt ca
asa spune legea. Inafara de aceste situatii expres prevazute, art 449 permite creditorului de data
asta care a castigat procesul sa solicite instantei sa spuna ca hot ei poate fi pusa in executare chiar
daca este susceptibila de apel, apelul fiind o cale de atac care suspenda executarea. In ce situatii?
Cateva criterii ne da codul, nu le enumera ca si in cazul art 448 ca daca le-ar enumera ar fi de
drept.
Page 9 of 47
Instanta poate incuviinta executarea provizorie a hot in ce materii? Doar in materia celor
privitoare la bunuri. Astea sunt susceptbile de executare silita. S-ar putea discuta in materie de
persoane ar putea sa fie hot susceptibile de executare silita? Chiar directa? Da. Ex stabilirea
locuintei minoruluia. Numai ca veti vedea la executare silita ca acele hot, fiind vorba de obligatii
de a face intuitu personae, se pune in executare silita in mod foarte special ca nu mergi sa smulgi
copilul din bratele parintelui ci se executa astfel, prin amenzi, consiliere psihologica etc. Numai
in materie de bunuri poate sa faca instanta. De ce? Pt ca in aceasta materie in care v-am dat
exemplu , hot jud este oricum executorie de la pronuntare de drept in baza art 448 pct1. In ceea
ce priveste hot jud referitoare la persoane nu vorbim de executare silita doar cu titlu de exceptie
si acolo sunt executorii de drept.
Deci numai in materia hot privitoare la bunuri si cand anume? La solicitarea creditorului,
ca tine de princ disponibilitatii, si care sunt criteriile pe care i le ofera legiuitorul judecatorului ca
sa decida cand admite sau respinge o astfel de cerere? Spune atunci cand masura este necesara in
raport cu temeinicia vadita a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului precum si
atunci cand ar aprecia ca neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciabila pentru
creditor. Vedeti ca aceste criterii lasa o marja de apreciere destul de mare. Ce inseamna
temeinicia vadita? Adica cand crede jud ca o cerere este temeinica si cand este vadit temeinica?
Sigur ca ar putea sa fie facuta o distinctie intre cele 2 situatii atunci cand spune judecatorul
probele sunt foarte clare, de ex avem imprumut nerestituit, s-a depus la dosar inscrisul care
dovedeste acest imprumut, debitorul parat nici macar nu s-a prezentat sa isi consteste semnatura
sau sa conteste faptul ca reclamantul ar avea dreptate, nu a depus intampinare, e o cerere vadit
temeinica? Este vadit temeinica pai nu am nici o proba care sa contrazica ce spune reclamantaul.
Dar atunci cand am de ex raspundere civila delictuala si administrez probe pe culpa si in
favoarea reclamantului si in favoarea paratului si doar coroborand probele si acordand prevalenta
altora stabilesc o stare de fapt, dar parerea jud de apel ar putea fi alta atunci nu mai vorbesc de o
temeinicie vadita a dreptului.
Iata, intr-o astfel de situatie nu pot sa spun ca vorbesc de o temeinicie vadita a dreptului
pt ca aceleasi probe, un alt judecator le-ar putea aprecia altfel pt ca am probe propuse de ambele
parti, probe care se contrazic. In raport cu starea de insolvabilitate, aici stiti cum se face starea
dovada insolvabilitatii inca de la teoria generala a obligatiei, precum si atunci cand apreciaza ca
neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciabila pentru creditor, tineti minte ca am vb
de un astfel de prejudiciu atunci cand am vb despre actiunea civila,dar observati ca nu vorbeste
de un prejudiciu care nu ar fi putea reparat, pur si simplu ar putea fi prejudiciabila pt creditor,
aceleasi discutii pe care le-am avut cu ocaazia actiunii civile sunt valabile si aici.
Deci, ceea ce tineti minte este ca o astfel de executare provizorie se acorda doar la
solicitarea creditorului care a castigat procesul in fata primei instante, pt ca tine de principiul
disponibilitatii nu se acorda de instanta din oficiu. Care sunt criteriile? Temeinicia vadita a
dreptului, insolvabilitatea debitorului sau caracterul prejudiciabil pentru creditor.
Page 10 of 47
Intotdeauna este cu plata unei cautiuni. Observati ca termenul de gratie nu vorbeste de

cautiune. La executarea provizorie vorbeste de cautiune. Cum se stabileste cautiunea? Cum se
stabileste acea cautiune in materia executarii silita, fiindca trimiterea este la materia executarii
silite defapt la suspendarea executarii, ne ducem la art 719, vorbeste despre suspendarea
executarii atunci cand se formuleaza o contestatie la executare si stabileste cuantumul cautiunii
legiuitorul pt ca ea se plateste anticipat atunci cand formulez cererea de suspendare asa cum se
plateste si aici anticipat cand creditorul formuleaza cererea de executare provizorie a hot fiindca
stie exact cat este cuantumul cautiunii. Pe vechiul cod era la aprecierea instantei in anumita
masura, aici e clar stabilita pt ca atunci cand este vorba de actiuni evaluabile in bani vorbim de
un cuantum in functie de valoarea pretentiei iar cand e vorba de actiuni neevaluabile in bani
cautiunea e una fixa de 1000 de lei spune alin3.
Cautiunea e facultativa. Este obligatorie la suspendarea executarii provizorii la 450. Deci

la solicitare este facultativa si daca s-a acordat de catre instanta sau executarea este vremelnica
de drept si se solicita totusi suspendarea ei in apel cautiunea este obligatorie spune 450 alin. Ca
sa tineti minte: la solicitarea de executare provizorie cautiunea e facultativa, la suspendarea
executarii este obligatorie.
Cand nu se poate incuviinta executarea provizorie desi vorbim despre o pricina privitoare
la bunuri spune textul alin2, in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii,
plantatii sau alte lucrari ce au asezare fixa si pct 2 cand prin hot se dispune intabularea unui drept
sau radierea lui din CF, de ce? O sa vedeti ca in aceste materii si recursul este de drept suspensiv
de executare, trebuie sa astept o hot definitiva, de ce? Pt ca o astfel de executare a unei hot
provizorii are un caracter provizoriu la randul ei, daca se schimba in calea de atac solutia data de
prima instanta, se intoarce executarea, aici se mai poate intoarce? Daca se demoleaza, ce
executare sa mai intorc? Aceasta e ratiunea pt care in anumite cazuri prev de lege, recursul
suspenda executarea pt ca daca s-ar executa ,nu ar mai exista posibilitatea intoarcerii executarii.
Ce forma trebuie sa imbrace cererea? In scris sau verbal, in instanta pana la inchiderea
dezbaterilor. La termenul de gratie daca ne intoarcem la 397 ca am ramas cu intrebarea in aer nu
spune nimic.pana cand poate fi facuta o astfel de cerere de termen de gratie? La executarea
provizorie spune expres. Poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor. Oare de ce poate sa
formuleze creditorul o astfel de cerere fie in scris fie numai verbal in fata instantei cand pune
concluzii pe fond? Este o cerere in sens de capat de cerere? Fiindca daca vorbim de capete de
cerere trebuie sa mergem la art 204 nu? Este un capat de cerere? Nu este. La ce se refera si
termenul de gratie si cererea de executare provizorie? La executarea hot prin care se solutioneaza
capetele de cerere. De aceea cererea de executare provizorie poate fi facuta pana la inchiderea
dezbaterilor. In cazul termenului de gratie nu exista astfel de text. Pai daca creditorului i se
permite sa ceara executarea provizorie pana se inchid dezbaterile, pana cand i-ati permite
debitorului in lipsa unui text de lege nefiind o cerere in sens de capat de cerere, logic ca ar trebui
sa aplic cumva prin analogie permisa in materia dreptului proc civil tot pana la inchiderea
Page 11 of 47
dezbaterilor. Defapt cele doua sunt institutii in oglinda. Creditorul cere in avans executarea,
debitorul cere prorogarea executarea silita a unei obligatii. Deci cred ca trebuie sa i se acorde
acelasi regim juridic adica sa o poata face in scris sau verbal in fata instantei, daca codul nu cere
sa se faca expres in scris dar la cererea de executare provizorie spune ca poate fi facuta si verbal
deci ar trbeui sa admitem ca si cea privind termenul de gratie ar putea fi facuta si verbal pana la
inchiderea dezbaterilor pe fond.
Veti vedea cand vom face apelul in ceea ce priveste caracterul devolutiv al apelului, daca
ne ducem la art 478 la limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-asuspus judecatii la
prima instanta care in esenta inseamna , veti vedea ma multe dupa pasti, ca nu poti sa ceri in apel
ceea ce nu am cerut in fata primei instante pt ca apelul este o cale de atac, prin aceasta cale de
atac judecatorul apelului nu va verifica decat daca judecatorul primei instante s-a pronuntat sau
nu corect pe niste capete de cerere formulate. Nu pot sa vin direct in apel sa cer inca ceva cu
exceptia situatiilor prevazut de lege, stiti de la interventia tertilor ca interventia principala desi e
cerere noua, poate interveni in apel daca toate partile sunt de acrod dar altminteri art 478 alin3 ne
spune expres ca in apel nu se pot formula pretentii noi. Termenul de gratie nu este o pretentie
noua pt ca nu este un capat de cerere, tocmai ce l-am calificat, asadar teoretic as putea sa
formulez o cerere de acordare a unui termen de gratie si in apel.
In ceea ce priveste executarea provizorie la solicitarea creditorului, textul art449 alin 4

suna ciudatel si este interpretat in opinia mea gresit de marea majoritate a doctrinei pt ca spune
daca cererea a fost respinsa de prima instanta ea poate fi facuta din nou in apel. Si majoritatea
doctrinei interpretand textul dupa sensul literal al termenilor spune: ca sa pot sa o formulez in, in
lipsa unui text privind termenul tot pana la inchiderea dezbaterilor, nu poate fi facuta aceasta
solicitare direct in apel decat daca ea a fost facuta in fata primei instante si ea a respins-o sau
sigur daca teoretic s-ar fi facut dar nu s-ar fi pronuntat deloc asupra ei, ca nu-i vina creditorului
ca instanta omite sa se pronunte.
S-a facut o solicitare de executare provizorie si se respinge in prima instanta, si in

asemeanea situatie poate veni creditorul, nu trebuie sa o atace cu apel el spune ok o sa astept
apelul si pun in executare hot pronuntata in apel. Cu taotae aceste codul ii permite, daca totusi te
razgandesti si nu mai vrei sa astepti pana la hot definitiva si executorie, in timpul apelului tu poti
sa ceri executarea provizorie adresand o astfel de cerere si instantei de apel deci nu intra in
autoritate de lucru judecat cu alte cuvinte aceasta hot a primei instante prin care iti respinge
aceasta solicitare. Voi asa ati interpreta acest text? V-am zis la termen de gratie nu am astfel de
text si atunci poate sa il solicite debitorul si in fata primei instanta pana la inchiderea
dezbaterilor, eu zic ca poate sa o faca si in apel ca nu e limitat nu e o cerere noua. Ce parere
aveti. Daca nu a facut creditorul deloc cerere de executare provizorie in fata primei instante, a zis
ok hai sa vedem ce zice instanta de apel. Dar in apel constata se prelungeste solutionarea apelului
intr-un mod la care nu s-ar fi gandit. Mai poate sa solicite? Ok sigur v-am zis oricine poate sa
solicite orice dar poate solicita cu succes? Ce va spune bunul simt? Asta e sensul alin4?
Page 12 of 47
Restrange dreptul creditorului sau dimpotriva il extinde si spune chiar daca a formulat o astfel de
cerere si a fost respinsa si s-a linistit si asteapta dar se razgandeste in apel mai poate formula inca
o cerere? Vointa legiuitorului ce parere aveti care a fost? Prima sau a doua? Sa il extinda e
parerea mea.
Discutam despre cererea de executare provizorie. Avem o hotărâre care fie este
executorie provizoriu de drept pentru că suntem într-una din situațiile de la art. 448 NCPC, fie
instanța a incuviințat, la solicitarea creditorului executarea provizorie, apreciind că subzistă unul
sau mai multe din criteriile reglementate la art. 449 NCPC.
Ce poate să facă debitorul atunci când simte că este neîndreptățit prin dispozița legii sau
prin măsura adoptată de judecător? Este clar că el nu ar avea cum să facă apel pe suspendarea
executorie atunci când ea este de drept. Am putea discuta eventual posibilitatea de a exercita apel
împotriva dispoziției prin care prima instanță a încuviințat executarea provizorie. Dar nu i-ar fi
de niciun folos pentru că ar trebui să aștepte să se soluționeze apelul. Și atunci, calea nu este
exercitarea unei căi de atac împotriva acestei măsuri, ci să solicite instanței de apel să suspende
executarea provizorie în temeiul legii sau în temeiul dispoziției primei instanțe. Așadar,
suspendarea executării se poate dispune de instanța de apel, la solicitarea debitorului, spune art.
450 NCPC, prin apel, sau distinct, inainte de apel sau in cursul soluționării apelului.
Unde se depune această cerere? Fie la prima instanță, fie la instanța de apel, în funcție de
distincțiile pe care tocmai le-am făcut pentru că dacă formulează cererea de suspendare odată cu
cererea de apel, cererea de apel se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea
nulității. Revenind la art. 450 alin. (1) NCPC, dacă cererea de suspendare este făcută de debitor
chiar în cuprinsul cererii de apel evident că se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă (prima
instanță). Dacă este formulată în cursul soluționării apelului, se va depune direct la instanța de
apel, aceasta fiind competentă să o soluționeze.
Dacă cererea se depune la instanța de apel, la cerere se va alătura o copie legalizată a

dispozitivului hotărârii (art. 450 alin. 2). De aici deducem că ar putea să o depună direct la
instanța de apel, chiar dacă a formulat cerere de apel. De ce? Ca să nu aștepte. Sunt trei situații:
 Cererea de suspendare a executării provizorii este formulată în cuprinsul cererii de apel

 se depune la prima instanță
 Cererea se de suspendare se depune direct la instanța de apel. Aici avem două situații
posibile, din nou:
- în cursul soluționării apelului sau
- deși încă nu a ajuns apelul la instanța de control judiciar, cererea poate fi
adresată direct instanței de apel, înainte de trimiterea cererii de apel împreună cu dosarul
de către prima instanță
Page 13 of 47
Art. 450 Suspendarea executării provizorii
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanţa de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt
aplicabile. Încheierea dată asupra cererii de suspendare este supusă acelorași căi de atac.
Am spus deja că instanța competentă este cea de apel.
Dacă hotărârea dată în apel este definitivă, atunci și încheierea de suspendare este
definitivă. Dacă hotărârea dată în apel mai este susceptibilă de recurs, și închierea de suspendare
va fi.
Atunci de ce face referire la art. 719 alin. (6) NCPC? Dacă ne uităm, în materia
suspendării executării în cadrul contestației la executare spune astfel:
(6) Asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea
termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi
atacată numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă,
respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
În ce măsură se aplică acest text? O dată, instanța de apel se pronunță prin încheiere
asupra solicitării, cu citarea părții. Nu se aplică textul cu separat cu apel pentru că ultima teză a
alin. (3) art. 450 este derogatorie și spune că încheierea este supusă acelorași căi de atac ca si
hotărârea atacată. În ce termen se exercită o astfel de cale de atac? Dacă hotărârea, act final al
judecății, mai este susceptibilă de recurs, când pot să atac și în ce termen încheierea prin care
instanța s-a pronunțat asupra suspendării, indiferent în ce sens? Dacă îmi face trimitere la art.
719 alin. (6) ce înseamnă? Că ar mai avea cale de atac, dar nu apelul, cum spune art. 719 alin.
(6) pentru că de aici am text derogatoriu, ci ar fi recursul, dacă și hotărârea este susceptibilă de
recurs.
!!!!! art. 719 alin. (6) a fost modificat și are următorul conținut:
(6) Asupra cererii de suspendare instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea
termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar incheierea poate fi
atacata, in mod separat, numai cu apel sau, daca este pronuntata de curtea de apel, numai cu recurs, in
termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.
Prof: Mă gândesc că se referă și la situația în care s-ar pronunța în recurs, ar mai avea
recurs. Față de această modificare, ar fi în plus acest lucru: că ar mai avea și recurs, dacă e la
Curtea de Apel pentru că în anumite situații ar putea fi contestații, dacă curtea de apel ar fi
instanță de executare în primă instanță și contestația la executare ar fi de competența ei ca primă
instanță, împotriva hotărârii ei nu are cum să fie apel, decât recurs pentru că ICCJ nu judecă
apeluri pe competență materială funcțională și de aceea spune că dacă ar fi pronunțată de CA, ar
fi recurs.
Page 14 of 47
Dar chiar și așa, în ceea ce privește textul de la art. 450 NCPC, rămâne aceeași regulă.
Calea de atac nu poate fi decât recursul, dacă hotărârea care se pronuntă în apel e susceptibilă de
recurs.
Dar ce înseamnă aplicarea dispozițiilor art. 719 NCPC în această situație? Că acea
încheiere este susceptibilă de RECURS SEPARAT, adică nu astept să se dea hotărârea asupra
apelului care mai e susceptibila de recurs, ci încheierea prin care instanța se pronunță asupra
suspendării este susceptibilă de recurs separat. Care este termenul de exercitare de a
recursului? Este de 5 zile de la pronunțare/comunicare, după regulile indicate în art. 719 alin.
(6) NCPC.
Suspendare va fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni. Cauțiunea este obligatorie în

caz de suspendare și facultativă atunci când se cere executarea provizorie.
Art. 450
(5) Până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin
ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4).
Când veți face contestația la executare, veți vedea că ideea contestației la executare este
urmatoarea: sunt mai multe motive pentru care se formulează contestației la executare, am pornit
o executare silită și debitorul spune că are niște nereguli. Cum le invocă? Le invocă pe calea
contestației la executare. Până se soluționează contestația la executare, dacă el nu cere
suspendarea executării ea merge mai departe și se poate trezi că până se soluționează contestația
la executare, executarea s-a terminat. Ca să nu se întâmple acest lucru, el cere în baza art. 719
NCPC suspendarea executării. O poate cere în două etape:
 cerere de suspendare de natura celei pe care am discutat-o deja, de la art. 719 alin. (6)
NCPC, prin care roagă instanța să îi incuvințeze suspendarea executării silite, până
soluționează contestația la executare, adică să nu se mai facă niciun act de executare până
instanța nu spune dacă e legală executarea sau nu. Dar vedeți că această cerere se judecă
cu citarea părților, acolo înseamnă că instanța dă un termen, poate că până instanța dă un
termen și citează părțile, și dacă termenul ar fi de o zi, până atunci, executarea se poate
termina.
 cerere de suspendare provizorie, până când se judecă cealaltă cerere de suspendare, cu
citarea părților. Această cerere de suspendare se dă fără citarea părților, este tot cu plata
unei cauțiuni dar ea se pronunță fără citare tocmai datorită urgenței, are un caracter
provizoriu pentru că-și produce efectele numai până la termenul când părțile sunt citate,
ca instanța să se pronunțe asupra cererii de suspendare pe tot parcursul procesului până la
soluționarea contestației la executare
Page 15 of 47
Art. 719
(7) Daca exista urgenta si daca, in cazurile prevazute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a platit
cautiunea, instanta poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie
a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de
atac. Cautiunea depusa potrivit prezentului alineat ramane indisponibilizata chiar daca cererea
de suspendare provizorie este respinsa si este deductibila din cautiunea finala stabilita de
instanta, daca este cazul.
Într-un mod similar, dacă ne întoarcem la art. 450 alin. (5), codul spune că și în această
materie, până apucă instanța să citeze părțile, să se pronunțe asupra suspendării executării până
pronunță o hotărâre definitivă în apel, pot formula o solicitare de suspendare, numai că în mod
nefericit, legiuitorul a preluat greșeala legiuitorului vechiului cod și în loc să folosească
terminologia de la contestația la executare și să se refere la o încheiere, folosește termenul de
”ordonanță președințială”, aceasta fiind o procedură separată, specială, care ar însemna
compunere de unic judecător, mai este calea de atac a recursului la instanța de control judiciar,
dacă e cazul, sau apelului. Atunci în practică s-a pus problema dacă este o ordonanță
președințială, în sensul procedurii speciale, adică o cauză directă de competența instanței de apel,
dar care se judecă, fiind directă, de un complet de unic judecător, sau este defapt un complet de
doi judecători fiindcă are regim juridic similar cu această încheiere din materia executării silite
reglementată în textul art. 719 NCPC. Curtea într-un RIIL nr. 8/2015, s-a pronunțat în sensul că
defapt are același regim cu această încheiere. Adică se judecă în complet de doi judecători
pentru că apelul este în complet de doi judecători și nu mai are cale de atac, deși în materia
ordonanței președințiale, aceasta ar mai avea căi de atac.
Revenim la celelalte efecte ale hotărârilor judecătorești.
EFECTELE HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI
I. EFECTUL DE DEZÎNVESTIRE A INSTANȚEI (art. 429 NCPC)

Art. 429 - Dezînvestirea instanţei
După pronunţarea hotărârii instanţa se dezînvesteşte şi niciun judecător nu poate reveni asupra părerii
sale.
Este foarte importantă aducerea la cunoștință publică a hotărârii, prin pronunțarea

hotărârii în ședință publică (excepție în caz de amânare a pronunțării), evident că se subsumează,
prin pronunțare înțelegem și pronunțarea în ședință publică și punerea la dispoziția părților prin
mijlocirea grefei.
Page 16 of 47
Nu mai pot să revin asupra hotărârii mele. În sistemul nostru de drept, ați observat că în
mod greșit, hotărârea se motivează după ce a fost pronunțată. Sigur că nimic nu împiedică
judecătorul să o motiveze în avans (ex: la amânarea pronunțării).
În cazul hotărârilor care sunt executorii, acestea pot fi puse în executare chiar dacă nu
sunt motivate.
Chiar dacă nu este motivată hotărârea, judecătorul nu mai poate reveni după ce a
pronunțat-o și constată cu ocazia motivării că a greșit.
Pe NCPC nu se pune problema însă pe VCPC era o discuție în sensul dacă se

înregistrează o cale de atac extraordinară de retractare, ar putea să-și revoce propria hotărâre?
NCPC lămurește problema, la incompatibilitățile absolute, că judecătorul care a dat soluția nu se
mai poate pronunța în contestația în anulare/revizuire.
Completarea hotărârii nu înseamnă că nu s-a dezînvestit, pe ce s-a pronunțat în dispozitiv

s-a dezînvestit. Când vorbim de procedura completării hotărârii? Am mai multe capete de cerere
sau am o cerere principală și niște cereri incidentale și judecătorul omite să se pronunțe pe un
capăt de cerere sau pe o cerere incidentală. Acolo, partea interesată poate să ceară completarea
hotărârii, nu este o excepție de la efectul dezînvestirii.
O să vedem când vom vorbi despre calea de atac împotriva considerentelor hotărârii, în
considerente nici nu mai poate să schimbe ceea ce a pronunțat. De exemplu, dacă s-a pronunțat
pe fond, ea nu-și va putea motiva considerentele pe excepție și nici invers. Sau nu poate în
considerente să rețină de exemplu, o apărare de fond, pe care nu este obligatoriu să se pronunțe
în dispozitiv (spun unele păreri), dar pe care nu a pus-o în discuția părților și te trezești că direct
în considerente o pune și motivează hotărârea cu privire la aceasta. Deci nu poate să schimbe
considerentele pe care le avea în cap în momentul în care a pronunțat hotărârea și care rezultă și
din dispozitivul ei.
II. FORȚA PROBANTĂ A UNUI ÎNSCRIS AUTENTIC

Ce înseamnă forța probantă a unui înscris autentic? Care este forța probantă a unui înscris
autentic? Unde menționează Codul? Art. 270 NCPC
Art. 270
(1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu
privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.
(2) Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între
părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
Page 17 of 47
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul menţiunilor din înscris care sunt în directă legătură cu
raportul juridic al părţilor, fără a constitui obiectul principal al actului. Celelalte menţiuni constituie,
între părţi, un început de dovadă scrisă.
Ce înseamnă acest lucru? Dacă instanța a consemnat într-o hotărâre că au fost prezente
părțile și au declarat cutare lucru nu pot să contest acest lucru decât cum? Prin înscrierea în fals.
Aceasta o fac prin exercitarea unei căi de atac pentru că nulitatea unei hotărâri nu o pot cere
decât prin exercițiul unei căi de atac.
III. OBLIGATIVITATE ȘI OPOZABILITATE

Puțin am antamat textul art. 435 NCPC, în materia introducerii forțate a unor terți (art.
71 alin. 3) și la transmisiunea calității procesuale (art. 39).
Dacă ne-am duce pe tărâmul dreptului substanțial, care ar fi efectele actului juridic?
Vreau să faceți această similitudine între efectul hotărârii judecătorești între părțile procesului și
față de terți și efectele actului juridic civil între părțile lui și față de terți.
Art. 435
(1) Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora.
La ce efect al actului juridic de drept substanțial vă duce gândul automat? La relativitatea

efectelor actului juridic. Aceleași discuții pe care le-ați purtat la actul juridic de drept substanțial
sunt valabile și în ceea ce privește hotărârea. În esență, sub aspect procesual, important e
împotriva cui pun în executare hotărârea pentru că de fapt pot să pun în executare împotriva
părții care a figurat în proces, dacă ea a decedat, împotriva moștenitorilor ei. La succesorul cu
titlu particular acesta este caracterul obligatoriu. Își produce efectul obligatoriu și față de
creditorii chirografari sau este doar opozabil? Ce ar putea să facă creditorii chirografari, când nu
sunt părți? Nu trebuie să respecte hotărârea judecătorească? Eventual am putea discuta de
posibilitatea lui de a uza de acele acțiuni puse la dispoziția lor, acțiunea revocatorie de exemplu,
dar e discutabil. Poate să uzeze de o acțiune revocatorie împotriva unei hotărâri judecătorești
care nu este de expedient? În materie de tranzactie, v-am zis, are caracter contractual. Să luăm un
exemplu: am doi soți care cu rea credință cer un partaj în timpul căsătoriei și spun să se atribuie
unuia toate bunurile pentru că s-a platit un preț, pârâtul achiesează. Poate să vină creditorul
chirografar al soțului pârât, care și-a lăsat toate bunurile celuilalt soț și să spună altceva? N-a
intervenit în proces, necunoscând existența lui. Ce acțiune ar putea să facă? Sală: acțiune
pauliană. Deci iată, ar avea la dispoziție o asemenea acțiune. Acesta ar fi caracterul obligatoriu,
își produce efectele obligatorii dar în anumite situații pot să conteste acest lucru.
(2) Hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile
legii, dovada contrară.
Page 18 of 47
Inclusiv cui? S-a dat exemplul dobânditorului cu titlu particular. În ce situație se pune
problema față de dobânditorul cu titlu particular, de caracter obligatoriu și în ce situație de
opozabilitate? El poate să fie introdus în proces și din oficiu de către instanță sau poate să
intervină în orice stadiu, el ia locul uneia dintre părți și în această situație, față de el, hotărârea își
produce efectul obligatoriu. Dar dacă nu intervine în proces, care este diferența? Poate fi pusă în
executare și împotriva lui hotărârea? El între timp a intrat în posesie, a cumpărat bunul litigios de
la pârâtul care a pierdut procesul și este în posesia bunului. Pe când vrea reclamantul să pună în
executare hotărârea împotriva pârâtului se trezeste că in posesia imobilului este o altă persoană.
Dobânditorul nu a fost introdus în proces.
Conform art. 39 NCPC, dacă nu a fost parte în proces, hotărârea este opozabilă în sensul
art. 435 NCPC și nu obligatorie, cu excepția cazului în care a dobândit dreptul cu b-c și nu mai
poate fi evins. Acest lucru înseamnă că nu poate fi pusă hotărârea în executare direct împotriva
lui. Dacă el refuză să o recunoască, va trebui să exercite cel care a câștigat procesul o acțiune și
împotriva lui, doar că se va putea prevala de hotărârea judecătorească, care este opozabilă și lui,
în măsura în care nu poate să facă dovada că a dobândit dr cu b-c și nu mai poate fi evins. Dacă
face dovada, acțiunea reclamantului din procesul inițial va fi respinsă.
Astfel, trebuie făcută această distincţie, între ceea ce înseamnă obligatoriu şi ceea ce
înseamnă opozabil. Opozabil înseamnă că hotărârea trebuie să fie respectată şi de acele
persoane care nu au fost părţi în proces – vorbim despre avânzi-cauză. Obligatoriu înseamnă şi
faţă de părţile din proces şi de anumiţi avânzi-cauză (succesori universali, cu titlu universal), iar
la succesorul cu titlu particular avem această discuţie, că dacă a fost introdus în proces, a devenit
parte, ceea ce înseamnă că hotărârea îşi va produce efectul obligatoriu faţă de el; dacă nu a fost
introdus în proces, nu a devenit parte, a rămas un terţ şi hotărârea îi este doar opozabilă, dar
opozabil însemnând acest lucru: nu poate fi pusă în executare direct împotriva lui, dar dacă o
contestă şi vine reclamantul într-un al doilea proces şi se prevalează de hotărârea pe care a
obţinut-o împotriva înstrăinătorului şi i-o opune, asta înseamnă că instanţa va putea să îi dea
câştig de cauză şi împotriva terţului dacă acesta nu se apără cu un act de dobândire cu bună-
credinţă1.
Aceste efecte ale hotărârii judecătoreşti sunt similare cu relativitatea efectelor actului
substanţial de drept civil.
Art. 71 alin. (3): „În aceste cazuri, judecata va continua numai între reclamant şi terţul
chemat în judecată. Hotărârea se va comunica şi pârâtului, căruia îi este opozabilă.”
 Faţă de definiţiile caracterului obligatoriu şi a celui de opozabilitate pe care le-am văzut mai
sus, hotărârea dată împotriva pârâtului din acţiunea iniţială este obligatorie faţă de acesta.
1
Desigur că aici va trebui făcută diferenţa între bunurile mobile şi imobile, întrucât în materia acţiunilor de carte
funciară există nişte discuţii, chiar şi în cazul terţului de bună-credinţă care a dobândit cu titlu oneros, care poate fi
evins într-un anume termen.
Page 19 of 47
Desigur că în acest caz nu se pune problema executării silite împotriva lui, pentru că el deja a
depus suma de bani, deci este vorba despre o executare anticipată (înainte de a se pronunţa
hotărârea). Dar acest lucru nu înseamnă că hotărârea nu are un efect obligatoriu împotriva lui, şi
nu doar unul de opozabilitate, pentru că el a fost parte în proces.
IV. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT

Ce înseamnă autoritatea de lucru judecat ?  Acest lucru este reglementat în mai multe
articole din Cod. Aşa cum ne amintim, am şi discutat despre art. 432, privitor la excepţia
autorităţii de lucru judecat, fără să dezvoltăm foarte mult în ce constă aceasta.
Art. 430 CPC ne spune ce fel de hotărâri intră în autoritate de lucru judecat2. Pentru a
înlătura discuţiile care au avut loc sub imperiul vechii reglementări, NCPC vine şi lămureşte
problema: indiferent că instanţa se pronunţă pe fondul cauzei sau pe o excepţie, hotărârea, de
regulă, intră în autoritate de lucru judecat.  Art. 430 alin. (1): „Hotărârea judecătorească ce
soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale
ori asupra oricărui alt incident, are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la
chestiunea tranşată.”
 Aici poate veni contraargumentul că majoritatea hotărârilor mai sunt susceptibile şi de căi de
atac. Cu toate acestea, hotărârea primei instanţe are autoritate de lucru judecat. Desigur,
aceasta este una provizorie, fiindcă depinde, hotărârea putând fi confirmată sau infirmată de
instanţele de control judiciar, în măsura în care se exercită căi de atac. Dar are, până când este
desfiinţată, o autoritate de lucru judecat provizorie. (vezi şi art. 430 alin. (4) CPC)
 Iată că, şi atunci când statuează pe fond, de exemplu, avem o acţiune în revendicare şi spune
că reclamantul este proprietar, întrucât din probele administrate rezultă acest lucru, pârâtul este
un posesor care nu se prevalează de vreun titlu opozabil reclamantului, iar acţiunea este
admisibilă  asta intră în autoritate de lucru judecat. Dacă spune că reclamantul nu are calitate
procesuală activă, pentru că este un simplu chiriaş, iar chiriaşul nu are exerciţiul acţiunii în
revendicare, intră în autoritate de lucru judecat, în sensul că a stabilit că reclamantul este doar
chiriaş şi nu este proprietar. Dacă îi respinge acţiunea, admiţând excepţia prescripţiei extinctive,
intră în autoritate de lucru judecat, în sensul că acţiunea este prescrisă (şi acţiunea în revendicare
poate fi prescriptibilă, atunci când este vorba despre bunuri mobile).
 Dacă se anulează cererea ca insuficient timbrată, intră hotărârea în autoritate de lucru judecat
?  Da, pe cuantumul taxei de timbru.
2
Înainte de a exista un astfel de text în Codul de procedură civilă, exista o discuţie în doctrină dacă intră în
autoritate de lucru judecat numai acea hotărâre prin care instanţa statuează asupra stării de fapt şi se pronunţă pe
fond sau şi hotărârea prin care instanţa se pronunţă pe o excepţie în cauză.
Page 20 of 47
Care parte din hotărâre este vizată de autoritatea de lucru judecat ?  La această
întrebare găsim răspunsul în art. 430 alin. (2): „Autoritatea de lucru judecat priveşte
dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a
rezolvat o chestiune litigioasă.”
 Faţă de acest text, o să vedeţi că în doctrină aceste considerente se clasifică în 3 categorii:

considerente decisive, decizorii şi indiferente.
 CONSIDERENTELE DECISIVE sunt cele care, de fapt, explică soluţia din dispozitiv.
De exemplu, instanţa obligă pârâtul să-i plătească reclamantului suma de X lei cu titlu de
împrumut; în acest caz, considerentele care ar sprijini dispozitivul ar fi, de exemplu: „La
data de ... reclamantul i-a dat pârâtului o sumă de bani, aşa cum rezultă din înscrisul sub
semnătură privată anexat în copie cererii de chemare în judecată. Pârâtul citat la
interogatoriu nu s-a prezentat.” Etc.  Acestea sunt considerente decisive, întrucât
explică în mod nemijlocit soluţia din dispozitiv.
 CONSIDERENTELE DECIZORII – de exemplu, se respinge excepţia lipsei calităţii
procesuale active  acest considerent sprijină soluţia în continuare, pentru că aceasta
este una de admitere şi constată, implicit, că reclamantul are calitate procesuală activă.
Deci chestiunile pe care instanţa le pronunţă printr-o încheiere interlocutorie şi care
finalmente sprijină soluţia.
De asemenea, ar putea să fie nişte apărări de fond – din acest punct de vedere există o
discuţie în legătură cu faptul de a şti dacă instanţa trebuie să se pronunţe asupra apărărilor de
fond prin dispozitiv sau este suficient să le amintească în considerente. Ce sunt apărările de
fond ?  Acestea reprezintă, aşa cum ştim, apărări întemeiate pe dispoziţiile dreptului
substanţial; de exemplu: excepţia de neexecutare a contractului, nulitatea absolută sau
relativă a titlului pe care îşi fundamentează pretenţiile reclamantul etc. În ceea ce priveşte
nulitatea, eu – Andrea Chiş – aş pune în dispozitiv că instanţa admite această apărare de
fond; desigur, în Codul civil se prevede că nulitatea absolută sau relativă a actului de drept
substanţial poate fi invocată pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie, dar ştiţi că în
terminologia Codului de procedură civilă, aceasta este, de fapt, o apărare de fond. În
dispozitiv, de regulă se spune că „respinge/admite excepţia nulităţii absolute invocată de
pârât”. Desigur, este corect dacă mergem pe terminologia Codului civil. Dacă mergem pe
terminologia Codului de procedură civilă, putem spune: „respinge apărarea de fond
privind...”. În ambele situaţii, menţiunea din dispozitiv va fi corectă. Dacă o pune în discuţia
contradictorie a părţilor şi totuşi nu o pune în dispozitiv, însă o indică în considerente, putem
să spunem că sprijină totuşi considerentele.
Page 21 of 47
Dacă, însă, vorbim de excepţia de neexecutare a contractului, este discutabil dacă trebuie
trecută sau nu în dispozitiv. Ideea este următoarea: în dispozitiv instanţa va indica că admite
sau respinge acţiunea, dar în considerente va arăta modul în care a soluţionat acea apărare de
fond şi acela este clar un considerent cel puţin decizoriu, pentru că pregăteşte, de fapt,
soluţionarea fondului, pentru că rezolvă o chestiune litigioasă. Bineînţeles, se poate observa
că nu am zis tranşant că este un considerent decizoriu, pentru că s-ar putea susţine că, până la
urmă, este chiar decisiv, adică sprijină dispozitivul, pentru că acţiunea nu este respinsă pe
motivul că nu datorează nimic, ci pentru că nici cealaltă parte, la rândul ei, fiind vorba de un
contract sinalagmatic, nu şi-a executat obligaţia. Dacă merg strict pe ideea că considerentul
pentru care s-a dat soluţia din dispozitiv este, de fapt, modul de soluţionare al apărării de
fond, atunci acesta este unul decisiv.
Până la urmă, nu contează cum sunt clasificate aceste considerente, important este că,
sprijinind sau pregătind soluţia din dispozitiv, clar, acestea intră în cuprinsul a ceea ce numim
autoritate de lucru judecat.
 CONSIDERENTELE INDIFERENTE, că vine judecătorul şi mai spune ceva care

îi rezultă din probe, dar care n-au absolut nicio legătură cu capetele din cererea de
chemare în judecată, acelea NU INTRĂ ÎN AUTORITATE DE LUCRU
JUDECAT, pentru că probele s-au administrat în legătură cu capetele de cerere,
starea de fapt pe care a cerut reclamantul instanţei să o determine se raportează la
capetele de cerere, iar faptul că judecătorul se găseşte în treabă să mai spună unele
lucruri e problema lui, iar aceste lucruri reprezintă considerente indiferente.
Totuşi, vom vedea atunci când vom discuta consideraţiile generale în materia căilor de atac, că se
pot ataca şi doar considerentele, chiar dacă partea a câştigat. (Eu – Andrea Chiş – nu vă sfătuiesc
pe cei care veţi fi sau sunteţi avocaţi să nu uzaţi de această cale de atac şi să vă bazaţi pe ce va
considera o altă instanţă ca fiind considerente decisive sau decizorii, respectiv indiferente, pentru
că este destul de greu de imaginat în practică ca un judecător să pună nişte considerente care
chiar nu au nicio legătură. Dacă credeţi că orice considerent vă prejudiciază, exercitaţi calea de
atac. Sigur că reversul medaliei este că dacă vi se respinge, s-ar putea plăti cheltuieli de
judecată.)
 Deci iată că, revenind, autoritatea de lucru judecat priveşte şi dispozitivul: „Obligă pârâtul să-i
plătească reclamantului o anumită sumă de bani”, dar de ce ? Cu ce titlu ?  Acest lucru ni-l
spun considerentele. Deci şi ce se spune în dispozitiv, dar şi ceea ce este arătat în
considerente. Exact aşa cum în cererea de chemare în judecată am obiect şi cauză, adică ce cere
şi de ce cere şi în hotărâre am: ce dispun şi de ce dispun  dispozitiv şi considerente.
Art. 430 alin. (3): „Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu
are autoritate de lucru judecat asupra fondului.”
Page 22 of 47
 O să vedem procedura specială a ordonanţei preşedinţiale – în acest caz nu se prejudecă

fondul, ci se merge pe o aparenţă, pe moment, dar se poate ca într-o altă acţiune pe fond instanţa
să decidă altceva.
Sau în procesul de divorţ – pe parcursul soluţionării acestuia instanţa poate spune că locuinţa
copiilor va fi la mamă, asta neintrând în autoritate de lucru judecat; iar prin hotărârea finală,
instanţa poate să decidă altceva.
Art. 430 alin. (4): „Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de
lucru judecat este provizorie.”
 Sensul acestui alineat l-am discutat mai sus, atunci când am discutat alin.(1) al acestui articol,
unde am văzut că hotărârea are autoritate de lucru judecat încă de la pronunţare, doar că această
autoritate de lucru judecat este provizorie dacă hotărârea mai are căi de atac.
Art. 430 alin. (5): „Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi
păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.”
 În cazul căilor de atac de retractare, hotărârea îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce
va fi înlocuită cu o altă hotărâre, dacă este cazul, în urma admiterii căii de atac de retractare.
Din art. 431 CPC, care vizează efectele autorităţii de lucru judecat, vom vedea că
aceasta are un efect pozitiv şi unul negativ. Vom începe cu cel negativ, pentru a vedea care sunt
elementele autorităţii de lucru judecat, pentru că efectul negativ este reglementat în alin. (1),
care spune: „Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul
aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.” Cu alte cuvinte, nu mă pot judeca de două ori pentru
acelaşi motiv. Ce înseamnă acest lucru ? Că eu, în calitate de reclamant, nu mă pot judeca cu
acelaşi pârât, cerând acelaşi lucru şi întemeindu-mă pe aceeaşi cauză.
 Ne amintim că atunci când am discutat despre elementele acţiunii civile şi elementele cererii
de chemare în judecată, am antamat această chestiune a efectului negativ al autorităţii de lucru
judecat. Ce înseamnă aceleaşi părţi şi în aceeaşi calitate ? Dacă într-un prim proces reclamantul
a fost reprezentat de cineva – fie reprezentare legală, fie reprezentare convenţională –, iar în al
doilea proces reprezentantul este reclamant, mai există identitate de părţi în sensul art. 431 alin.
(1) ?  Nu, pentru că textul prevede că trebuie să fie „în aceeaşi calitate”. În exemplul nostru,
parte în primul proces a fost cel reprezentat, iar în al doilea proces este parte cel care l-a
reprezentat şi care în al doilea proces are calitate de reclamant, deci nu există identitate de părţi.
Page 23 of 47
De exemplu: într-un prim proces, avem o acţiune în revendicare, introdusă de reclamantul A

printr-un reprezentant convenţional, cu procură autentică. Se respinge acţiunea şi se constată că
reclamantul nu a fost proprietar. În al doilea proces, mandatarul convenţional, reclamant de data
aceasta, îl cheamă în judecată pe acelaşi pârât. În acest caz nu avem autoritate de lucru judecat,
pentru că mandatarul nu a fost reclamant în primul proces.
Exemplu 2: dacă avem un partaj în care reclamantul îi cheamă în judecată pe ceilalţi copărtaşi în
calitate de pârâţi şi se dispune partajul într-un anume mod sau poate că se respinge, pentru că se
constată că el nu este coproprietar, într-un al doilea proces pornit de altă parte – unul dintre pârâţi
este reclamant de data asta şi cheamă în judecată iarăşi exact aceleaşi părţi, avem autoritate de
lucru judecat ?  Da, pentru că toate părţile au aceeaşi calitate (în cazul partajului, toate părţile
sunt, de fapt, şi reclamante şi pârâte) şi este vorba despre o coparticipare procesuală obligatorie –
dacă a instanţa a decis că toţi sunt coproprietari sau că nu sunt, sau că doar unele dintre părţi sunt
coproprietari iar celelalte nu, această chestiune a intrat în autoritate de lucru judecat; chiar dacă
ulterior se transformă altul în reclamant, se consideră că are aceeaşi calitate.
Cam asta înseamnă identitatea de părţi: aceleaşi părţi şi în aceeaşi calitate.
 Identitatea de obiect: cer acelaşi lucru; de exemplu: să îmi plătească o sumă de bani/să îmi
predea un bun etc. Obiectul este cel al cererii de chemare în judecată.
 Aceeaşi cauză. Ne amintim că atunci când am discutat despre acţiunea civilă şi cererea de
chemare în judecată, am spus că cauza cererii de chemare în judecată este cea avută în
vedere atunci când se discută autoritatea de lucru judecat, iar nu cauza acţiunii civile, fiindcă
atunci când se vorbeşte despre cauza acţiunii civile se are în vedere scopul urmărit de reclamant
atunci când declanşează procesul. În schimb, atunci când se vorbeşte despre cauza cererii de
chemare în judecată, se are în vedere starea de fapt pe care îşi fundamentează reclamantul
acţiunea şi în unele situaţii interesează şi starea de fapt calificată juridic. Exemplu: eu sunt
reclamant, tu eşti pârât; eu te-am mai chemat o dată în judecată şi ţi-am cerut o sumă de bani. Te
chem în judecată a doua oară şi îţi cer aceeaşi sumă de bani. În acest caz avem autoritate de lucru
judecat ?  Depinde, pentru că dacă în primul proces am zis că mi-ai împrumutat acea sumă de
bani, fie că acţiunea a fost admisă sau respinsă, instanţa s-a pronunţat asupra stării de fapt
conform căreia eu ţi-am dat banii cu titlu de împrumut. Dacă în al doilea proces spun să îmi dai
banii cu titlu de preţ, pentru că ţi-am vândut un bun şi nu mi l-ai plătit sau a intrat porcul tău în
grădina mea şi mi-a distrus zarzavaturile şi îmi datorezi această sumă de bani cu titlu de
prejudiciu pe răspunderea civilă delictuală, mai am autoritate de lucru judecat ?  Păi starea de
fapt diferă, fundamentul cererii este altul. În ceea ce priveşte obiectul, aparent, cer acelaşi lucru,
respectiv o sumă de bani.
Page 24 of 47
Exemplu 2: într-o acţiune în revendicare, reclamantul revendică un imobil pentru că l-a dobândit
printr-un contract de vânzare-cumpărare şi se constată fie că nu îl dovedeşte, fie că este nul
absolut şi i se respinge acţiunea. Dacă în al doilea proces reclamantul, la fel, revendică bunul,
acelaşi reclamant de la acelaşi pârât – există şi identitate de părţi şi identitate de obiect. Dar va
exista identitate de cauză dacă în al doilea proces se invocă dobândirea bunului prin uzucapiune
?  Nu este aceeaşi stare de fapt, iar reclamantul nu se întemeiază pe acelaşi titlu. Acţiunea
civilă are aceeaşi cauză în ambele situaţii, pentru că scopul urmărit este acelaşi: ca reclamantul
să intre în posesia bunului. Dar cauza cererii de chemare în judecată NU este aceeaşi, pentru
că diferă starea de fapt, fundamentul cererii.
Exemplu 3: într-un prim proces reclamantul s-a întemeiat pe un contract, iar în al doilea se
întemeiază pe un alt contract, ambele procese desfăşurându-se între aceleaşi părţi şi cu acelaşi
obiect. În primul proces, instanţa spune că contractul a fost nul absolut sau nul relativ.
Reclamantul mai încheie un contract, de data aceasta valabil, pe care îl invocă în al doilea
proces. În acest caz, nu avem autoritate de lucru judecat, pentru că reclamantul nu îşi
fundamentează pretenţia pe acelaşi lucru, ci pe un cu totul alt contract.
Am văzut ce înseamnă identitatea de părţi, obiect şi cauză. Practic, este vorba despre
două procese identice.
Desigur, aici se pune şi următoarea problemă: dacă l-am judecat în primul proces şi vine
în al doilea proces cu o chestiune identică, sunt incompatibil ca judecător ?  Nu, pentru că în al
doilea proces judecătorul se va pronunţa pe autoritatea de lucru judecat. Ar fi incompatibil dacă
în acelaşi proces s-ar fi desfiinţat hotărârea şi s-ar fi trimis spre rejudecare. Atunci când e un alt
proces, nu se vorbeşte despre incompatibilitate, ci despre autoritate de lucru judecat.
Exemplu: dacă într-un proces de revendicare se respinge acţiunea pe motiv că reclamantul nu

este proprietar. Într-un al doilea proces, în care pârâtul revendică acelaşi bun de la reclamant,
care între timp a ajuns în posesia lui, am autoritate de lucru judecat ?  În sensul art. 431 alin.
(1) NU, pentru că părţile nu au aceeaşi calitate – pentru că aici pârâtul susţine că este proprietar,
el fiind reclamant în al doilea proces – şi nici nu avem aceeaşi stare de fapt – pentru că în al
doilea proces, fostul pârât susţine că între timp reclamantul a intrat nelegal în posesia bunului şi
se vede el obligat să îl recupereze de la el. Dar are oare autoritate de lucru judecat sub aspectul
alin. (2) ?
Art. 431 alin. (2): „Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt
litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”
 Acesta este efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.
Page 25 of 47
Revenind la exemplul de mai sus, am observat că nu este acelaşi proces, întrucât nu avem
identitate de părţi, obiect şi cauză, pentru a mi se respinge acţiunea pe acest motiv. Dar pârâtul
poate invoca hotărârea din vechiul proces împotriva reclamantului ? Dacă reclamantul susţine că
el poate proba că este proprietar, mai poate face acest lucru pe aceleaşi probe din primul proces ?
 Nu, pentru că pârâtul se poate prevala de hotărârea care spune că el nu este proprietar. („Ne-
am mai judecat o dată, s-au administrat probe şi s-a constatat că tu nu eşti proprietar. Uite aici, îţi
invoc hotărârea şi tu nu mai poţi să o contrazici într-un proces.”)
 Ideea alin. (2) este că dacă am câştigat un proces, într-un nou proces eu pot să invoc o
hotărâre faţă de partea care a pierdut un alt proces, ca să am câştig de cauză faţă de ea. (Se poate
observa că nu este vorba despre aceeaşi cerere; aici pârâtul spune că este proprietar, iar
reclamantul nu mai poate să vină şi să spună că el este proprietar, pentru că o instanţă i-a respins
anterior acţiunea.)
 Este o altă discuţie dacă procesul s-a purtat cu o altă parte decât reclamantul din actualul
proces. De exemplu: A – reclamant în primul proces şi B – pârât. Acţiunea în revendicare a lui A
este respinsă, pentru că nu ar fi proprietar. Împotriva lui A introduce C o acţiune în revendicare
şi A spune că el este proprietar, nu C. C spune: „Pardon! Într-o altă cauză, împotriva lui B (este
adevărat, nu eu am fost parte), ai pierdut, pentru că instanţa a spus că tu nu eşti proprietar!” În
acest caz, vorbim despre efectul pozitiv ? Poate să vină C, care este terţ faţă de primul proces, să
invoce hotărârea faţă de A, care a fost parte în primul proces ?  Da, poate.
 Sensul de la alin. (2) nu presupune, ca la alin. (1), să fie aceleaşi părţi ca să invoc ceva.
Poate să fie vorba chiar şi despre un terţ. În cazul în care procesul este pierdut, poate să vină
terţul să arate că partea l-a pierdut. Deci acesta este sensul efectului pozitiv: că oricine poate să
vină şi să ia hotărârea şi să „i-o fluture” celui care a pierdut procesul. Desigur, terţul nu a fost
parte şi acestuia nu i-ar putea fi opusă hotărârea decât, poate, în condiţiile de la art. 435, dar el
poate, pentru că faţă de partea din procesul iniţial, hotărârea este chiar obligatorie.
Revenind la exemplul de mai sus, dacă A ar fi câştigat împotriva lui B procesul şi s-ar fi stabilit
că el este proprietar şi când să pună în executare hotărârea, A constată că nu B este în posesie, ci
C şi îl cheamă în judecată pe C (pentru că tocmai am văzut că nu poate pune în executare
hotărârea împotriva lui, pentru că nu are caracter obligatoriu, ci numai de opozabilitate), A poate
invoca autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri ?  Nu, pentru că C nu a fost parte în acel
proces şi nu şi-a putut face apărările. Desigur că în acest exemplu concret de revendicare s-ar
putea pune, eventual, problema opozabilităţii faţă de C a hotărârii, pentru că în această situaţie C
ar trebui să facă dovada unui drept dobândit cu bună-credinţă şi că nu ar putea fi evins, dar
aceasta este o altă problemă.
 Am văzut ce înseamnă efectul pozitiv. Acesta poate fi invocat împotriva uneia din părţile
procesului, dar nu va putea fi invocat împotriva unui terţ care nu a participat decât, cel mult sub
aspectul opozabilităţii, dacă este o problemă de opozabilitate.
Page 26 of 47
 Eu – Andrea Chiş – m-am ferit să folosesc chestiunea aceasta cu „putere de lucru judecat”
pentru că nu este un termen folosit de lege. Eu vă sfătuiesc să nu vă încurcaţi şi să folosiţi mereu
„autoritate de lucru judecat”, pentru că observaţi că art. 431 nu distinge, nu spune de putere de
lucru judecat, ci zice „autoritate de lucru judecat” sub aspectul negativ şi sub aspectul pozitiv.
Aspectul negtiv este acela că nu poţi să formulezi o nouă acţiune dacă ai acelaşi părţi, acelaşi
obiect şi aceeaşi cauză, iar aspectul pozitiv este că poţi să „fluturi” hotărârea şi să zici „uite ce a
zis instanţa împotriva ta într-un alt proces”.
Art. 432: „Excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi
în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs. Ca efect al admiterii excepţiei,
părţii i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea
atacată.”
 Cum se invocă excepţia autorităţii de lucru judecat ?  Acest lucru îl ştim deja, pentru că l-
am repetat de foarte multe ori şi l-am văzut şi atunci când am discutat despre excepţii: în orice
stadiu al procesului, de părţi şi de procuror, dacă participă, şi de instanţă din oficiu,
INCLUSIV în recurs şi INCLUSIV „omisso medio” în recurs – pentru că altminteri, hotărârea
ar fi susceptibilă de revizuire şi tot acolo s-ar ajunge; dacă s-ar putea ajunge la hotărâri
contradictorii, este vorba despre efectul negativ.
Efectul pozitiv ar putea fi invocat „omisso medio” ? Se poate invoca în recurs ceea ce nu a fost
invocat în faţa primei instanţe ?  Nu, pentru că la efectul pozitiv, hotărârea are valoarea unei
probe. Excepţia autorităţii de lucru judecat se referă la efectul negativ, pentru a evita o
revizuire – motiv pentru care este permis să fie invocată excepţia şi direct în recurs3.
 Ca efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea o situaţie mai grea în propria cale de atac.
Este şi logic să fie aşa, pentru că dacă, de exemplu, în primul proces i s-a respins acţiunea, iar în
al doilea i s-a admis în parte şi exercită cale de atac ca să i se admită în totalitate şi se constată în
calea de atac că într-un prim proces i s-a respins acţiunea, în propria ei cale de atac va fi
schimbată hotărârea care i-a dat deja ceva şi va fi respinsă acţiunea în totalitate.
Am facut efectele hotararilor judecatoresti si am spus ca mai discutam cheltuielile de judecata si

procedura indreptarii/lamuririi/completarii hotararii.
La cuprinsul hotararii judecatoresti atunci cand am spus ca instanta se va pronunta pe toate

capetele de cerere, se va pronunta si asupra cheltuielilor judecatoresti.
3
Ţineţi minte că am discutat la excepţiile absolute că acestea pot fi invocate în orice stadiu al procesului, dacă
legea nu prevede altfel şi am spus că legea prevede altfel la recursul „omisso medio”, dar chiar şi aşa, am două
excepţii care pot fi invocate direct în recurs, una fiind autoritatea de lucru judecat, iar cealaltă competenţa
internaţională.
Page 27 of 47
Care este fundamentul acordarii cheltuielilor de judecata, ideea este ca partea care castiga
procesul trebuie sa isi recupereze cheltuielile,in unele situatii din pacate in dreptul nostru, in alte
sisteme acestu lucru nu ar fi posibil, cheltuielile chiar pot sa exceada obiectului judecatii, deci
practic trebuie sa ramai curat castigat, trebuie cealalta parte care a pierdut procesul sa iti restituie
toate cheltuielile ocazionate de purtarea lui, in toate etapele prin care ai fost obligat sa treci.
Ele se acorda la cerere in virtutea principiului disponibilitatii, instanta nu le va acorda din

oficiu, poate sa vada ca partea a avut cheltuieli, nu o sa dispuna asupra lor din oficiu. In orice caz
este o chestiune de mult inradacinata in practica instantelor in sensul in care judecatorul o sa
intrebe partile daca solicita cheltuieli de judecata. Codul vorbeste de posibilitatea partilor sa faca
dovada cheltuielilor de judecata, v-am si spus cand am discutat despre etapele procesului si ce
acte de procedura se pot face in diverse etape, si v-am spus culmea este ca poti dovedi
cheltuielile de judecata pana la inchiderea dezbaterilor. De foarte multe ori sunt parti care chiar
cu ocazia concluziilor pe fond spun ca solicita cheltuieli de judecata ocazie cu care le si
dovedesc. De exemplu reclamantul omite sa treaca in cererea de chemare in judecata faptul ca
cere si cheltuileli de judecata, paratul nu le trece in intampinare si daca le-ar trece in intampinare
nu ar transforma intampinarea in reconventionala pentru ca nu sunt pretentii impotriva celor din
cererea de chemare in judecata ci le cere in cazul in care se respinge actiunea reclamantului si el
este cel care castiga procesul.
Deci pot sa le cer practic in tot cursul procesului fara a se considera ca ti-ai modificat cererea de
chemare in judecata daca esti reclamant sau ca ar trebui sa formulezi o cerere reconventionala
daca esti parat.
Chiar daca in realitate sunt niste capete de cerere nu au regimul juridic al unor capete accesorii
ca si in celelalte situatii, tocmai pentru ca fundamentul lor este acest lucru, partea care castiga
procesul trebuie sa fie indemnizata, sigur ca daca ea nu le cere deloc le va putea cere pe cale
separata.
Le poate cere direct in apel daca nu le-a cerut in fata primei instante? Daca reclamantul sau
paratul nu cer cheltuieli de judecata in fata primei instante le pot cere direct in apel si pe acelea
ocazionate in fata primei instante? Sau nu le pot cere nici pe cele din apel daca nu le-am cerut pe
cele din fata primei instante?
Vreau sa va arat ca au un regim juridic mai special fata de alte capete de cerere, dar nu atat de
special totusi, fata de intrebarea daca pot fi cerute direct in apel cele ocazionate in prima instanta
si care nu au fost solicitate in fata primei instante.
Pana cand pot fi cerute? Practic oricand pe parcursul judecatii pentru ca iti permite codul sa le
probezi pana la inchiderea dezbaterilor.
Page 28 of 47
Deci principiul disponibilitatii, dar privit mai larg sub aspectul termenului in care poate fi
efectuat acest act de procedura.
In ce consta cheltuielile de judecata ne spune art. 451
Art. 451 Cuantumul cheltuielilor de judecată
(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile
avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele
cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces,
cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare
pentru buna desfăşurare a procesului.
Practic tot ce a scos partea din buzunar ca sa mearga acest proces: cheltuielile cu taxele de
timbru daca este reclamant, onorariul avocatului daca este oricare dintre parti, deplasarea
martorilor incuviintati de instanta, a expertilor incuviintati de instanta pentru dovada
pretentiilor/apararilor, deci partea va avea dreptul sa i se returneze toate aceste cheltuieli
avansate in cursul procesului de catre cealalta parte care a pierdut procesul.
Poate sa intervina instanta in cuantumul acestor cheltuieli pe care il solicita partea? Ne spune
acest lucru alin (2), (3),( 4)
(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată
reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu
valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de
circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre
avocat şi clientul său.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a
specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3).
(4) Nu vor putea fi însă micşorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de
timbru şi a timbrului judiciar, precum şi plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Dar daca se admite in parte actiunea, ti se va da taxa de timbru corespunzatoare partii admise,
asta nu inseamna ca ti s-a redus taxa de timbru ci inseamna ca partea care pierde procesul este
obligata sa indemnizeze cealalta parte in masura in care cealalta parte a castigat si ea a pierdut,
nu inseamna ca am contrazice textul lui 451 (4) si am redus taxa de timbru.
De exemplu: Am cerut 100.000lei ca reclamant de la parat si sa zicem taxa de timbru este de

1000lei, se admite in parte actiunea pe 70.000 si dai 700 de lei din taxa de timbru, inseamna ca
Page 29 of 47
am incalcat textul de la 451(4) si am redus taxa de timbru? Nu. Inseamna ca l-am obligat pe
parat in masura in care am castigat procesul si el s-a dovedit a fi in culpa procesuala sa plateasca.
Nu e o reducere a taxei de timbru ci inseamna ca dai taxa de timbru in masura in care ai admis
pretentiile, dar daca ai admis sa zicem 70.000 si taxa aferenta este 700lei nu poti sa zici ca uite
eu iti dau numai 500 de lei pentru ca nu mi-a placut comportamentul tau procesual sau eu cred ca
este prea mare o astfel de taxa si nu vreau sa il impovarez pe parat. Deci taxa de timbru nu o
poate reduce pentru ca o prevede legea nu este la latitudinea reclamantului cat plateste taxa de
timbru.
In ceea ce priveste onorariul avocatial, pe acesta il poate reduce, pentru ca daca vreau intr-o
simpla pensie de intretinere cel mai scump avocat, e alegerea mea ca vreau sa ma reprezinte cel
mai celebru avocat din tara. Asta nu inseamna ca daca o sa castig procesul va fi obligat paratul
ca pentru o pensie de 500de lei sa plateasca onorariul avocatului meu de 5000E. Acesta este
motivul pentru care 451 (2) permite instantei ca din oficiu sa reduca onorariul.
Este practic o aplicatie particulara a abuzului de drept in procesul civil.
E problema mea cati bani vreau sa ii dau avocatului meu, nu intervine instanta in contractul
dintre client si avocat. Pentru ca s-a invocat in numeroase randuri exceptia de
neconstitutionalitate si a art similar din VCPC si a fost respinsa de CC cu aceasta argumentare,
instanta nu spune ca reclamantul nu trebuie sa ii plateasca avocatului cat s-a inteles cu el in
contract, e problema lui. Contractul, daca nu i-a fost viciat consimtamantul, este valabil si este
titul executoriu. Dar nu poate sa ii ceara paratului sa ii restituie aceste cheltuieli nejustificat de
mari fata de obiectul procesului, de aceea ii permite textul instantei sa reduca din oficiu acest
onorariu.
Mai mult decat atat, tine-ti minte, nu este aici principiul disponibilitatii ca partea trebuie sa ceara
instantei sa reduca, ci tocmai constatand un abuz de drept procesual instanta din oficiu va reduce
acest onorariu.
In baza caror criterii spune textul codului.
Sala: De redus poate sa reduca, dar poate sa inlature complet onorariul?
Prof: Buna intrebare, raspundem imediat
Textul codului spune asa: instanta poate chiar si din oficiu, sanctioneaza de fapt un abuz, pentru
ca spune in ce situatii poate sa faca acest lucru. Reduce motivat partea din cheltuielile de
judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand este vadit disproportionat in raport cu
valoarea sau complexitatea cauzei ( cer paratului 500 de lei si imi platesc avocatul cu 5000 de
euro si cauza nici nu e complexa ca e de exemplu o pensie de intretinere de exemplu.Ca pot sa
am indiferent de valoare o cauza extrem de complexa in materie de achizitii publice, cu o cauza
Page 30 of 47
de 10.000lei pot sa ajung cu recurs la ICCJ, daca e vorba de anumite categorii de fonduri si cauza
este de o complexitate deosebita, chiar daca valoarea este mica.)
Deci iata ca spune codul : in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei si cu munca depusa de
avocat, de exemplu cer inapoi o taxa auto sau o taxa de mediu si dau copy paste aceeasi cerere,
modific numai numele reclamantului si datele autoturismului. La un moment dat instantele din
Cluj au spus dam 500lei in fata primei instante si 300 de lei in recurs. Avocatii pe buna dreptate
pot sa spuna cu cat raman eu din onorariu dupa ce platesc toate taxele si impozite. Dar ideea a
fost ca aceste cauze de la un moment dat nu mai erau considerate complexe, prima cauza a fost,
dar apoi au devenit repetitive si era model de cerere pe internet si nu era mare lucru si nici nu te
prezentai in fata instantei ca cereai judecarea cauzei in lipsa, daca tu cereai 1500 lei, observati ca
nu spune „disproportionat”, in vechiul cod texul spunea „ disproportionat” si judecatorul putea
constata orice disproportie ori aici spune „vadit disproportionat”, deci nu poate sa reduca decat
daca este vadit disproportionat.
Revenind la acest exemplu cu taxele, sigur ca daca in loc de 500 cat avem noi practica cere 600
sau 700 poate sa fie vadit disproportionat? Aici este o chestiune de previzibilitate, adica intr-un
proces dai 600 in altul 500 si in general am redus chiar si asa dar este discutabil daca aceasta
diferenta este vadit disproportionata. Daca un onorariu de 1000lei este vadit disproprotionat, unul
de 500de lei este exact pe masura complexitatii cauzei si muncii, daca el ia 600 sau 700 este
vadit disproportionat? Ramane o marja de apreciere a judecatorului.
Vadit asta inseamna, adica categoric depaseste cu mult ceea ce trebuia sa ia avocatul in cauza.
Daca depaseste cu putin, teoretic instanta nu ar trebui sa reduca pentru ca textul spune „ vadit
disproportionat”.
Sala: Daca onorariul nu este vadit disproportinat insa actiunea se admite doar in parte poate pe
aceleasi principii..
Prof: Aceea este pe 453. Una este reducerea onorariului, sa zicem ca actiunea este admisa numai
in parte, discutam la 453, dar cand actiunea este admisa chiar in totalitate poate sa spuna instanta:
cheltuielile cu onorariul avocatial au fost prea mari fata de aceste criterii.
Ce inseamna munca desfasurata de avocat rezulta din Statutul profesiei de avocat unde se mai
duce instanta sa se uite. Aici iar o sa vedeti o practica destul de neunitara unii spun pai uite a fost
la 10 termene si atunci e normal ca deplasandu-se la 10 termene trebuie sa ii dau o parte mai
mare din onorariu ca a avut o activitate mai intensa decat altul care a venit si la primul termen s-a
si judecat cauza. Ok, dar poate a fost 10 termene pentru ca a uzat de tot felul de mijloace sa
amane cauza, pe cand celalalt si-a pregatit atat de bine procesul incat m-a ajutat pe mine
judecator sa solutionez la primul termen incadrandu-ma in termenul optim si previzibil, deci iata
Page 31 of 47
ca criteriile sunt extrem de relative, ce inseamna munca depusa de avocat calitativ sau
cantitativ?, sau amandoua luate in considerare?
Mai spune codul ca trebuie sa tina seama si de circumstantele cauzei, ok asta inseamna
circumstantele cauzei, am avut 10 termene, dar de ce am avut 10 termene? Pentru ca nu era
expertiza, ca am auzit de situatii din acestea, vine avocatul din Bucuresti si cere 5000e pe termen
pentru ca a venit din Bucuresti, e adevarat ca era cauza complexa, cu valoare foarte mare, actiune
in contencios. Nu cere cheltuieli de judecata in procesul de contencios ca vine pe cale separata si
fiind pe cale separata competenta nu mai este a instantei de contencios ca nu e capat accesoriu de
cerere, la cine vine?, la instanta civila si spune ce stie instanta civila ce e aia constencios si asta
s-a si intamplat in prima instanta i-a dat tot, sute de mii de euro. Ok dar instanta de apel s-a uitat
si a spus, da dar s-a amanat cauza ca sa se depuna o expertiza, care clar nu s-a depus cu termenul
de 10 zile si avocatul daca se uita pe site vedea ca nu s-a depus si atunci de ce a mai venit din
Bucuresti, ca sa ceara o amanare fara discutie? Mai era acea activitate atat de utila incat sa ii dai
toti banii?
Masura luata nu are niciun efect in raporturile dintre avocat si client! Instanta numai nu il va
obliga pe parat sa mi le restituie integral.
Onorariul de succes, (nu va cer sa il stiti) pentru ca sunt unii care cer pentru situatia in care
castiga procesul, pentru ca obligatia avocatului este una de mijloace, exista posibilitatea de a se
trece acest onorariu de succes. Partea ii da onorariul de succes, poate sa ceara celeilalte parti sa ii
restituie onorariul de succes? Pai vorbesc de culpa procesula? Ca temeiul acordarii cheltuielor de
judecata este culpa procesuala a celeilalte parti, i-am dat in plus, e treaba mea ca am vrut sa il
gratific. Nu pot recupera cheltuielile cu onorariul de succes de la parat, e treaba ta ca vrei sa iti
gratifici avocatul.
Alin (3) mai spune ca aceste dispozitii se aplica si expertului, adica instanta poate sa reduca si
onorariul expertului, v-am spus la expertiza ca instanta stabileste un onorariu provizoriu cu
ascultarea expertului, daca apreciaza ca este cazul, in camera de consiliu, dar expertul poate sa
spuna la final ca onorariul este mai mare fata de numarul orelor lucrate, pentru ca pe ore isi cere
expertul onorariul. Instanta poate sa cenzureze si acel onorariu, sa spuna „ eu nu cred ca ai lucrat
atatea ore” si sa nu ii dea toate acele cheltuieli pe care le solicita.
Alin (4) nu vor putea micsorate sumele cuvenite martorilor si la martori v-am reamintit, tineti
minte ca partea trebuie sa indemnizeze martorul pentru deplasarea pe care a facut-o ca sa vina la
proces, si oricat l-ar fi costat pe acel martor ca a dormit la un hotel, ca a pierdut salariul de pe o
zi de munca samd. Partea in favoarea careia a venit martorul trebuie sa il indemnizeze si ea la
randul ei daca a castigat procesul poate sa ceara aceste sume cu titlu de cheltuieli de la cealalta
parte.
Page 32 of 47
Exista aceasta discutie daca poate sau nu instanta sa reduca aceste cheltuiei cu martorul, acest
martor a venit din nu stiu ce sat si a dormit la Opera Plaza***** si a venit la clasa bussines,
acestea sunt conditiile lui normale de calatorie si de cazare cand merge pe banii lui? Am in
vedere acest lucru sau textul ma impiedica de plano sa verific aceste lucruri? Eu cred ca pot sa le
verific. Sigur ca ar putea sa existe o discutie, bun dar reclamantul le-a platit, mai poate paratul sa
spuna ca nu indemnizeaza si sa invoce abuzul de drept al martorului? S-au ar trebui ca
reclamantul sa ceara reducerea cheltuielilor samd. Eu cred ca si daca reclamantul nu a cerut
reducerea si le-a platit asta nu inseamna ca paratul trebuie obligat la tot. Poate paratul sa invoce
abuzul de drept, in cursul procesului, daca nu a facut-o reclamantul? Asta ramane o tema de
meditatie. In extrem de putine situatii o sa intalnim asemnea cerinte exorbitante.
Si in cazul martorilor pot sa vorbesc de abuz de drept atunci cand cer anumite cheltuieli,
problema este cum se invoca, cine trebuie sa invoce? Cel care plateste martorul, cel care pierde
procesul si trebuie sa restituie cheltuieli? Poate oricare sa o invoce? Cand poate sa o invoce? In
cursul procesului, inainte sa se faca plata? Poate sa o faca si ulterior? Daca o invoca ulterior
poate fi obligat martorul la restituire samd. Nu este atat de important, va las sa va ganditi.
Evident ca art. 452 spuna ca cel care cere cheltuieli de judecata trebuie sa le dovedeasca, cu ce
le dovedeste? De regula cu chitante ca nu prea le dovedesti cu martori. Nu zic ca e imposibil.
Daca de exemplu sunt zilier si vin cu un martor care spune ca el in zilele de vara lucreaza zilnic
si castiga atata, chiar eu l-am angajat in mai multe randuri si daca nu ar fi venit la instanta ar fi
castigat atata. Deci pot sa imi imaginez dovada cheltuielilor de judecata si cu altceva decat cu
inscrisuri. Taxa de timbru se dovedeste cu chitanta de achitare care se depune in original la
dosar, onorariul avocatial se dovedeste cu chitanta de achitare a onorariului, aici era o discutie
daca este suficienta factura sau contractul de asistenta judiciara si daca pot sa acord onorariu
chiar daca nu a fost platit sau mai intai trebuie sa fie platit? Majoritatea instantelor merg pe ideea
ca trebuie sa fie platit ca sa il recuperez, dar si instante care spun ca ok, oricum avocatul are acest
titlu executoriu impotriva clientului sau si il va executa.
In principiu trebuie sa fie platit ca sa spun ca am o creanta actuala, ca poate nu o sa il platesc

niciodata si avocatul nu o sa mi-l ceara niciodata.
Sala: Daca un avocat este chemat ca martor intr-un proces ar putea cere sa i se plateasca
despagubiri suma pe care ar fi catigat-o el daca nu s-ar fi prezentat ?
Prof: Daca este parte in proces?
Sala: Nu, este martor
Prof: S-ar putea discuta pana la urma
Sala: In masura in care poate dovedi
Page 33 of 47
Prof: E destul de discutabil pentru ca tu daca tu ai avut un alt proces ai putea sa il amani justificat
ca esti martor in acest proces. Daca ai apucat sa cumperi niste bilete de avion cu nu stiu cat timp
inainte sa fi citat ca martor, pot sa imi imaginez ca esti prejudiciat si ca vrei sa iti recuperezi acel
prejudiciu, chiar daca nu se incadreaza in acest text, ca aici daca nu veneai ca martor poate te
amenda, poate... E o discutie.
Pana cand se poate face dovada cuantumului? Pana la inchiderea dezbaterilor, pentru ca v-am zis
ca de multe ori se cer cheltuieli de judecata pe care le dovedesc pe loc ca sunt bilete de transport
sau bonuri de benzina, ca sunt facturi sau chitante eliberate de un hotel. Acestea sunt cheltuielile
de judecata si dovada lor.
Fundamentul art. 453 este culpa procesuala a partii care pierde procesul, a reclamantului care l-a
declansat si i s-a respins actiunea sau a paratului care in loc sa achieseze, poarta pe drumuri
reclamantul si obliga instanta sa administreze probe ca sa se constate caracterul fondat al
pretentiilor din cererea de chemare in judecata.
Problema este cine castiga procesul atunci cand actiunea este admisa in parte? Sau cand ai mai
multe cereri, ai o actiune principala si o cerere reconventionala cum stabilesti cheltuielile de
judecata? Raspunsul il gasim la alin (2): cand cererea a fost admisa numai in parte judecatorul va
stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata si daca
este cazul va putea dispune compensarea lor.
In vechiul cod era un text care se referea la mai multe cereri, adica ai avut si cereri
principale si incidentale si iti sunt admise in parte, atunci se poate cere compensarea pentru ca
fiecare parte a cerut ceva si a castigat numai o parte din ceea ce a cerut.
Legiuitorul si-a dat seama de niste chestii practice, pentru ca sub imperul vechiului cod mare
majoritate a practicii spunea ok, reclamantului i se admite in parte actiunea, din ce a cerut i se da
doar 70%, deci castiga partial, pentru atata justifica pornirea procesului si pe parat il oblig sa-i
dea cheltuieli de judecata numai pe cat s-a admis. Dar au venit unii judecatori care au spus pai
paratul nu castiga procesul atunci cand actiunea reclamantului este admisa numai in parte?
Inseamna ca pentru ce nu s-a admis s-a respins, iar pentru ca pe ceea ce s-a respins a castigat
paratul. Si au spus ca chiar daca nu spune codul, spiritul lui e asta, ca daca unul castiga ceva si
altul castiga la randul lui ceva, chiar daca nu sunt cereri diferite si este aceesi actiune pot sa
compensez cheltuielile de judecata.
Acesta problema o rezolva legiuitorul noului cod, spunand expres acest lucru daca se admite
jumatate de cererea reclamantului, ce ati face? As compensa integral cheltuielile de judecata, ca
pentru jumatate a castigat reclamantul, pentru jumatate a castigat paratul. De exemplu,
reclamantul cere 100.000 de la parat si instanta admite in parte actiunea si il obliga pe parat sa
dea 50.000, inseamna ca reclamantul a castigat pe jumatate si paratul a castigat pe jumatate.
Trebuie sa compensezi cheltuielile de judecata.
Page 34 of 47
Sala: Paratul practic nu a castigat nimic, el a pierdut pentru ca el e prezumat nevinovat
Prof: Pai e prezumat nevinovat, pana e considerat vinovat cel putin in parte, pentru 50% este, ce
s-ar putea discuta e daca compensezi compensezi numai onorariul avocatial, compensezi si taxa
de timbru ca totusi pe 50% reclamantul a platit taxa de timbru, paratul nu a platit nimic, oricum
pe cei 50% pe care „i-a castigat” pentru ca nu i-a fost acordat reclamantului el nu plateste nimic.
Dar cei 50% din taxa de timbru pe care reclamantul i-a dat pe bune ar trebui sa ii plateasca, ce
ziceti?
Deci in ce masura compensez, compensez onorariul avocatial, dar taxa de timbru ar trebui sa i-o
dau pentru ca a scos-o din buzunar, nu conteaza ca a scos-o pentru 100.000 sau pentru 50.000 cat
i-am dat, ar trebui sa i-o dau pentru ca paratul nu a platit deloc taxa de timbru.
Daca as avea si o cerere reconventionala acolo as putea sa imi pun problema compensarii si a
taxei de timbru.
Eu va dau aceste exemple ca sa vedeti cum aplici compensarea. Iarasi reclamantul si-a platit
avocatul cu 5000 de lei si paratul si-a platit avocatul cu 2000 de lei. Pai compensez partial, vad
cat ramane si impart la doi sau compensez cu totul gandindu-ma si la textul lui 451 (2)? Teoretic
as putea sa compensez si cu totul fiind treaba fiecarei parti cu cat isi plateste avocatul, practic as
putea si sa spun pai avocatul reclamantului a lucrat mult mai mult decat avocatul paratului. Deci
iata ca aceste criterii nu sunt foarte riguroase si ramane o marja destul de larga a aprecierii
judecatorului, dar asta trebuie sa retineti ca este la latitudinea lui sa si compenseze cheltuielile de
judecata atunci cand actiunea nu este admisa in totalitate sau cand am mai multe cereri, deci nu
numai cererea de chemare in judecata ci si cereri incidentale.
Sala:depinde si de natura cereri,daca se cer si daune morale este foarte greu sa aprecieze instanta
pentru ca depinde de la persoana la persoana si instanta nu ar putea, si nu mi s-ar parea drept
sa...
Prof: are o marja de apreciere intradevar, sunt judecatori care ar spune, cand e vorba de onorariul
avocatial teoretic as putea sa spun ca munca avocatului era aceeasi indiferent de cat ar fi cerut, ca
dovada acelui cuantum oricare ar fi fost el presupunea administrarea acelorasi probe deci
teoretic poate fi cum spui tu, pentru ca spune „daca este cazul judecatorii vor putea dispune
compensarea” nu este obligatoriu, poate sa motiveze ca nu este cazul.
Sala: compensarea nu ar putea opera cu privire la cheltuielile de judecata cerute generic fara sa
fie individualizate si specificat pentru ce au fost folosite?
Prof: Eu va spun sincer, in practica sunt unii judecatori care spun admite in parte toate apelurile,
compenseaza cheltuielile de judecata, nu le mai calculez, se mai intampla, arunc un ochi global,
si sa stiti ca in practica cam asta se intampla ca nu se apuca judecatorul mai ales cand ai trimiteri
spre rejudecare si esti in ultima cale de atac si vezi ca se admit defapt recursurile si apelurile
Page 35 of 47
tuturor partilor in parte, sa calculezi la sange, pentru ca noi nu avem, sunt state care au un
judecator care se ocupa numai de calculul cheltuielilor de judecata, aici daca te-ai apuca sa le
calculezi ti-ar lua mai mult timp decat sa judeci, daca nu se obosesc partile sa iti faca un astfel de
calcul, textul codului iti permite sa spui compensez cheltuielile de judecata in toate fazele
procesului, si tu vei explica cumva generic, pentru ca in considerente trebuie sa motivezi, ca
defapt ai acordat partial fiecarei parti si ca daca e sa tragi linie fiecare a castigat si a pierdut ceva.
In general eu va sfatuiesc ca avocati faceti un calcul al cheltuielilor de judecata, faceti o nota de

cheltuieli, mai ales atunci cand procesul parcurge mai multe etape, nu il lasati pe judecator sa
faca acele calcule pentru ca poate sa iti scape. E mai rezonabil sa ceri partilor.
Exonerarea paratului de plata
Art. 454 Exonerarea pârâtului de la plată
Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate,
pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia
cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla
de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Daca nu e vorba despre o punere de drept in intarziere, e bine sa il notificati pe debitor inainte sa
porniti procesul, nu e obligatoriu sa o faci prin executor ca sa spui ca mai faci o cheltuiala pe
care nu ti-o recuperezi, nu e obligatoriu notificarea prin executor, dar trebuie facuta, pentru ca
altfel faceti cererea de chemare in judecata, ca sa ii fie comunicata mai platiti si o taxa de timbru,
si el va plati in acest termen considerat rezonabil de art.1522(5)CC si va treziti ca nu va mai
recuperati cheltuielile de judecata. Sau vine paratul la primul termen de judecata chiar daca nu
plateste si spune eu sunt de acord cu admiterea actiunii, nu trebuia sa ma chemi in judecata ca
daca ma intrebai eu iti plateam si ramai cu cheltuielile de judecata platite.
In prima situatie paratul a si recunoscut si a si platit intr-un termen rezonabil de la comunicarea

cererii de chemare in judecata si nu a fost pus inainte in intaziere, se va respinge actiunea ca
lipsita de obiect si nu mai primesti nici cheltuieli de judecata.
In a doua situatie, paratul doar vine la primul termen, nu plateste, dar recunoaste pretentiile si nu
l-ai pus in intarziere si nu este de drept in intarziere (1523cciv) nu o sa iti mai recuperezi
cheltuielile de judecata, instanta o sa iti admita actiunea, pentru ca el vine si recunoaste, insa nu
mai primesti cheltuieli de judecata.
Recunoasterea pretentiilor reclamantului, sper ca am spus la achiesare, este posibila in procesele

in care vorbim de drepturi de care partile pot dispune si ea trebuie sa intervina in fata primei
instante, nu in caile de atac, nu in trimiterea spre rejudecare, sa zici a bine ne-am judecat si in
apel si s-a trimis inapoi si spun acum ca si parat la primul termen in rejudecare ca nu mai contest
pretentiile reclamantului. Si nu este o recunoastere sa spui cum spun unii parati in intampinare„
Page 36 of 47
noi suntem de acord cu admiterea actiunii in masura in care instanta in urma administrarii
probelor va considera ca e fondata”.
Deci paratul atunci este exonerat de plata daca, fie plateste intr-un termen rezonabil din
momentul in care i se comunica cererea de chemare in judecata, fie la primul termen recunoaste
pretentiile reclamantului, cu conditia sa nu fi fost pus in intarziere inainte de inregistrarea cererii
de chemare in judecata, fie de drept(1523cc), fie printr-o notificare facuta de creditor prin
intermediu executorului judecatoresc sau in orice alt mod.
Sala: Daca paratul recunoaste doar in parte, este clar ca nu va fi obligat la plata cheltuielilor de
judecata pentru ce a recunoscut, dar daca recunoaste ulterior... deci practic s-ar putea compensa..
Prof: Cere reclamantul 100.000lei, paratul recunoaste la primul termen 50.000lei, nu conteaza ca
se da sau nu o hotarare partiala, asta e o achiesare partiala de fapt, pentru diferenta de 50.000lei
merge procesul mai departe, nu conteaza ca vine intr-o faza ulterioara si recunoaste, ca nu mai
este la primul termen, daca din 50.000 i se da reclamantului 25.000 pun problema de la 453 alin
(2). Se va desface pe parti.
Se poate intampla ca paratul sa plateasca in cursul judecatii, dar dupa primul termen, se va
respinge actiunea reclamantului ca este lipsita de obiect, chiar daca s-au administrat probe nu are
rost sa spuna instanta ca obliga paratul din moment ce el si-a executat obligatia, apropo, in
considerente se va arata ca reclamantul are dreptate, dar paratul si-a executat obligatia, deci nu
mai am la ce sa il oblig si de aceea resping actiunea ca lipsita de obiect. In aceasta situatie, daca
aceasta plata intervine dupa primul termen de judecata paratul va fi obligat sa plateasca cheltuieli
de judecata, deci actiunea respinsa ca lipsita de obiect si totusi paratul obligat sa plateasca
cheltuieli de judecata pentru ca este in culpa procesuala, in sensul lui 453 (1). Deci la primul
termen daca recunoaste sau daca plateste pana la primul termen este scutit de plata cheltuielilor
de judecata. Dar la al 2-lea, 3-lea termen, cand se administreaza probe daca plateste, se va opri
procesul si instanta va da o hotarare, pai ce hotarare poate sa dea? Constata ca paratul si-a
executat obligatia. Va respinge actiunea. De ce o va respinge? Ca paratul si-a executat obligatia
si e lipsita de obiect, dar pentru ca nu si-a executat-o pana la primul termen de judecata cum
spune 454, nu va fi exonerat de plata cheltuielilor de judecata, le va plati!
Deci, avem 10 termene, la primul termen paratul nu recunoaste pretentiile, se administreaza

probe, deci nu se mai aplica 454. Dar in cursul procesului plateste, in acest moment instanta
spune stop joc dau solutia si atunci instanta va constata ca paratul datora si a si platit si va
respinge actiunea ca lipsita de obiect pentru ca nu mai am la ce sa il oblig, desi actiunea este
respinsa rezulta din considerente de ce face acest lucru si obliga paratul sa ii plateasca
reclamantului cheltuielile de judecata pentru ca nu se aplica art.454 pentru ca paratul nu la
primul termen a recunoscut/ a platit ca sa faca inutila probatiunea ci la nu stiu cate termene dupa,
Page 37 of 47
cand a vazut ca e gata sa fie dovedit, atunci reclamantului i se cuvine returnarea cheltuielilor pe
care le-a facut.
Sala: si daca recunoaste la primul termen si nu este pus in intarziere, va primi paratul cheltuieli
de judecata de la reclamant?
Profa: Sa ne gandim cum suna hotararea, cand a platit se respinge actiunea ca lipsita de obiect,
dar plateste pana la primul termen, are dreptul sa i se dea cheltuielile de judecata inapoi? Care
era intrebarea?
Sala: deci reclamantul nu are dreptul la cheltuieli, dar daca paratul ar avea dreptul de la
reclamant, paratul ar avea pentru ca l-a chemat in judecata fara sa il puna in intarziere.
Prof: Ok, el va plati, isi angajeaza avocat, acesta spune ok facem o intampinare prin care
recunosti ca datorezi si te duci si platesti. Ar avea dreptul paratul la cheltuieli?
Sala: Nu, ce culpa procesuala are reclamantul? Nu poate paratul sa primeasca si un bonus pentru
ca a platit ceea ce datora. La scadenta trebuia sa mearga sa plateasca. Deja intra si in penalitati
probabil daca este o suma de bani
Prof: ce va spune bunul simt? Adica daca tu stii ca datorezi, te duci la reclamant fara sa iti iei
avocat si ii spui ca nu trebuia sa ma chemi in judecata, daca tu ma notificai, eu iti plateam ...si
atunci in principiu nu ar trebui. Deci nu ar avea dreptul paratul sa i se restituie cheltuielile de
judecata cu atat mai mult in situatia in care nu plateste ci numai recunoaste, el nu face decat sa
nu conteste ca datoreaza, stiai ca trebuie sa platesti, de ce ti-ai mai angajat avocat. Daca doar
recunoaste clar nu are dreptul, daca si plateste ar putea sa fie o discutie, dar tind sa cred ca este
asa cum spuneti dvs., adica oricum trebuia sa platesti, de ce ti-ai angajat avocat.
Sala: codul spune clar, cheltuielile de judecata raman in sarcina reclamantului
Prof: ale lui proprii, tu spui ca nu distinge codul intre cheltuielile lui proprii si cele ale paratului?
E vointa legiuitorului, eu cred ca aici s-a referit la cheltuielile creditorului pentru ca textul este
similar cu cel de la 454 ca reclamantul nu isi poate recupera cheltuielile, daca vine paratul nepus
in intarziere si recunoaste pretentiile.
Sala:daca faci punerea in intarziere direct prin cererea de chemare in judecata
Prof: atunci nu se mai pune problema lui 454 deloc
Sala: si eu asa inteleg 454 ca si cum el nu va putea fi obligat...
Prof: Daca e prin cererea de chemare in judecata se pune problema numai daca inainte ar fi fost
de drept pus in intarziere pentru ca punerea in intarziere poate fi facuta defapt in 3 modalitati: e
de drept, e prin notificare anterioara procesului atunci cand nu e de drept si prin cererea de
chemare in judecata. Aici cand e prin cererea de chemare in judecata direct, este vreo situatie in
Page 38 of 47
care se poate face numai prin cererea de chemare in judecata? In vechiul cod in cazul sumelor de
bani punerea in intarziere se putea face numai prin cererea de chemare in judecata, daca ar fi fost
numai prin cererea de chemare in judecata nu era de vina creditorul pentru ca nu avea cum altfel
sa faca.
Sala: paratul nu este vinovat ca este chemat in judecata fara sa fi fost pus in intarziere si ar putea
sa ceara cheltuieli de judecata
Dar pentru a fi pus in intarziere nu trebuie sa ai o scandenta?
Debitorul oricum stia ca trebuie sa isi indeplineasca obligatia separat de punerea in

intarziere
Prof: Evident ca trebuie sa ai scadenta, daca nu ai scadenta ti se respinge ca prematura, acolo

mergem pe actualitatea dreptului si a interesului, inseamna ca reclamantul nu are dreptate. Ai
textul codului care iti spune expres, daca imi spuneai inainte, nu mai ajungeam la proces pentru
ca iti plateam si nu ii cere codul sa plateasca efectiv este suficient sa ii recunoasca pretentiile,
daca recunoaste pretentiile si vine la primul termen si nu plateste, adica ar fi o logica la ce
spuneti dvs., dar aici avem textul codului expres care spune ca e suficient sa vina la primul
termen si sa spuna iti recunosc datoria si nu plateste cheltuieli de judecata. Dar in aceasta situatie
se admite actiune si este obligat la ceea ce cere reclamantul. De aceea trebuie sa puneti in
intarziere paratul inainte.
Sala: daca debitorul are o datorie scadenta
Prof: tot acolo ajungem ori contesti scadenta si administrezi probe si nu se mai aplica 454 pentru
ca nu ai recunoscut ori nu o contesti. Ratiunea este asta, atata tot ca nu vei fi obligat la plata
cheltuielilor celeilalte parti.
Art. 455 Situaţia mai multor reclamanţi sau pârâţi
Dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor putea fi obligaţi să plătească
cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori
cu natura raportului juridic existent între ei.
– ce facem daca avem mai multi reclamanti sau mai multi parati. Ei vor putea fi obligati sa
plateasca cheltuielile in mod egal, proportional sau solidar potrivit pozitiei lor in proces ori cu
natura raportului juridic existent intre ei.
De exemplu la partaj proportional cu cota de proprietate, daca am de exemplu o raspundere civila

delictuala si paratii sunt obligati in solidar,vor fi obligati in solidar si la plata cheltuielilor de
judecata samd, in functie de cum sunt formulate capetele de cerere si care este raportul juridic
dintre reclamant si parat sau reclamanti si parati.
Page 39 of 47
Ce se intampla daca se solicita cheltuielile de judecata pe cale de cerere separata, s-a pronuntat
ICCJ ca in aceasta situatie cererea nu este scutita de taxa de timbru ci se va timbra la valoarea
pretentiilor, ca devine capat principal de cere intr-un nou proces, in procesul in care sunt
ocazionate ar fi un capat accesoriu care nu se timbreaza ca si paratul cere cheltuieli de judecata,
de exemplu prin intampinare sau cu ocazia cuvantului pe fond si nu va spune instanta sa iti
timbreze pretentia asta. Deci capatul acesta accesoriu de cerere privind cheltuielile de judecata
nu se timbreaza daca o soliciti in procesul in curs . Daca le soliciti pe cale separata intr-un alt
proces competenta instantei si taxa de timbru se stabileste in functie de valoarea pe care o
pretinzi celeilalte parti care a pierdut procesul.
Insa, spune practica judecatoreasca sa nu vei putea sa iti recuperezi cheltuielile de judecata
facute in plus ca sa iti recuperezi cheltuielile de judecata intr-un nou proces, pentru ca puteai sa
le ceri in procesul in care au fost ocazionate fara sa platesti nimic in plus. Asta este din practica
judiciara. Nu rezulta din textul codului ca pana la urma paratul cade in pretentii si pe acele
cheltuieli.
Si aici ar putea sa spun le contest sau nu le contest, ca v-am spus practica, nu exista un ril in
sensul asta care sa spuna ca asa este.
Daca vin pe calea unui proces nou si depun toate inscrisurile, poate veni paratul iarasi la primul
termen sa spuna ca eu nu contest ca daca mi le cereai eu ti le dadeam, adica sa i se aplice 454,
dar chiar daca nu le recunoaste si le contesta, de exemplu, sa spui ca reclamantului nu-i dai banii
inapoi pentru ca putea sa ii ceara dincolo nu stiu daca nu e putin exagerat. Deci vi pe calea unui
nou proces, paratul iti contesta, mai administrezi niste probe in plus si totusi nu ti le poti recupera
ca puteai face acest lucru in primul proces in care le-ai platit. Practica inclina in sensul ca nu iti
recuperezi cheltuielile daca mergi pe cale separata.
Se plateste taxa de timbru pentru daca exerciti cale de atac pentru modul in care ti-au fost
stabilite cheltuielile de judecata?
In fata primei instante nu platesti taxa de timbru pe capatul de cerere cu privire la cheltuielile de
judecata. In calea de atac, daca tu formulezi cale de atac numai pentru modul in care ti-a calculat
instanta chelt de judecata, mai ai de platit o taxa de timbru sau nu?
Page 40 of 47
INDREPTAREA ERORII MATERIALE
Art. 442 Îndreptarea hotărârii
(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul,
precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu
ori la cerere.
(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă
instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.
(3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.
Alin (1) - Am scris Pop in loc de Popescu sau am spus ca reclamantul era parat, am omis sa trec
in incheiere o sustinere a partilor si partea spune indreptati eroarea materiala din incheierea
sedintei precedente si treceti ca eu am invocat aceasta exceptie relativa si ati spus ca o sa va
pronuntati la acest termen, e o simpla eroarea materiala ca daca verific caietul grefierului o sa
constat ca partea a pus aceste concluzii si evident grefierul a omis sa spuna ca a invocat aceasta
exceptie in cuprinsul incheierii sedintei respective. Erorile materiale pot fi indreptate din oficiu
sau la cerere, indreptarea de eroare materiala este singura care poate fi facuta si din oficiu, daca
instanta constata, de exemplu, ca a gresit numele partii in minuta, va da o indreptare de eroare
materiala, se poate si sa se scrie direct in hotarare corect pentru ca nu vatama pe nimeni. Nu
vizeaza doar hotararea act final al judecatii ci si incheierile de sedinta pe care le indrept la
urmatorul termen fie la cerere fie chiar din oficiu.
Se pronunta prin incheiere in camera de consiliu, sigur ca daca observa in sedinta publica, la
termenul ulterior ca eu anterior am gresit, se va pronunta chiar in sedinta publica ca nu o sa
spuna ca mai face o incheiere si in camera de consiliu pe langa incheierea de sedinta. Dar in
principiu, daca de exemplu am dat hotararea, pentru ca daca o face intre termene poate sa o dea
in camera de consiliu, daca observa chiar la termenul de judecata si este in sedinta publica o pune
direct in sedinta publica. Voi sa tineti minte ca in esenta este in camera de consiliu, si asta este
un text de exceptie, chiar daca au fost prorogate textele privind camera de consiliu in faza
cercetarii judecatoresti in fata primei instante, asta este un text special nu este textul general de la
judecata in fata primei instante, deci intotdeauna este in camera de consiliu. Cu singura exceptie
daca este in cursul judecatii si se judeca la un termen de jduecat sedinta publica. Pentru ca
majoritatea problemelor de indreptare vizeaza hotararea prin care instanta s-a dezinvestit, a si
comunicat-o, si apoi din oficiu sau la solicitarea unei parti observa o eroare materiala. Pentru asta
nu mai stabileste termen in sedinta publica ci doar in camera de consiliu.
Codul spune ca partile vor fi citate numai daca instanta considera necesar sa le asculte, deci este
la latitudinea instantei daca citeaza sau nu partile.
Page 41 of 47
Daca instanta citeaza partile si acestea nu vin nu poate sa suspende daca a invocat-o din oficiu ci
o va solutiona, ca nu poate sa lase eroarea materiala. In aceasta situatie in mod exceptional nu o
sa suspend chiar daca lipsesc amandoua, pentru cu nu ele au cerut. Daca partile au cerut e la
latitudine mea cum fac.
In ce termen ? Oricand, chiar daca s-a pus in executare pot sa am un interes sa indrept eroarea
materiala, poate s-a calculat gresit o suma de bani si s-a pus in executare, poate paratul v-a plati
voluntar daca afla ca s-a calculat gresit, deci oricand chiar daca hotararea este sau nu susceptibila
sa fie pusa in executare, chiar daca a fost pusa in concret in executare, chiar daca s-a prescris
executarea.
Sala: in cazul in care eroarea materiala este cu privire la parti si la sustinerile lor, si din cauza
faptului ca instanta s-a aflat in eroare cu privire la asta, solutia pe care o da este total gresita,
daca nu exista eroarea solutia era cu totul alta .
Observati ca la indreptarea erorii materiale instanta intotdeauna se pronunta incheiere, dar o face
dupa ce a dat o hotarare, sentinta sau decizie; pe indreptarea erorii materiale nu da sentinta sau
decizie ci prin incheiere pronuntata in camera de consiliu din oficiu sau la cerere si ramane la
latitudinea instantei daca citeaza sau nu partile.
Prof: ce spuneti dvs este asa: a gresit in practica atunci cand a consemnat ce au sustinut partile si
pentru ca s-a uitat numai la practicaua facuta de grefier, cand a motivat hotararea, a dat o solutie
gresita. Ipoteza pe care o spunetu este posibila dupa parerea mea, cand se amana pronuntarea, ca
atunci se uita la incheierea de amanare a pronuntarii. Pentru ca altfel, la acelasi termen ce poate
sa incurce?
Ce eroare materiala indreapta in aceasta situatie? Indreapta eroarea materiala din incheierea de
amanare a pronuntarii, dar nu mai poate sa indrepte hotararea, ca aia e eroare de judecata, e
problema ei. Dar eroarea materiala din incheierea de amanare a pronuntarii, o va indrepta, va
spune partile asta au sustinut, dar nu poate sa schimbe hotararea pentru ca ar insemna sa schimbe
solutia, nu au decat partile sa mearga in calea de atac. Dar in calea de atac e important poate
pentru solutionarea apelului sa vada instanta din calea de atac ce anume au sustinut cu exactitate
partile. De exemplu, au cerut sau nu au cerut cheltuieli de judecata? Ca sa zicem un exemplu
simplu, in incheierea de amanare a pronuntarii scrie „fara cheltuieli de judecata” si in realitate
partile au spus la ultimul termen ca cer cheltuieli de judecata sau zici ca la ultimul termen de
judecata partile nu au depus dovada cheltuielilor de judecata, dar s-a depus, pentru ca nu scrie in
incheiere, tu ulterior poti sa indrepti incheierea si sa spui ca defapt ti s-a depus la ultimul termen,
dar nu mai poti sa schimbi solutia si sa zici ca admiti ca tu gresit ai tinut minte ca nu s-a depus
chitanta.
Deci, la ultimul termen de judecata partile cer cheltuieli de judecata si fac dovada lor, in loc sa
scrie acest lucru grefierul in incheierea de sedinta, judecatorul sa zicem ca da copy paste de pe
alta incheiere in care partile spun ca nu au chitanta doveditoare, judecatorul cand da solutia se
Page 42 of 47
uita si zice ca nu s-au depus chitantele si nu se mai uita in dosar si da o solutie gresita, iar partile
spun pai a-ti gresit cand a-ti consemnat in incheiere ca noi nu am depus chitantele, ok, aici
indrept eroarea materiala. In schimb hotararea pe care am dat-o nu e eroare materiala, aia e
eroare de judecata.
Alin (2) – legiuitorul noului cod tot uita in ce secol suntem si zice in cazul hotararilor indreptarea
se va face pe ambele exemplare ale hotararii, nu mai avem hotarari pe hartie sa facem stergerea
greselii. Faci de fapt doua incheieri, stiti ca hotararea se face in doua exemplare unul ramane la
dosar, unul in mapa de hotarari , acestea sunt cele 2 exemplare originale.
Dar ideea este ca instanta arhiveaza 2 hotarari in original semnate de judecator si de grefier.
Daca indrept eroarea materiala o fac din sentinta sau decizie, act final al judecatii, fac incheierea
in doua exemplare fiindca un exemplar ramane la dosar si unul in mapa.
Se intocmeste minuta, desi este incheiere, pentru ca instanta s-a dezinvestit. Daca este vorba de
indreptarea erorii materiale dintr-o sentinta sau decizie daca indrept eroarea materiala dintr-o
incheiere data in cursul judecatii nu fac nici minuta si nici doua exemplare pentru ca la termenul
urmator pur si simplu spun ca data trecuta grefierul a consemnat gresit si fac asta in sedinta
publica, nu mai fac doua exemplare ca nici din incheierea pe care o indrept nu am facut doua
exemplare.
Nu inseamna ca procedura aceasta nu o pot folosi si pentru incheierile din cursul procesului,
chiar daca asa se face numai pentru hotararea, act final al judecatii. In acest caz, daca incheierea
pe care o indrept, in cursul judecatii, e intr-un singur exemplar, nu fac incheierea de indreptare in
doua exemplare, nu fac minuta pentru ca spun in cursul procesului.
Deci facem minuta daca indreptarea se refera la sentinta sau decizie.
Se refera la obiect.
LAMURIREA DISPOZITIVULUI
Art. 443 Lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii
(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei
care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
(2) Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea
părţilor.
Page 43 of 47
(3) Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al
instanţei.
Textul corespunde cu cel al contestatiei la titlu (art.712) de aceea s-a si spus in practica ca
folosesc lamurirea dispozitivului pana la inceperea executarii, apoi uzezi de 712 contestatia la
titlu. Apropo si de termenul in care poate fi facuta, si anume pana la inceperea executarii.
Se refera la dispozitii contradictorii din dispozitiv, care fac imposibila punerea lui in executare.
Nu o sa fie acesta procedura cand considerentele nu sustin dispozitivul pentru ca in acest caz
intervine calea de atac.
De exemplu, instanta obliga paratul sa plateasca salariile restante, da nu spune cuantumul. Aici
ar fi vorba de intinderea obligatiei.
In ceea ce priveste procedura, vorbeste de urgenta. Se solutioneaza prin incheiere data in camera
de consiliu cu citarea partilor.
Alin (1) spune ca partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea adica, niciodata nu este din
oficiu ci la cerere, este in camera de consiliu, cu citarea partilor.
Se solutioneaza prin incheiere, in doua exemplare si cu minuta, pentru ca deja am o hotarare,

sentinta/decizie, deci are minuta.
Toate cele 3 proceduri sunt realizate in doua exemplare originale.
Cererea se solutioneaza de urgenta.
COMPLETAREA DISPOZITIVULUI
Art. 444 Completarea hotărârii
(1) Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal
sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în
acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în
cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în
termen de 15 zile de la pronunţare.
(2) Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art.
443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra
cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la
drepturile lor.
Page 44 of 47
Alin (1) – adica are cererea de chemare in judecata 5 capete de cerere si a omis sa se pronunte
asupra cheltuielilor de judecata. Sau au fost conexate doua dosare si s-a pronuntat in dosarul
initial si a omis sa se pronunte pe cererea din dosarul conexat. Sau avea paratul o
reconventionala de care instanta a uitat. Cand am mai multe apeluri si se pronunta instanta pe
unul si il omite pe celalalt.
Se poate cere, deci e intotdeauna la cerere, pentru nepronuntare, omisiune de pronuntare sau
omisiunea unei cereri, capat de cerere, cerere incidenta sau conexa.
Se poate solicita in acelasi timp in care se poate declara apel sau recurs, daca mai am apel sau
recurs.
O sa vedeti cand o sa facem revizuirea, art. 509(1) pct.1, este si motiv de revizuire nepronuntarea
instantei pe un capat de cerere. Vom vedea cand vom face revizuirea daca pot sa aleg intre
completarea hotararii sau revizuire.
In cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere, in
termen de 15 zile de la pronuntare. Daca omit sa dau cheluieli de judecata in recurs, nu mai am
cale de atac de reformare -> 15 zile de la pronuntare pentru ca nu mai am cale de atac.
Cererea se solutioneaza de urgenta(cum stabilesti termenul de judecata, termenul de citare al

partilor), pentru ca este la cererea partilor, cu citarea partilor, prin hotarare separata.
O sa vedeti cand o sa facem caile de atac ca daca ai si cerere de completare si cerere de cale de
atac, nu ti se trimite apelul la instanta de control pana nu ti se solutioneaza cererea de
completare, pentru ca impotriva acestei hotarari mai ai cale de atac si toate se trimit impreuna.
La celelalte 2 era incheiere, aici este hotarare, adica sentinta sau decizie, vom avea doua hotarari
cu numere diferite in acelasi dosar.
Se aplica Art. 443 (3)- adica doua exemplare din hotarare.
In camera de consiliu sau in sedinta publica? Depinde de procedura. Daca sunt intr-o procedura
speciala care se judeca in camera de consiliu, prin simetrie si aceasta trebuie sa fie in camera de
consiliu, daca sunt intr-o procedura in sedinta publica, atunci e in sedinta publica.
Daca sunt in fata primei instante cand cercetarea judecatoreasca este in camera de consiliu, dar
dezbaterea pe fond este in sedinta publica, ma pronunt pe completare in sedinta publica.
Deci in principiu regula este ca va avea loc in sedinta publica.
Sala: daca hotararea care se da este in apel sau in recurs, in ce termen se cere completarea?
Prof: 15 zile de la pronuntare pentru ca nu mai ai cale de atac de reformare; o sa reiau aceasta
discutie la recurs sau la apel
Page 45 of 47
Daca instanta omite sa se pronunte asupra unui apel sau recurs este motiv de exercitare a
contestatiei in anulare si nu a completarii hotararii.
Ce trebuie sa tineti minte este ca sunt proceduri obligatorii, nu pot sa declar calea de atac si cu
aceasta ocazie spun si ca instanta a omis sa se pronunte pe un capat de cerere, sau pe cererea
incidentala/conexa, pentru ca daca nu as fi avut un astfel de text instanta din calea de atac ce ar
fi constatat? Pai prima instanta nu s-a pronuntat deloc pe o cerere, adica nu s-a pronuntat pe
fond, era motiv de trimitere spre rejudecare a intregului dosar, daca nu ai cerut completarea
hotararii nu poti sa mergi in apel sa ceri instantei sa trimita spre rejudecare ca instanta sa se
pronunte pe ce a omis sa se pronunte. Esti obligat sa urmezi aceasta procedura si sigur ca dupa ce
obti aceasta hotarare asupra cererii tale, la randul ei poti sa o ataci cu calea de atac pe care ai fi
avut-o si impotriva hotararii initiale si toate apelurile merg la instanta de control.
Art. 446 Căi de atac
Încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444
sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz,
îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea.
Atunci cand are cale de atac separata se trece in incheiere, daca e cale de atac de reformare. As
putea sa imi imaginez si o contestatie in anulare pentru necitare, daca vorbesc despre o hotarare
data in apel sau in recurs definitiva.
Ceea ce trebuie sa tineti minte este ca are exact aceleasi cai de atac ca si hotararea pe care o
indreapta/lamureste/completeaza.
Art. 447 Suportarea cheltuielilor de judecată
În cazul în care cererea de îndreptare, de lămurire sau de completare a hotărârii a fost admisă,
cheltuielile făcute de parte în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit
legii. Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.
- daca este admisa nu este vina partii; dar daca tu ceri si se respinge pentru ca instanta nu a gresit
si esti in culpa procesuala.
Discutia este daca se plateste taxa de timbru, ramane tema de casa daca se plateste taxa de timbru
sau sunt scutite de taxa de timbru, daca exista vreo situatie in care se plateste taxa de timbru.
Saptamana viitoare nu se tine curs !!
Page 46 of 47
Indreptarea erorii Lamurirea dispozitivului Completarea dispozitivului

materiale
Obiect Imposibilitatea de executare Omisiune, nepronuntare
a dispozitivului
Prin ce hotarare Intotdeauna prin incheiere + Incheiere+ minuta; 2 Sentinta sau decizie; 2
minuta daca se refera la exemplare exemplare
sentinta sau decizie; 2
exemplare
Sedinta publica/ Camera In camera de consiliu In camera de consiliu In sedinta publica, de regula,
de consiliu dar se poate si in camera de
consiliu
Din oficiu/ La cerere Si din oficiu si la cerere Doar la cerere Doar la cerere
Cu sau fara citare La alegerea instantei Cu citare Cu citare
In ce termen Oricand Pana la inceperea executarii Acelasi termen cu declararea
caii de atac de reformare sau
in 15 zile de la pronuntare
Cale de atac 446 446 446

Cheltuieli de judecata 447 447 447
Page 47 of 47

Drept Procesual Civil - Curs 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Procesual Civil - Curs 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT PROCESUAL CIVIL.

Asadar, TERMENUL DE GRATIE.

Inainte de a face puterea executorie trebuie sa va vorbesc despre termenul de gratie cu

Articolul 397. Soluţionarea cauzei

Asadar instanta nu va putea acorda termen de gratie la solicitarea debitorului care a

Nu inseamna ca in cererea de chem in jud trebuie sa arat vreun termen.

Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată

1. debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul

2. debitorul risipeşte averea sa;

4. alţi creditori fac executări asupra averii lui.

Sunt hotărâri executorii:

1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;

Executarea provizorie de drept

(1) Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:

1. stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorului, precum

3. despăgubiri pentru accidente de muncă;

7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;

8. cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce priveşte posesia;

9. hotărârile pronunţate în temeiul recunoaşterii de către pârât a pretenţiilor reclamantului,

(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.

Intotdeauna este cu plata unei cautiuni. Observati ca termenul de gratie nu vorbeste de

Cautiunea e facultativa. Este obligatorie la suspendarea executarii provizorii la 450. Deci

In ceea ce priveste executarea provizorie la solicitarea creditorului, textul art449 alin 4

S-a facut o solicitare de executare provizorie si se respinge in prima instanta, si in

Dacă cererea se depune la instanța de apel, la cerere se va alătura o copie legalizată a

 Cererea de suspendare a executării provizorii este formulată în cuprinsul cererii de apel

Art. 450 Suspendarea executării provizorii

Am spus deja că instanța competentă este cea de apel.

Suspendare va fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni. Cauțiunea este obligatorie în

Revenim la celelalte efecte ale hotărârilor judecătorești.

EFECTELE HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

I. EFECTUL DE DEZÎNVESTIRE A INSTANȚEI (art. 429 NCPC)

Este foarte importantă aducerea la cunoștință publică a hotărârii, prin pronunțarea

Pe NCPC nu se pune problema însă pe VCPC era o discuție în sensul dacă se

Completarea hotărârii nu înseamnă că nu s-a dezînvestit, pe ce s-a pronunțat în dispozitiv

II. FORȚA PROBANTĂ A UNUI ÎNSCRIS AUTENTIC

III. OBLIGATIVITATE ȘI OPOZABILITATE

La ce efect al actului juridic de drept substanțial vă duce gândul automat? La relativitatea

IV. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT

 Faţă de acest text, o să vedeţi că în doctrină aceste considerente se clasifică în 3 categorii:

 CONSIDERENTELE INDIFERENTE, că vine judecătorul şi mai spune ceva care

 O să vedem procedura specială a ordonanţei preşedinţiale – în acest caz nu se prejudecă

De exemplu: într-un prim proces, avem o acţiune în revendicare, introdusă de reclamantul A

Cam asta înseamnă identitatea de părţi: aceleaşi părţi şi în aceeaşi calitate.

Exemplu: dacă într-un proces de revendicare se respinge acţiunea pe motiv că reclamantul nu

 Acesta este efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Am facut efectele hotararilor judecatoresti si am spus ca mai discutam cheltuielile de judecata si

La cuprinsul hotararii judecatoresti atunci cand am spus ca instanta se va pronunta pe toate

Ele se acorda la cerere in virtutea principiului disponibilitatii, instanta nu le va acorda din

In ce consta cheltuielile de judecata ne spune art. 451

Art. 451 Cuantumul cheltuielilor de judecată

De exemplu: Am cerut 100.000lei ca reclamant de la parat si sa zicem taxa de timbru este de

Este practic o aplicatie particulara a abuzului de drept in procesul civil.

In baza caror criterii spune textul codului.

Sala: De redus poate sa reduca, dar poate sa inlature complet onorariul?

Prof: Buna intrebare, raspundem imediat

In principiu trebuie sa fie platit ca sa spun ca am o creanta actuala, ca poate nu o sa il platesc

Prof: Daca este parte in proces?

Sala: Nu, este martor

Prof: S-ar putea discuta pana la urma

Sala: In masura in care poate dovedi

Sala: Paratul practic nu a castigat nimic, el a pierdut pentru ca el e prezumat nevinovat

In general eu va sfatuiesc ca avocati faceti un calcul al cheltuielilor de judecata, faceti o nota de