33.

Reprezentarea este un procedeu de tehnicajuridica prin care o persoana, numita reprezentant inchee acte juridice cu tertii in numele si contul unei alte personae, numita reprezentat,avind drept consecinta producerea directa in persoana reprezentantului a efectelor actelor juridice. Tipurile de repreyentare: 1.Dupa izvor:a) Reprezentare Legala(Statutara) (Puterea de reprezentare este stabilita prin lege[parintii, tutorele,adoptatorii]); b)Reprezentare Judiciara(are drept izvor o hotarire judecatoreasca[desemnarea in functie a unui administrator,lichidatori]); c) Reprezentarea Conventionala(o persoana [reprezentatul] imputerniceste o alta persoana[reprezentantul] sa inchee acte juridice in numele sip e contul sau) 2. dupa intinderea puterii: a) R. Generala(Reprezentantul poate face orce act juridic in numelesi contul reprezentatului [parintii in numele minorului pina la 7 ani, tutorele in numele pers declarate incapabile ]) 3. Alte Criterii: 1).R. De Drept privat; 2). R. De Drept Public; 1). R. Perfecta(Reprezentantul actioneaza din numele si contul reprezentatului); 2). R. Imperfecta (Reprezentantul actioneaza din numele propriu, dar pe seama reprezentatului [comisionul]). 1).Reprezentara Voluntara(cind vointa joaca un rol in determinarea raportului de Reprez); 2).R. Obligatorie (raporturile de reprez. Se nasc independ de vointa partilor); 34. Reprezentare fara imputernicire si cu depasirea limitelor de imputernicirilor. Reprezentare fara imputernicire: este actul juridic incheiat in numele unei personae fara a avea imputernicire de reprezentare, astfel efecte p/u reprezentat se produc numai daca acesta il confirma ulterior.Cererea trebue sa fie adresata reprezentatului in forma scrisa, iar acesta trebue sa raspunda la fel in scris.Daca declaratia de confirmare nu este remisa in termen de 2 saptamini de la data primirii, se considera ca reprezentatul a refuzat sa confirme actul juridic. In acest caz reprezentantul este obligat sa indeplineasca actul juridic din numele sau sis a intoarca toate pagubele cauzate. Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor. Prin depasirea imputernicirilor se intelege majorarea arbitrara de catre reprezentant a volumului de drepturi acordate de reprezentat sau de lege. Ea poate fi depasita in abaterea de la 2 indici Cantitativi sau calitativi: a).Cantitativi- depasirea: 1) numarului, greutatii sau dimensiunii. 2)termenului stability de incheere sau executare a contractului. 3)pretul de vinzare sau cumparare. Calitativi- depasirea in privinta:1)calitatii sau particularitatii obiectului juridic. 2) alegerea contragentului cu care va trebui sa inchee

36. Notiunea si clasificarea termenilor: Prin termen, in dreptul civil se intelege o perioada sau o data fiza, stabilita prin lege, prin vointa partilor sau prin hotarirea judecatoreasca, ce produce anumiteafecte juridice care constau in nasterea , modificarea sau stingerea drepturior si obligatiilor civile. Clasificarea: 1) T. de existent a drepturilor civile(este termenul de actiune a dreptului in timp, menirea acestuia este de a asigura subiectului imputernicit timp p/u realizarea dreptului sau). 2)T. de perimare formeaza o categorie speciala a termenilor de exercitare a drepturilor civile , el se acorda imputernicitului timp stability cu strictete, p/u realizarea dreptului, sub sanctiunea incetarii lui anticipate ca rezultat al neezercitarii dreptului sau al exeritarii necorespunzatoare. 3)T. de Garantie- perioada ,prescrisa sau declarata, care curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in cadrul careia produsul,serviciul trebue sa-si pastreze caracteristicile prescrise sau declarate, iar producatorul, vinzatorul,prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii pe seama sa a produsului, serviciului necorespunzator daca deficientele sunt imputabile consumatorului. P/u productia alcoolica, termenul de garantie constitue perioada, stabilita de producator in documentele normative, care curge de la data imbutelierii si in cadrul careia produsul achizitionat trebue sa-si pastreze caracteristicile prescrise sau declarate. 4) T. de aparare a drepturilor civile. Acest termen acorda titularului de drept posibilitatea de a se adresa catre cel care i-a incalcat dreptul sau catre instant de judecata p/u asi apara dreputl incalcat. Din cadrul acestei categorii fac parte termenul de prezentare a pretentiilor si termenul de prescriptive.T.de prezentare a pretentiilor este terminul in care persoana ,pina la sesizarea instantelor de judecata, trebue sa inainteze pretentie persoanei obligate, p/u rezolvarea litigiului. 5) T. de indeplinire a obligatiilor sunt termenele care debitorul este obligat sa savirseasca actiuni ce formeaza continutul obligatiei lui.T. de Gratie este o perioada acordata de o parte contractanta celeilalte parti p/u executarea obligatiei la o anumita data sau intr0un mod esalonat. 37. Calcularea termenilor: Conform prevederilor codului civil art.260 termenele se pot stabili prin una din urmatoarele modalitati:1)Indicarea unei date calendaristice;2)Indicarea unei perioade(daca termenul este stipulate printr-o perioada si o fractiune din aceasta perioada, fractiunea se calculeaza la urma);3)referirea la un eveniment

contractual.3)caracterul actului incheiat[din arenda in vinzare-cumparare]. Solutionarea litigiilor legate de Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor se va efectua dupa aceleas reguli ca la lipsa imputernicirilor. 35.Procura.Notiune, tipuri, incetarea valabil procurii. Procura este un act juridic unilateral care materializeaza manifestarea de vointa a reprezentatului si care concretizeaza continutul si limetele imputernicirilor ce se deleaga reprezentantului.Procura poate avea forma scrisa sau autentica(la notariat, administratia locala). Tipurile procurii: 1) P. Generala(Reprezentantului I se acorda imputernicire de a incheia orce act juridic);2)P.Speciala(imputernicirea de a se inchea acte concrete[de a vinde un bun sau de a dona un bun]).3) P. de Baza(Reprezentantul trebue sa inchee personal actul incredintat).4)P. de Substituire(procura prin care reprezentantul transmite imputernicire altei personae de a incheia acteul incredintat). Incetarea Valabilitatii Procurii: Termenul general de valabilitate stabilit prin lege este de 3 ani. Valabilitatea procurii inceteaza odata cu: 1)expirarea termenului general; 2) Expirarea termenului ei; 3) revocarea imputernic de catre reprezentat; 4)renuntarea reprezentantului; 5) dizolvarea P.J. care a avut calitatea de reprezentat; 6) Decesul, declaratia de disparitie a P.F. care a avut calitatea de reprezentant sau reprezentat; 7) Declaratia de incapacitate a P.f. care a calitatea de reprezentant sau reprezentat; 41.Intreruperea prescriptiei extensive. Intreruperea prescriptiei extensive inseamna encetarea cursului lui datorita unei cauza prevazute expres de lege, de la a carei aparitiei prescriptia incepe sa curga fara a se tine cont de durata intreruperii.Cazurile de intrerupere a prescriptiei: 1)introducerea unei cereri de chemare in judecata(cererea de chemare in judecata intrerupe cursul prescriptiei de la data intreruperii ei, dar numai in cazul in care este admisa printr-o hotarire definitiva).2)A 2 cauza este recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de beneficiarul prescriptiei, astfel recunoscind el isi manifesta intentia de a indeplini benevol obligatia.Cursul prescriptiei extensive se intrerupe in cazul in care debitorul savirseste actiuni din care rezulta ca recunoaste datoria.Repunerea in termen. Sunt 2 cazuri: 1)In cazuri exceptionale, daca instant de judecata constata ca termenul de prescriptive extinsiva nu este respectat datorita unor imprejurari legate de persoana reclamantului,dreptul incalcat al personae este incalcat.2)Repunerea in termen nu poate fi dispusa decit daca partea s-a exercitat

viitor si sigur ca se va produce(ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia in consideratie); Daca ultima zi a termenului este o zi de duminica, de simbata sau o zi,care confor legislatiei in vigoare este considerate zi de odihna, termenul expira in urmatoarea zi lucratoare.Documentele depuse pina la ora 24.00 a ultimei zile a termenului se considera depuse in termen. 38. Notiunea si clasificarea termenului de prescriptive extensive. Prin termen de prescriptie extinctiva se ntelege intervalul de timp stabilit de lege n auntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune n sens material, sub sanctiunea pierderii acelui drept. T. general de prescriptive extensive.Termen in persoana poate sa-si apere, pe calea inaintarii unei actiuni in instant de judecata, dreptul incalcat. El este de 3 ani. T. Special de prescriptive este termen care se aplica anumitor categorii de rapoarte juridice, prevazute expres de lege.T. de 6 luni se aplica actiunilor : 1) prin care se pretinde plata clauzei penale[amenzi,penalitati de intirziere];2)privitoare la viciile ascunse ale bunului vindut;3)izvorite din lucrarile executatein baza contractului de deservire curenta a persoanelor;4)privitoare la litigiile ce izvorasc din contractual de transport.T. de 3 luni in cazul in care cota-parte se vinde fara respectarea dreptului de preemtiune,oricare coproprietar poate inainta actiune in instant de judecata p/u a I se atribui dreptul si obligatia de comparator.T. de 30 zile se aplica in cazul inaintarii unei cerere prin care se solicita anularea unui act administrativsau recunoasterea dreptului pretins. 39. Suspendarea prescriptiei extensive. Inseamna oprirea cursului ei pe timpul existentei unor anumite situatii prevazute limitative de lege, care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.Curgerea terrmenului de prescriptive extensive se suspenda daca: 1) Inaintarea actiunii este imposibila din motive de forta majora(o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat, care impiedeca in mod obiectiv si fara nici o culpa din partea debitorului executarea obligatiei contractual a acestuia); 2) exercitarea obiligatiei este aminata(moratoriu); 3)creditorul sau debitorul face parte din rindul fortelor armate puse pe picior de razboi; 4)creditorul este incapabil sau este limitat in capacitatea de exercitiu si nu are un reprezentant legal, cu exceptia cazurilor in care creditorul are capacitate de exercitiu procesuala; 5)este suspendat actul normative care reglementeaza raportul juridic litigios;

dreptul la actiune inainte de implinirea unui termen de 30 zile, calculate din ziua care a cunoscut sau a trebuit sa cunoasca incetarea motivelor care justifica depasirea termenului de prescriptive(ex.:persoana s-a aflat 5 ani in coma, dupa ce si-a revenit are 30 zile p/u depunerea cererii). 42.Calculul termenilor de prescriptive. Termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. Exista o serie de exceptii in diferite cazuri: 1)in cazul in care dreptul subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data implinirii termenului ori realizarii conditiei. 2)In raporturile juridice in care nu este stipulate termenul executarii obligatiei sau in care executarea poate di ceruta oricind,termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga de la data cind debitorul trebue sa execute,in cazurile cind termenul nu este stipulate ori nu rezulta din natura acestuia, creditorul are dreptul sa ceara oricind executarea obligatiei, iar debitorul este obligat sa o execute oricind.3)In cazul contractelor de nulitate, termenul de prescriptive incepe sa curga la data la care cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-I incuviinteze actele a cunoscut temeiul anularii.4)In raporturile dilictuale,termenul de prescriptive incepe sa curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba sip e cel care raspundea de ea.5) In cazul obligatiilor regressive, termenul de prescriptive incepe sa curga de la data cind trebuia executata obligatia principal.6)actiunile privind viciile ascunse, termenul de prescriptive incepe sa curga dupa un an de la data predarii bunului.7) In cazul prestatiilor successive, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exigibila, ear daca prestatiile alcatuiesc un tot untar ,la data ultimei prestatii neexecutate. 46. Identificarea P.F.

6)activitatea autoritatilor judecatoresti de a caror competent tine solutionarea litigiului dintre parti este suspendata; 40.Domeniul de aplicare a prescriptiei extensive.T. de prescriptive se aplica ori de cite ori, printr-o prevedere legala, nu este stabilit altfel,considerat inprescriptibil. Sunt imprescriptibile extintiv pretentiile:1)privind apararea drepturilor personale nepatrimoniale daca legea nu prevede altfel;2)deponentilor fata de institutiile financiare privind restituirea depunerilor;3)cu privire la repararea prejudiciului cauzat vietii sau sanatatii persoanei. 43.Capacitatea de Folosinta a P.F.

Prin sintagma identificarea persoanei fizice se ntelege individualizarea omului n raporturile juridice civile. Identificarea persoanei fizice este o necessitate generala si permanenta pentru ca individualizarea omului se realizeaza n toate raporturile juridice la care participa. Atribute de identificare a persoanei fizice reglementate n principal de normele dreptului civil, sunt: numele, domiciliul si starea civila. 47.Numele P.F. Din cele mai vechi timpuri numele a fost unul din elementele de baza prin intermediul

Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile, calitatea de a fi subiect individual de drept civil, adica participarea la diferite raporturi juridice civile. Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta n nsusirea acestei capacitati de a fi reglementata prin lege. Generalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice consta n faptul ca, fiinta umana, omul, are aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii civile. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ca aceasta capacitate nu poate forma obiect de renuntare, n tot sau n parte, si nici obiect de nstrainare. Intangibilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima caracteristica acesteia de a nu i se putea adduce limitari, ngradiri dect prin texte exprese de lege.Egalitatea-Sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o nrurire asupra capacitatiiUniversalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice este trasatura care exprima ideea ca aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor fizice. Capacitatea de folosinta ncepe de la nasterea persoanei, drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, nsa numai daca el se naste viu. n continutul capacitatii de folosinta sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile prevazute de legislatia n vigoare. Capacitatea de folosinta, recunoscuta de lege oricarei persoane fizice, nu poate nceta dect odata cu moartea. 44.Capacitatea de Exercitiu a P.F. Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savrsind acte juridice.

caruia a avut loc individualizarea persoanelor fizice. n legislatia noastra, notiunea de nume este folosita ntr-un dublu sens.Prin nume se ntelege numele de familie sau prenumele. Doctrina defineste numele ca fiind cuvntul sau cuvintele care individualizeaza persoana fizica n societate. Dreptul subiectiv la nume are, n continutul sau, urmatoarele prerogative: 1) dreptul de a pastra numele, adica de a-l folosi; 2) dreptul de a cere ndreptarea greselilor de scriere a numelui n orice acteidentificare); 3) dreptul de a se opune la folosirea, fara ndreptatire a acestui nume de catre altcineva. Fiind un drept personal nepatrimonial, dreptul la nume se caracterizeaza prin: a) este un drept absolute;b) este un drept imprescriptibil; c) este un drept inalienabil; d) este un drept personal, deoarece este strns legat de persoana omului; e) este un drept legal, n sensul ca toate persoanele fizice au dreptul la nume; Numele patronimic sau numele de familie desemneaza n societatea moderna toate persoanele ce fac parte din aceeasi familie si se dobndeste prin efectul filiatiei. Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor; Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, se stabilesc, prin decizie, de primaria comunei, orasului n raza careia a fost gasit copilul. Numele de familie... se modifica drept urmare a schimbarii starii civile, n conditiile prevazute de Codul familiei. 1. Modificarea numelui de familie determinate de schimbari ale filiatiei-1) Stabilirea filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti. 2) Stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei fata de al doilea parinte. 3) Tagada paternitatii copilului din casatorie. 4) Admiterea contestatiei recunoasterii unui copil din afara casatoriei. 2. Modificarea numelui de familie determinata de adoptie-Copilul dobndeste, prin adoptie numele celui care adopta.3. Modificarea numelui de familie determinata de casatorie.4. Modificarea numelui de familie determinata de casatorie.5. Schimbarea numelui de familie pe cale administrative-

Caracterile juridice ale C. de E. sunt ca si la Capac de Folos(Legalitatea,egalitatea,universalit, intangibilitatea, inalienabilitatea).Lipsa discernamntului necesar pentru ca persoana fizica sa poata participa la circuitul civil determina lipsirea omului de capacitatea de exercitiu. Nu au capacitatea de exercitiu: a) minorul care nu a mplinit vrsta de paisprezece ani; b) persoana pusa sub interdictie. 45.Capacitatea de Exercitiu Restrinsa a P.F. Capacitatea de exercitiu restrnsa este aptitudinea minorului de 14 18 ani de a dobndi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin ncheierea, personal, a anumitor acte juridice civile. caracterul capacitatii de exercitiu de a fi restrnsa rezulta din: 1) titularii acestei capacitati sunt numai minorii n vrsta de 14 ani; 2) actele juridice sunt incheiate personal de catre acesti minori; 3) pentru a fi valide, actele juridice ncheiate de minori trebuie, n prealabil, ncuviintate de ocrotitorii lor legali. Actele juridice pe care le poate ncheia minorul de 14-18 ani n raport de conditiile cerute de lege pentru validitatea lor sunt:1) acte juridice civile care pot fi ncheiate, n modvalabil, personal si singur(a). Actele de conservare a patrimoniului si actele juridice marunte de mica importanta; b) Actele de administrare a patrimoniului; c) Contractul de depozit special la CEC; d) Redactarea testamentului la mplinirea vrstei de 16 ani;); 2) acte juridice civile care pot fi ncheiate personal, dar cu ncuviintarea prealabila a acrotitorului legal;3) acte juridice civile care pot fi ncheiate personal, cu ncuviintarea prealabila numai a ocrotitorului legal, dar si a autoritatii tutelare(nstrainarea bunurilor, grevarea acestora cu o sarcina reala (ipoteca, gaj), renuntarea la un drept, tranzactia,);4) acte juridice civile care nu pot fi ncheiate, n mod valabil (pe care nu le poate ncheia chiar daca a existat ncuviintare). ncetarea capacitatii de exercitiu restrnsa: a) Cnd minorul de 14-18 ani dobndeste deplina capacitate de exercitiu. b) Cnd minorul de 14-18 ani este pus sub interdictie judecatoreasca. c) Cnd

Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, verificnd daca sunt ndeplinite toate conditiile prevazute de lege si apreciind temeinicia cererii, precum si a opozitiilor facute va da o decizie motivata, dupa caz, de admitere sau de respingere a cererii, n termen de 60 de zile de la primirea dosarului. Prenumele persoanei fizice-Prenumele se stabileste la data nregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea(Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricnd) Pseudonimul si porecla.Pseudonimul este un cuvnt sau un grup de cuvinte, alese de persoana fizica, cu scopul de a-l individualiza n societate n general, ntr-un domeniu de activitate culturalartistica.. Porecla este numele dat unei persoane, pe lnga numele propriu, n semn de cinste sau de batjocura, n legatura cu o trasatura caracteristica a aspectului sau exterior, a psihicului sau a activitatii sale. 49. Identificarea P.J Persoana juridica subiect de drept care participa de sine statator la raporturile juridice, ca avnd o raspundere civila proprie este un colectiv de oameni avnd structura organizatorica bine determinata, dispunnd de independenta patrimoniala si care urmareste realizarea unui scop n acord cu interesele obstesti.O P.J se identifica de alte P.J. prin : denumire, sediu, nationalitate, domiciliu. Deasemenea poate fi identificata prin emblem(simbol),marca, numar de identitate(IDNO), posta electronic,casuta postala. 50.Declaratia judecatoreasca a mortii. Declararea judecatoreasca a mortii este mijloculjuridic prin care se stabileste data decesului si, prin urmare, data ncetarii capacitatii de folosinta a persoanei fizice nsituatiile n care moartea acesteia nu poate fi constatata fizic. Declararea mortii poate fi ceruta de orice persoana interesata, ca si declaratia disparitiei, n urmatoarele conditii: a) sa existe o hotarre judecatoreasca de declarare a disparitiei, ramasa irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile; b) sa fi trecut cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era n viata; c) de la data afisarii hotarrii de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni. Cel

minorul de 14-18 ani decedeaza. 48.Domiciliu si Resedinta P.F. Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea si are locuinta statornica sau principal. Domiciliul are trei caractere specifice, respectiv: a) obligativitatea (Obligativitatea domiciliului se nvedereaza prin aceea ca orice persoana fizica trebuie sa aiba un domiciliu.); b)unicitatea(este caracterul juridic care exprima principiul potrivit caruia la un moment dat, persoana fizica are un singur domiciliu, chiar daca detine mai multe locuinte statornice.) si c) stabilitatea. Resedinta, ca si domiciliul, este un atribut de identificare n spatiu a persoanei fizice, care nu ntruneste caracterul de locuinta statornica sau principala, ea este o locuinta temporara sau secundara. 54.Starea Civila a P.F. n dreptul modern, prin stare si statut civil al persoanei fizice ntelegem mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calitatilor personale avnd aceasta semnificatie. Continutul starii civile, ca drept subiectiv de individualizare, se exprima prin urmatoarele prerogative: a) mposibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civila; b) posibilitatea de a pretinde sa fie individualizat, de catre altii, prin starea civila; c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la concursul fortei coercitive a statului. starea civila se exprima prin urmatoarele elemente: nascut din casatorie; nascut din afara casatoriei; nascut din parinti necunoscuti; adoptat; necasatorit; divortat; recasatorit; vaduv;barbat sau femeie. Actele de stare civila sunt nscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane. Acestea se ntocmesc n interesul statului si al persoanei si servesc la cunoasterea numarului si structurii populatiei, a situatiei demografice, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. 51.Declaratia Disparitiei P.F. Prin masurile de procedura si publicitate, princonditiile care sunt prevazute de lege si prin cercetarile prealabile, se asigura existenta tuturor premiselor care saformeze convingerea ca persoana nu mai este n viata si prinurmare, justifica hotarrea judecatoreasca care se pronunta pentru

disparut n cursul unor fapte de razboi, ntr-un accident de cale ferata, ntr-un naufragiu, sau ntr-o alta mprejurare, care ndreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort fara a se mai declara n prealabil disparitia sa... Procedura de declarare judecatoreasca a mortii Hotarrea de declarare a mortii, ramasa definitiva, va fi comunicata serviciului de stare civila pentru a fi nscrisa n registrul actelor de stare civila. nregistrarea se face la autoritatea administratiei publice locale de la: a) locul de nastere al celui declarat mort; b) domiciliul celui declarat mort, n cazul cnd actul de nastere a fost ntocmit la autoritatile locale din strainatate; c) domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecatoreasca a mortii, situatie n care locul nasterii si domiciliul nu sunt cunoscute. Data mortii disparutului se stabileste potrivit cu mprejurarile. n lipsa de indicii ndestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii. Prin urmare, instanta judecatoreasca va stabili data mortii n felul urmator: a) ultima zi a termenului de 4 ani, n situatia declararii mortii precedata de declararea disparitiei; b) ultima zi a termenului de 1 an n cazul declararii mortii fara o prealabila declarare a disparitiei. Efectul esential al hotarrii de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice, n principiu, cu cel produs de actul de deces al mortii constatate fizic si anume ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice. 53.Efectele aparitiei persoanei declarate Disparute. 1)Se anuleaza precedent hotarire judecatoreasca printr-o hotarire noua;2)Hotarirea de anulare constitue temeiul anularii masurilor de protective si de administrare a bunurilor, precum si al anularii inregistrarii decesului in registrul de stare civila. 56.Elementele constituitive ale persoanei juridice. Sunt trei elemente constitutive ale calitatii de persoana juridica, si anume: o organizare de sine statatoare; un patrimoniu propriu; un scop propriu, determinat si n acord cu interesul general, obstesc. Caracteristicile elementelor constitutive:Cele trei elemente

declararea disparitiei unei personae. conditiile n care se poate cere declararea judecatoreasca a disparitiei unei persoane: 1) sa fie vorba deo disparitie care sa creeze prezumtia ca persoana nu mai esten viata; 2) sa fi trecut un an de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era n viata.,termenul de un an de la data ultimelor stiri apare si ca o conditie a intentarii actiunii, ceea ce nseamna ca nainte de expirarea termenului de un an nu se va putea introduce actiunea pentru declararea judecatoreasca a disparitiei. ntruct legea nu prevede care sunt persoanele ndreptatite sa solicite instantei declararea judecatoreasca a disparitiei, se poate trage concluzia ca o asemenea cerere poate fi formulata de orice persoana interesata (rudele, creditorii, sau procurorul). Cererea de declarare a disparitiei unei persoane se introduce la instant judecatoreasca n circumscriptia careia aceasta persoana si-a avut ultimul domiciliu Primind cererea, presedintele instantei dispune ca, prin organele primariei si prin organele politiei, sa se culeaga ct mai multe informatii cu privire la persoana a carei disparitie se cere a fi declarata. Hotarrea de declarare a disparitiei se comunica partilor, pentru disparut hotarrea comunicndu-se prin afisare. Hotarrea poate fi atacata, folosind caile ordinare de atac. Hotarrea de declarare a disparitiei, ramasa definitiva, se va afisa timp de 30 de zile la usa instantei de fond si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut. In cazul n care disparutul poseda avere, instanta va putea sa comunice aceasta hotarre si autoritatii tutelare pentru a se institui curatela, n vederea administrarii averii disparutului.
52.Efectele aparitiei P.F. declarate moarte.

Cel mai important efect al hotarrii de anulare a declararii mortii este acela ca, n mod retroactiv, se considera ca cel ,declarat mort a fost totdeauna n viata. Fiind vorba despre nulitate, o asemenea hotarre produce efecte retroactive si, prin urmare, vor renaste toate drepturile si obligatiile carora li s-a pus capat prin hotarrea declarative de moarte, adica succesiunea sa va fi considerata ca nu s-a deschis, casatoria sa va fi considerata ca nu a ncetat etc. cel care a fost declarat mort si a obtinut anularea hotarrii prin care i se

ale persoanei juridice se caracterizeaza prin urmatoarele: sunt, n acelasi timp, legale, generale, cumulative, exclusive, speciale si diverse. Legalitatea elementelor constitutive exprima ideea ca ea este prevazuta de lege, vointa partilor neavnd nici un rol n privinta capacitatii de folosinta. Generalitatea exprima caracterul ei abstract general, aptitudinea de a avea drepturi si obligatii fara a exista o enumerare limitativa. Cumulative sunt cele trei elemente constitutive n ntelesul ca, pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv de oameni trebuie sa le ntruneasca pe toate. Exclusive sunt cele trei elemente constitutive pentru ca ele sunt nu numai necesare, ci si suficiente. Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul juridic care diferentiaza continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei juridice. Diversitatea elementelor constitutivce se refera la continutul celor trei elemente constitutive. Cele trei elemente organizare proprie, patrimoniu propriu, scop propriu au o anumita configuratie n cazul unei regii autonome, alta configuratie n cazul unei institutii de stat si o alta n cazul unei societati comerciale ori al unui cult religios. 57.Clasificarea P.J. a) Dupa forma dreptului de proprietate, distingem categorii de persoane juridice: - persoane juridice de stat; - persoane juridice private sau particulare; - persoanele juridice cooperatiste ori obstesti; - persoane juridice mixte; aici se ncadreaza societatile mixte, adica cele nfiintate prin participarea de asociati romni si straini. b) Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se mpart n doua categorii: - persoane juridice romne; - persoane juridice straine. c) Dupa sediul lor, distingem doua categorii de persoane juridice: - cele cu sediul n Romnia; - cele cu sediul n strainatate. d) Dupa corelatia dintre ele, persoanele juridice se mpart n: principale si anexe. Regimul juridic anexa este acelasi ca al persoanei juridice principale. e) Dupa regimul juridic aplicabil, se disting: - persoane juridice de drept public;

declarase moartea poate cere napoierea bunurilor sale, cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze, dect daca se face dovada ca la data dobndirii stia ca persoana declarata moarta este n viata. Mostenitorul prezumtiv de buna credinta are urmatoarele obligatii fata de adevaratul proprietar: - sa restituie bunurile n natura ori de cte ori este posibil; - daca a nstrainat bunurile cu titlu oneros catre un tert subdobnditor de buna credinta sa restituie pretul primit. Mostenitorul prezumtiv de rea credinta are urmatoarele obligatii fata de adevaratul proprietar: - sa restituie bunurile n natura ori de cte ori este posibil; - daca a nstrainat bunurile cu titlu oneros catre un tert, subdobnditor de buna credinta va restitui fie pretul obtinut pentru aceste bunuri, fie valoarea bunurilor din momentul revendicarii, la optiunea adevaratului proprietar; - sa restituie toate fructele produse de bunuri (naturale, industriale, civile) sau echivalentul lor. 59. Functionarea P.J. Prin functionare se intelege raporturile juridice care se stabilesc in interiorul persoanei juridice.Aceste raporturi privesc in special:a)Drepturile si obligatiile membrilor fata de P.J.(a)Drepturile nepatrimoniale1)dreptul de a participa la sedintele adunarii membrilor, asociatiilor;2)Dreptul la vot;3) D.la informative de P.J.;4)D. la Control asupra activitatii organului executiv al P.J. b)D. Patrimoniale-10 asupra unei parti din beneficial realizat de P.J.;2)asupra unei parti din active in caz de lichidare a P.J.;b)Organele P.J., modul de formare si functionare a fiecarui organ(1) Organul Suprem care decide asupra celor mai importante problem ce tin de constituirea, functionarea si existent P.J.; 2) Organul executive; 3) Organe facultativea)Organ Reprezentativ ca consiliul directorului al asociatiei pe actiuni, el are rol de a supraveghia organul executive; b)Organul de Control-ca Comisia de revizie, el are atribuutia de a exercita controlul asupra activitatii economice si financiare a P.J.); c)Patrimoniul; d)Capacitatea juridica a P.J.- Capacitatea Civila a P.J. 1. Notiune, structura Prin capacitate civila a persoanei juridice se

- persoane juridice de drept privat. f) Dupa esenta scopului lor, persoanele juridice pot fi mpartite n: - persoane juridice cu scop patrimonial; - persoane juridice cu scop nepatrimonial. 58. Infiintarea P.J. Prin nfiintarea persoanei juridice se ntelege crearea unui subiect colectiv de drept civil, n conditiile legii. Reglementarea nfiintarii persoanelor juridice se face prin norme generale si prin norme speciale care privesc diferite categorii de astfel de subiecte colective de drept civil si care se regasesc n actele de nfiintare si organizare ale acestora. 1.nfiintarea persoanelor juridice prin act de dispozitie: Cu alte cuvinte, nfiintarea prin act de dispozitie implica manifestarea de vointa a autoritatii competente n scopul constituirii persoanei juridice. nfiintarea persoanelor juridice, prin modalitatea amintita, se aplica, n genere, persoanelor juridice de stat si, n anumite cazuri, celor de drept privat: Organele puterii legislative, Organele puterii executive, Organele puterii judecatoresti, Unitatile administrativ-teritoriale. 2.nfiintare prin act de nfiintare recunoscut: Sunt persoane juridice prin recunoasterea nfiintarii lor de catre organele si n conditiile prevazute de lege. Cooperativele mestesugaresti se nfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit statutelor adoptate de adunarile generale, pe baza statutului cadru aprobat de congresul cooperatiei mestesugaresti.. Recunoasterea nfiintarii cooperativelor mestesugaresti si a uniunilor de cooperative se face de catre consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare. Acestea dobndesc personalitate juridica prin nregistrarea la organele de stat competente, potrivit legii. 3.nfiintarea prin act autorizat: Organizatiile obstesti, ca sindicatele, uniunile de scriitori, artisti sau compozitori, asociatiile cu scop nepatrimonial, precum si institutiile si ntreprinderile anexe create de acestea sunt persoane juridice, daca au autorizarea prealabila a nfiintarii lor, data de catre organele si n conditiile prevazute de

ntelege aptitudinea acesteia de a fi subiect de drept, adica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile si de a ncheia acte juridice civile proprii. n structura capacitatii civile se disting doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu: Notiune, caractere juridice. Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii civile. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se caracterizeaza prin: legalitate, inalienabilitate, intangibilitate, generalitate si specialitate. 1. nceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice: nceputul capacitatii de folosinta deplina este marcat de momentul dobndirii personalitatii juridice: a) persoanele juridice supuse nregistrarii dobndesc capacitatea de folosinta de la data nregistrarii lor; b) capacitatea de folosinta a celorlalte persoane juridice ncepe n functie de modul de nfiintare: de la data actului de dispozitie; de la data recunoasterii actului de nfiintare; de la data autorizarii nfiintarii; de la data ndeplinirii altei cerinte legale. n dependen de P.J. capacitatea de Folosina apare o dat cu: a)capacitatea de folosinta ncepe de la data nregistrarii la organul de stat competent. b)capacitatea de folosinta ncepe de la data nscrierii n registrul special tinut de instanta judecatoreasca pentru urmatoarele persoane juridice: asociatiile si fundatiile fara scop lucrative, patronatele, societatile agricole. c) Capacitatea de folosinta de la data nmatricularii n registrul comertului, pentru urmatoarele persoane juridice: regiile autonome; societatile comerciale; d) De la data actului de dispozitie care le nfiinteaza pentru persoanele juridice de stat: organele de stat e) Capacitatea deplina de folosinta ncepe de la data ramnerii definitive sau irevocabile a hotarrii judecatoresti de admitere a nregistrarii, pentru: partidele politice; sindicate si cooperativele de consum. f) Capacitatea deplina de folosinta ncepe de la data recunoasterii nfiintarii de catre Guvern, pentru camerele de comert si industrie. Coninutul Capacitaii de Folosin:

lege. 4.Alt mod reglementat de lege: nfiintarea unui stat fiind supusa normelor de drept international public si celor de drept constitutional si nu unor norme de drept civil. nfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, se face prin decret al Presedintelui Romniei, la propunerea Guvernului. 60/63. Reorganizarea P.J. Reorganizarea persoanelor juridice ca un proces de contopire sau divizare, n care sunt cel putin doua persoane juridice existente, sau care iau astfel fiinta. n cadrul acestui proces se produc unele modificari, care afecteaza pe toate persoanele juridice participante. 2. Formele (modurile) reorganizarii juridice Formele juridice ale reorganizarii sunt: comasarea persoanelor juridice si divizarea persoanelor juridice. Comasarea se realizeaza prin doua forme: fuziunea si absorbtia. Al doilea mod de organizare si anume divizarea se realizeaza prin una din urmatoarele forme: divizarea totala ori divizarea partiala. 64. Dizolvarea fortata a P.J. Cauzele de dizolvare silita sunt: - scopul urmarit de persoana juridica a devenit ilicit; - mijloacele folosite pentru realizarea scopului au devenit ilicite; - scopul persoanei juridice este fictiv, ntruct scopul real, urmarit de aceasta, este altul. Dizolvarea silita apare ca o sanctiune civila, deoarece s-au ncalcat dispozitiile legale imperative. Caracterul de sanctiune civila a dizolvarii silite rezulta si din prevederea art. 53 din Decretul nr. 31/1954, potrivit careia bunurile persoanelor juridice dizolvate, ramase dupa lichidare, trec n proprietatea statului. Toate aceste cauze de dizolvare silita nu opereaza de drept, ci se produce prin actul organului competent.

a) Continutul capacitatii de folosinta restrnsa: Capacitatea de folosinta restrnsa a persoanei juridice este limitata la dobndirea de drepturi si asumarea de obligatii. b) Continutul capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice: Capacitatea de folosinta a persoanei juridice consta n aptitudinea de a avea toate drepturile si obligatiile civile contractuale si extra contractuale. 3. ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice a) ncetarea capacitatii de folosinta restrnsa a persoanei juridice Capacitatea de folosinta restrnsa (anticipata) a persoanei juridice nceteaza la momentul dobndirii deplinei capacitati de folosinta de catre aceasta. b) ncetarea capacitatii de folosinta deplina a persoanei juridice Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice sfrseste la momentul ncetarii fiintei persoanei juridice. Capacitatea de Exercitiu a P.J. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este acea parte a capacitatii civile care consta n aptitudinea persoanei juridice de a dobndi si exercita drepturi subiective civile prin organele sale de conducere. Din reglementarea legala de drept comun a capacitatii de exercitiu a persoanei juridice rezulta urmatoarele reguli: - persoana juridica si exercita drepturile si si ndeplineste obligatiile prin organele sale; - actele juridice ncheiate de organele persoanei juridice, n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice nsasi; - faptele licite sau ilicite, savrsite de organele sale, obliga nsasi persoana juridica, daca au fost ndeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor; - faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui ce le-a savrsit, att fata de persoana juridica, ct si fata de cel de-al treilea; - raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de nfiintare ori statut.

2. nceputul capacitatii de exercitiu n lipsa unei dispozitii legale exprese, care 55. Teoriile Privind P.J. sa determine nceputul capacitatii de exercitiu Sunt mai multe teorii privind P.J.: a persoanei juridice, doctrina a formulat doua 1)Teoria Fictiunii(personalitatea juridical se opinii cu privire la acest moment. ntr-o opinie afla in minele persoanelor, adica in minele s-a argumentat solutia potrivit careia subiectelor de drept); 2)Teoria Proprietatii momentul dobndirii capacitatii de exercitiu Colective; 3)Teoria realitatii concrete(are 2 coincide cu cel al dobndirii capacitatii de curent 1)Teoria Organica- care spune ca P.J. folosinta. Alta opinie sustine ca momentul este o realitate organic, adica un corp, un dobndirii capacitatii de exercitiu este marcat organism in care celulule si-au pierdut de desemnarea organelor de conducere ale individualitatea; 2) Teoria vointei collectivepersoanei. ntr-o alta opinie se considera ca care defineste P.J. ca un colectiv cu o vointa persoana juridical dobndeste capacitate de unica ,comuna, distinct de vointele exercitiu de la data nfiintarii sale. individuale); 4) Teoria patrimoniului in 3. Continutul capacitatii de exercitiu afectatiune(persoanele juridice sunt simple Continutul capacitatii de exercitiu a persoanei patrimonii fara subiect); 5) teoria institutiei; 6) juridice se exprima prin aptitudinea de a Teoria Institutionala; 7) Teoria realitatii dobndi si exercita Tehnice. drepturile si de a-si asuma si ndeplini 62. Incetarea P.J. prin insolvabilitate obligatiile civile prin ncheierea de acte Persoanele juridice de drept privat pot fi juridice de catre organele de conducere. declarate insolvabile ,dizolvate si lichidate Corelatia strnsa ntre capacitatea de fortat daca nu-si pot onora obligatia de plata folosinta si capacitatea de exercitiu determina fata de creditori, daca valoarea activelor lor doua laturi: activa, sunt mai mici decit valoarea constnd n dobndirea si exercitarea pasivelor.Procedura de insolvabilitate se drepturilor subiective civile prin ncheierea de intenteaza si se desfasoara conform Legii acte juridice, si pasiva, constnd n asumarea insolvabilitatii.Intentarea procedurii de si ndeplinirea obligatiilor civile prin ncheierea insolvabilitate produce un sir de efecte de acte juridice; prin urmare, ntre continutul juridice: 1)creantele neajunse la scadenta se celor doua componente ale capacitatii civile considera scadente din momentul intrarii exista o strnsa legatura: continutul procesului de insolvabilitate;2) debitorul capacitatii de exercitiu nu poate fi mai larg pierde dreptul de a administra si a dispune de dect al capacitatii de folosinta. Capacitatea bunurile ce ii apartin, acest drept de folosinta restrnsa determina o capacitate transferindu-se la administratorul de exercitiu restrnsa, limitata la acele insolvabilitatii;30 activitatea organelor de drepturi si obligatii necesare pentru conducere se suspenda;4)platile care se fac dobndirea personalitatii juridice. catre P.J. debitoare se transfer ape un cont special gestionat de administrator; 5) calcularea penalitatilor se suspenda;