Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr.

554/2004, persoana vatamata printr-un act

administrativ poate cere despagubiri pentru paguba produsa prin actul respectiv, in termen de
un an de cand a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.

Prin Decizia nr. 22/2019, pronunțată în recurs în interesul legii și publicată în Monitorul
Oficial la data de 22 octombrie a.c., Instanța Supremă a stabilit că, în interpretarea şi
aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 11 alin. (2) din
acelaşi act normativ, data la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru introducerea
acţiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată, printr-un act
administrativ nelegal, a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind
legat în mod direct şi aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal şi nici de
momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia.1

Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță

curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.

Astfel, în cazul în care procesul de anulare durează mai mulți ani, chiar dacă va obține o
hotărâre favorabilă, cetățeanul va rămâne nedespăgubit deoarece termenul de prescripție se
împlinise la un an de la producerea pagubei.

De aceea este esențial ca despăgubirile să fie solicitate prin chiar cererea de anulare a actului
considerat nelegal sau, în măsura în care la acel moment paguba nu era produsă, cât mai
repede după ce se ia efectiv cunoștință de pagubă.

Pentru a se putea acorda despăgubiri în materia contenciosului administrativ, este necesară

îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

 existenţa unei fapte ilicite constând într-un act administrativ nelegal anulat de instanţă
sau a unui refuz nejustificat ori a nerezolvării în termen a unei cereri, constatate ca
atare de instanţă;
 producerea unui prejudiciu;
 dovada legăturii de cauzalitate între actul administrativ nelegal şi prejudiciul suferit
de reclamant.2

1
https://legislatie.just.ro
2
Suport de curs – Contencios administrativ DR. PROF. UNIV. Iovănaş Eugenia
Repararea pagubei materiale și daunele morale se acordă numai în cazul condamnării pe
nedrept, arestării ori restrângerii libertății în mod nelegal.

Pot exista cazuri când o persoană reușește să obțină, în contencios administrativ, o hotărâre de
anulare a unui act administrativ, însă fără să obțină despăgubiri, din cauză că nu a cerut. Într-o
astfel de situație, persoana respectivă poate, teoretic, să obțină despăgubiri, prin acțiune
separată.

Pentru a obține despăgubiri pe calea unei acțiuni separate, o persoană care a obținut, anterior,
anularea unui act administrativ trebuie să introducă acțiunea pentru obținerea de despăgubiri
în termen de un an de la momentul în care a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea
pagubei, conform Legii contenciosului administrativ.

În privința momentului de la care curge acest termen, nu există claritate în jursprudența

instanțelor judecătorești. În acest scop, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu o
cerere de dezlegare a acestei chestiuni, însă cererea a fost respinsă (Decizia nr. 61/2018, care
poate fi găsită în Monitorul Oficial nr. 905, din 26 octombrie 2018). Totuși, în decizia
respectivă pot fi citite cele trei orientări jurisprudențiale în privința momentului de la care
curge termenul de un an de introducere a cererii de despăgubiri:

 cel al rămânerii definitive a hotărârii de anulare a actului administrativ (astfel,

persoanele care introduc acțiune în despăgubiri doar după ce se pronunță instanța de
contencios administrativ cu privire la anularea actului beneficiază de termenul de un
an doar după ce obțin anularea actului administrativ - ceea ce e în avantajul lor);
 data comunicării actului care a fost anulat, ulterior (într-o astfel de situație, problema
e că termenul curge chiar de la comunicare, care este înaintea introducerii acțiunii de
anulare; astfel, există riscul serios, pentru persoanele care așteaptă până ce obțin
anularea actului, să nu mai fie în termen, dacă cer despăgubiri separat);
 momentul efectiv al cunoașterii întinderii prejudiciului sau momentul de la care
întinderea prejudiciului trebuia să fie cunoscută (într-o astfel de situație, totul depinde
de context; este posibil ca acest moment să apară imediat după comunicarea actului,
dar poate să apară și la o dată ulterioară).

Cu privire la această problemă, o soluție este în dezbatere, în Camera Deputaților, sub forma
unui proiect de lege. E vorba de o propunere de modificare a Legii contenciosului
administrative. Una din schimbările vizate se referă exact la momentul de la care curge
termenul de introducere a cererii de despăgubiri, formulată separat de cererea de anulare:
conform proiectului de lege, acest moment ar fi cel de la care actul administrativ este anulat.3

BIBLIOGRAFIE:

1. https://legislatie.just.ro
2. Suport de curs – Contencios administrativ DR. PROF. UNIV. Iovănaş Eugenia
3. https://lege5.ro

3
https://lege5.ro