Neredactarea si necomunicarea hotararilor judecatoresti

În rândul noutăților aduse organizării judiciare prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii
nr.304/2004 privind organizarea judiciară se regăsește și un termen maximal pentru redactarea hotărârilor
judecătorești civile și penale. Legea nr. 207/2018 a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 636 din 20 iulie
2018 și se aplică deja.
"Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri
temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori", se prevede, mai
nou, în Legea organizării judiciare.
In cazul meu nu se aplica deoarece procesul a inceput inaintea adoptarii acestei legi. Prin urmare este
incident NCPC-ul care prevede termen de 30 de zile.

Art. 426 - Redactarea și semnarea hotărârii

(5) Hotărârea se va redacta și se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Opinia separată a
judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se
semnează în același termen.
(6) Hotărârea se va întocmi în două exemplare originale, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar
celălalt se va depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanței.

Art. 427 - Comunicarea hotărârii

(1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă chiar dacă este definitivă. Comunicarea
se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii

Prin urmare, nulitatea vizata este cea reglementata de NCPC:

CAPITOLUL III
Nulitatea actelor de procedură
Art. 174 - Noțiune și clasificare
(1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu
nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă.
(2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un
interes public.

1/4
(3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește
un interes privat.ă

Aici vorbim simultan de o nulitate atat relativa cat si absoluta intrucat atat interesul privat cat si cel public
sunt periclitate.
Mai mult, actul de procedura este atins de nulitate neconditionata, conform NCPC:

Art. 175 - Nulitatea condiționată

(1) Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o
vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
(2) În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face
dovada contrară.

Art. 176 - Nulitatea necondiționată

Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare
la:
1. capacitatea procesuală;
2. reprezentarea procesuală;
3. competența instanței;
4. compunerea sau constituirea instanței;
5. publicitatea ședinței de judecată;
6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.

Noul cod instituie, ca principiu, faptul ca nulitatea extrinsecă este a nulitate necondiţionată de existenţa
unei vătămări. Spre exemplu, efectuarea actului de procedură în cadrul termenului prohibitiv, conduce la
incidenţa nulităţii necondiţionate.

Intrucat o hotarare neredactata este o hotarare nemotivata, nemotivarea prin neredactare atrage nulitatea
absoluta si neconditionata a hotararii. Nulitatea constatata prin procedura de recurs inseamna casarea
hotararii si dispunerea unei noi judecati, inca o data si de la inceput. Totodata completul implicat este
automat subiect al raspunderii disciplinare si, eventual, civile si materiale pentru vatamarea / lezarea
intereselor legitime ale persoanei si, bineinteles, a interesului public privind posibilitatea reala si efectiva de
recurgere la justitie intr-un cadru predictibil si respectabil.

2/4
Cu atat mai mult cu cat, conform noilor Legi ale Justitiei judecatorul are la dispozitie, pe langa termenul
consacrat si doua prelungiri exceptionale ale termenului (care trebuiesc motivate in cazul in care sunt
apelate), nulitatea relativa este cea care isi produce efectele, prin faptul ca, asemena unui justitiabil care a
fost informat de instanta despre lipsurile unui act de procedura (cum ar fi cererea de chemare in judecata)
pe care nu le completeaza si prin urmare cererea i se anuleaza, la fel si judecatorului se impune a-i fi
anulata hotararea pentru nerespectarea nici macar la termenele exceptionale a obligatiilor pe care le are
de indeplinit. De altfel acesta este si un principiu constitutional elementar: nimeni nu este mai presus de
lege si legea nu poate face diferentieri/ discriminari intre persoane aflate in situatii similare. Practic aceeasi
decadere care i se aplica justitiabilului (practic cererii de chemare in judecata neconforme cu cerintele) i se
aplica si judecatorului (practic hotararii judecatoresti neredactate si necomunicate in termenul legal).

Există o judecătoare la Cornetu care avea aproape 500 de hotarari nemotivate.

In orice societate, una din cele mai importante functiuni ale legii este sa genereze stabilitate,
predictibilitate si continuitate astfel incat cetatenii sa stie sigur cum isi ordoneaza afacerile private.
Pentru ca societatea romaneasca sa supravietuiasca, cetatenii trebuie sa fie in stare sa faca diferenta dintre
dreptate si nedreptate, sa poata determina ce este legal si ilegal.
Toti oamenii trebuie sa cunoasca pedepsele pentru fapte ilegale dar in aceeasi masura trebuie sa cunoasca
modul in care pot obtine reparatii atunci cand au fost vătămați de altii.
Legea, prin drepturile, obligatiile și privilegiile cetățenilor îi face pe oameni să își conducă viața și afacerile
cu încredere și predictibilitate.
Stabilitatea și predictibilitatea legii reprezintă structura de rezistență a unei societăți civilizate.
Din pacate insa, in Romania jurisprudenta neunitara transforma justitia intr-o loterie.
Iar o lege cu interpretare imprevizibilă este o lege inexistentă.
Este o non-lege.

Pe frontispiciul Palatului de Justitie ar trebui scris mare, ”Palatul Loteriei”.

Ca si serviciu public, justitia RO prezinta GRAVE probleme de calitate (lipsuri majore pe care le mai si platim
prin TJT!).
PROBLEMATICA URGENTA.
Comunicarea solutiilor finale MOTIVATE si IN TERMEN, pentru orice demers in justitie (in toate
ciclurile/etapele si in orice materie), ar trebui sa fie o OBLIGATIE LEGALA EXPLICITA SUB SANCTIUNEA
NULITATII ABSOLUTE (pentru neefectuare), cu aplicarea imediata a sanctiuniii disciplinare.

3/4
COMUNICAREA IN TERMEN (pe scrisoare, e-mai, fax) - PENTRU ACCESUL LA EXERCITAREA CAILOR DE ATAC
ORDINARE SAU EXTRAORDINARE AR TREBUI SA FIE OBLIGATORIE, SUB CEA MAI DRASTICA SANCTIUNE
PENTRU NEEFECTUARE!
PANA LA URMA, ACTUL COMUNICARII solutiei MOTIVATE, ESTE O OPERATIUNE ADMINISTRATIVA, SI
TREBUIE EFECTUATA SUB SEMNATURA de confirmare a receptiei
Adoptarea si introducerea URGENTA a unui STANDARD DE CALITATE IN JUSTITIE (INCLUSIV DE EVALUARE A
RISCULUI CORUPTIV), SUB SANCTIUNEA INTERZICERII FUNCTIONARII AUTORITATII DE JUSTITIE RESPECTIVE
SI A NULITATII ABSOLUTE A ACTELOR EMISE. Sistem de ACREDITARE prin AUDITUL INSTANTELOR!

4/4