Univeristatea Dunarea de Jos , Galati

Facultatea de Stiinte Juridice si Stiinte Administrative

Specializare: Drept

Disciplina: Contencios administrativ

An: II, Grupa: 2
Forma de invatamant: Zi

Tema: Caile de atac prevazute de disciplina contenciosului administrativ

Student: Frunza Sorina-Alexandra

Coordonator stiintific: Lect. Univ. Dr. O. Chicos
Lect. Univ. Stefania Cristina Mirica

Galati 2021
 Notiunea de “contencios”

Noţiunea de „contencios” , se referă la o situaţie conflictuală. Materia contenciosului

administrativ are în vedere litigiile apărute între persoanele fizice sau juridice şi autorităţi sau
instituţii ce exercită atribuţiuni de putere publică.

Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ reglementează procedura de urmat în

cazul litigiilor ivite în cadrul acestui tip de raporturi juridice. De asemenea, aceeaşi lege
defineşte şi noţiunea de „contencios administrativ” ca fiind „activitatea de soluţionare de
către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în
care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie
din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie
din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o
cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”.

Prin urmare, contenciosul administrativ, este o procedura speciala instituita pentru a preveni
excesul de putere al autoritatilor administrative.

Caile de atac – aspecte generale

Caile de atac sunt mijloace procedurale prin care se poate obtine anularea sau reformarea totala
sau partiala a unei hotarari date de instanta de judecata. Ele au rolul unui remediu contra
eventualelor erori ce se pot strecura intr-o hotarare, uneori chiar contra injustitiei.1
Potrivit art. 129 din Constitutia Romaniei revizuita din 2003 impotriva hotararilor
judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
Acest text este in acord cu art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si cu
art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la CEDO (in materie penala).
In fata instantei de contencios este recunoscuta o singura cale de atac ordinara – recursul, spre
deosebire de dreptul comun, unde avem apel si recurs. Astfel, in art. 20 alin. (1) din Legea

1
G. Boroi, Drept procesual civil, vol. II, Bucuresti, 1993, p.3;
554/2004 recursul poate ataca o hotarare pronuntata in prima instanta, in termen de 15 zile de
la pronuntare ori de la comunicare.
Pentru anumite imprejurari care nu au fost avute in vedere la pronuntarea hotararii (datorita
omisiunii instantei, sau pentru ca s-au ivit ulterior), exista posibilitatea exercitarii unor cai de
atac, care sunt judecate chiar de instanta care a pronuntat hotararea atacata, dar numai in
conditiile si pentru motivele limitative stabilite de lege – contestatia in anulare, revizuirea.2
Asadar, conform prevederilor din actele normative mentionate procedura contenciosului
administrativ cunoaste o cale de atac ordinara – recursul – precum si cai extraordinare de atac
– contestatia in anulare, revizuirea hotararilor si recursul in interesul legii.
Comform art. 255 din C. proc. civ. hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima
instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul, recursul, precum
si recursul in interesul legii ori in anulare3, se numesc "decizii".
Pentru a intelege mai bine continutul si contextul cailor de atac ce vor fi prezentate trebuie
facuta o legatura cu notiunile de baza din contencios. Astfel, din art. 2 din Legea nr. 554/2004
intelegem prin contencios administrativ - activitatea de soluţionare, de către instanţele de
contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi
este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a
unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din
refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Instanţa de contencios administrativ este reprezentata de:
§ Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
§ Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel
§ Tribunalele administrativ-fiscale.

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de
catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal
a unei cereri, este indreptatita, comform Legii nr. 554/2004, art. 1 alin.(1) sa se poata adresa
instantei de contencios administrativ competente, pentru :
– anularea actului,
– recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim;
– repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

2
Aurelia Cotoiu, Diana Florea – Manualul grefierului – Notiuni de drept procesual civil – Editura All Beck,
Bucuresti, 2004, p. 175;
3
Recursul in anulare a fost eliminat din procedura civila prin O.U.G. nr. 58/2003.
 Caile extraordinare de atac

In privinta cailor extraordinare de atac in materie de contencios administrativ trebuie sa avem

in vedere ca dispozitiile Legii nr. 554 din 2 decembrie 2004 se completeaza cu prevederile
Codului de procedura civila modificat.4
Astfel, coform acestor acte normative, impotriva horararilor de contencios administrativ
ramase definitive se pot folosi in conditiile legii urmatoarele cai extaordinare de atac:
§ contestatia in anulare;
§ revizuirea hotararilor;
§ recursul in interesul legii.

Aceste cai extraordinare de atac sunt reglementate in mod special in Codul de procedura civila,
Titlul V, Capitolele I1, II si VI.
O prima mentiune este aceea ca revizuirea hotararilor si contestatia in anulare se judeca de
catre instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva, iar aceste cai extraordinare de atac
se pot formula numai pentru motive expres prevazute in cod.
Recursul in interesul legii se judeca numai de catre Sectia de contencios administrativ a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea procurorului general sau a ministrului justitiei, prin
intermediul procurorului general.5

1. Contestatia in anulare6

4
Codul de procedurã civilã a fost modificat prin:
- O.U.G. 138/14 septembrie 2000 - M. Of. 479 - 2.X.2000 pentru modificarea si completarea Codului de
procedură civilă;
- Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 – M. Of. nr. 609/14.07.2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă;
- O.U.G. 58/25 iunie 2003 - M. Of. 460 - 28.VI.2003 privind modificarea si completarea Codului de procedurã
civilã;
- Legea 195/25 mai 2004 - M. Of. 470 - 26.V.2004 privind modificarea si completarea Codului de procedurã
civilã;
- O.U.G. 65/9 septembrie 2004 - M. Of. 840 - 14.IX.2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã;
- Legea 493/10 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1071 - 18.XI.2004 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă;
5
Theodor Mrejeru – Contenciosul administrativ. Doctrina. Jurisprudenta – Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p.
122;
6
Potrivit art. I pct. 119 din O.U.G. nr. 138/2000, “Capitolul I – Contestatia in anulare” din Titlul V – Caile
extraordinare de atac al Cartii a II-a devine “Capitolul I1- Contestatia in anulare” al Titlului V al Cartii a II-a;
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac prin care se cere insasi instantei care a
pronuntat hotararea atacata, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa isi desfiinteze
propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata.7
Sediul materiei acestei cai extraordinare de atac il constituie art. 317-321 Codul de procedura
civila.
Contestatia in anulare se clasifica in:
§ contestatie in anulare obisnuita, de drept comun;
§ contestatie in anulare speciala.

1.1. Contestatia in anulare obisnuita

Contestatia in anulare de drept comun sau obisnuita este reglementata de art. 3178 din Codul
de procedura civila, aici se mentioneaza motivele pentru care pot fi atacate, pe aceasta cale,
horararile irevocabile:
1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost
indeplinita potrivit cu cerintele legii.
Acesta presupune faptul ca citarea este obligatorie, fie ca instanta a dispus citarea partilor, iar
in oricare dintre situatii partea nu a fost deloc citata/citrea a fost neregulata la termenul cand s-
a judecat cauza si s-a pronuntat hotararea, iar partea a lipsit.9
2. cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica
privitoare la competenta;
- presupune faptul ca hotararea atacata a fost pronuntata cu nesocotirea normelor de
competenta absoluta (a competentei generale, a competentei materiale si a competentei
teritoriale exclusive - art.159, C.proc.civ.);
- pentru a se putea insa invoca acest motiv, trebuie ca in fata instantei a carei hotarare
se ataca, sa nu se fi invocat si respins exceptia de necompetent absoluta;
- pe calea acestui motiv nu se poate invoca incompatibilitatea ori alte neregularitati
privind compunerea sau constituirea completului de judecata, acestea privind norme de
organizare judecatoreasca, iar nu de competenta;10

7
Aurelia Cotoiu, Diana Florea – Manualul grefierului – Notiuni de drept procesual civil – Editura All Beck,
Bucuresti, 2004, p. 175;
8
Partea introductiva de la alin. (1) al art. 317 este reprodusa astfel cum a fost modificata prin art.I pct.120 din
O.U.G. nr. 138/2000.
9
C.A. Bucuresti, sectia a III-a civila, decizia nr. 3217/1999, in Culegere 1999, p. 272, nr. 67.
10
Raducan Gabriela - Drept procesual civil - Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p.245-246.
1.1.1 Admisibilitatea contestatiei
Conditiile de admisibilitate trebuie verificate anterior examinarii motivului invocat si sunt in
numar de doua, respectiv:
1. hotararea care se ataca, sa fie irevocabila; deci, pe aceasta cale pot fi desfiintate numai
hotarari irevocabile, astfel cum sunt definite de art. 377, C.proc.civ; sunt vizate
hotararile prin care s-a solutionat in fond actiunea sau calea de atac, precum si deciziile
de casare intermediare, hotararile de expedient sau prin care s-a pronuntat o solutie
formala (anularea cererii, respingerea ca tardiva, ca perimata, etc.), hotararile din
material ordonantei presedintiale, ori din materia rezolvarii conflictelor de competenta;
de asemenea, unele incheierei care se pronunta inaintea sau in urma judecatii11 sau prin
care se sfarseste un proces12 ;
2. motivele sa nu fi putut fi invocate pe caile de atac, de reformare comune (apelul sau
recursul), ca atare, ori de cate ori parte ar avea la dispozitie cel putin una din caile de
atac, de reformare comune si nu a folosit-o, contestatia in anulare este inadmisibila13
(nu exista optiune intre apel ori recurs si contestatia in anulare14). Insa, contestatia este
admisibila cand motivele s-au invocat prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins
pentru ca aveau nevoie de verificari, de fapt, ori daca recursul s-a respins fara a fi fost
judecat in fond (cand este anulat ca neregulat introdus ca netimbrat sau perimat15 etc.)
dar este inadmisibila daca recursul s-a respins ca tardiv, deoarece un recurs tardiv e
socotit a nu fi fost introdus. Totodata, s-a aratat ca pot forma obiect al contestatiei in
anulare de drept comun si hotararile pronuntate in ultima instanta (nesusceptibile de
apel) si deciziile instantei de apel, care au fost recurate, dar recursul a fost respins fiind
necesare verificari de fapt sau fiind respins fara a fi cercetat in fond.

1.2. Contestatia in anulare speciala

11
De ex: incheierea prin care se rezolva cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala-art. 238, alin.1
c.proc.civ, incheierea de indreptare a erorilor materiale-art.281, C.proc.civ., sau incheierea de lamurire a hotararii-
art.2811, C.proc.civ.
12
Cum ar fi: incheierea pronuntata in cazul renuntarii la judecata-art.246, C.proc.civ., incheierea pronuntata in
materie necontencioasa-art.336, C.proc.civ.
13
Contestatia este inadmisibila cand partea a exercitat recursul, dar nu a invocat motivul in fata instantei de recurs-
C.A., Brasov, decizia civila nr.450/R/1994, in Culegere 1994, p.55-60, nr.27.
14
C.A., Bucuresti, sectia a IV-a civila, decizia nr.782/1999 si sectia a III-a civila, decizia nr.2351/1999, in
Culegere 1999, p.263, nr.60 si p.269, nr.64 si sectia comerciala, decizia nr.308/2000, in culegere 2000-2001, p.96,
nr.95
15
Tribunalul Suprem, col.civila, decizia nr.1061/1960, in Culegere de decizii pe anul 1960, p.402.
Contestatia in anulare speciala este reglementata de art. 318 C. proc. civ. Si in cazul acestei cai
de atac exista doua motive pentru care ea poate fi exercitata (Hotararile instantelor de recurs
mai pot fi atacate cu contestatie), cand:
1. dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale; se au in vedere erori
materiale evidente, privind aspectele formale ale judecarii recursului: respingerea gresita a unui
recurs ca tardiv16, anularea gresita ca netimbrat17sau ca facut de un mandatar fara calitate si
altele asemanatoare18, pentru verificarea carora nu este necesara reexaminarea fondului sau
reaprecierea probelor19. S-a aratat ca “notiunea de greseala materiala nu trebuie interpretata
extensiv si deci pe aceasta cale nu pot fi valorificate greseli de judecata, rspectiv de apreciere
a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident
procedural”20. Pentru a se admite contestatia in anulare, trebuie ca respectiva greseala materiala
sa fie esentiala, determinata pentru solutia instantei21 si sa nu fi fost invocata in fata instantei
de recurs, iar aceasta sa se fi pronuntat asupra lor22.
2. instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala
sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Acest motiv poate fi invocat numai atunci cand
recursul a fost respins sau admis in parte, deoarece, cand casarea e totala, cu prilejul rejudecarii
in fond, partea va putea invoca si aspectele omise. Este admisibila contestatia pentru acest
motiv si atunci cand, in cauza s-au declarat mai multe recursuri, iar instanta a omis sa se
pronunte asupra unuia dintre acestea, dar este inadmisibila daca, motivul asupra careia instanta
de recurs nu s-a pronuntat, fusese formulat tardiv.

1.2.1. Admisibilitatea contestatiei - vizeaza numai obiectul contestatiei speciale, respective

faptul ca pe calea ei se poaturmari numai desfiintarea hotararilor pronuntate de instantele de
recurs23.

16
C.A. Bucuresti, sectia a III-a civila, decizia nr. 610/1996, in Culegere 1993-1998, p. 222, nr. 58;
17
C.S.J., sectia comerciala, decizia nr. 305/1996, in revista Dreptul, nr.8/1996, p. 130-131. T.M.B., sectia
a III-a, decizia nr. 706/1990, in Culegere de practica judiciara civil anul 1990, Ed. Sansa, Bucuresti, 1992, p. 138,
nr. 124. p. 271, nr.66;
18
Este admisibila contestatia in situatiile in care recursul a fost anulat ca nemotivat, desi motivarea s-a facut prin
cererea de recurs ori a fost depusa in termenul prevazut de lege – C.A. Bucuresti, sectia a IV-a civila, decizia nr.
1309/1996, in Culegere 1993-1998, p. 220, nr. 5.”Reprezinta o eroare materiala in sensul art. 318 mentiunea
gresita din dispozitivul hotararii, in sensul ca partea a renuntat la judecata si nu la dreptul pretins”- C.S.J., sectia
comerciala, decizia nr.5727/2000, in revista Dreptul, nr. 12/2001, p. 159;
19
T.M.B., sectia a III-a civila, decizia nr. 1653/1990, in Culegere 1990, p.137, nr. 183.
20
V.M. G. Boroi, op. cit., p. 344
21
C.S.J., sectia de contencios administrativ, decizia nr. 415/2001, in revista Dreptul, nr. 12/2001, p. 159.
22
C.S.J., sectia comerciala, decizia nr. 305/1996, in revista Dreptul, nr. 8/1996, p. 130-131.
23
Nu se poate folosi contestatia in anulare, intemeiata pe art. 318 anterior motivarii deciziei de catre instanta de
recurs, din moment ce din minuta sau dispozitiv nu rezulta care au fost motivele care au determinat solutia
1.2.2. Sesizarea instantei
a) Instanta competenta si sesizarea ei
- fiind o cale de retractare, contestatia in anulare este de competenta instantei a carei
hotarare se ataca, indiferent de motivul care se invoca si niciodata de competenta instantei
superioare24;
- in ce primeste continutul contestatiei in anulare, sunt aplicabile prin asemanare
prevederile art. 82 si 112 C.proc.civ.
- art. 321 C.proc.civ. interzice formularea unei noi contestatii pentru motive ce existau
la data celei dintati;
- cererea de contestatie in anulare e supusa unei taxe de timbru fixa, la care se adauga
timbrul judiciar.
b) Partile in contestatia in anulare
- se numesc contestatori si intimat; au legitimare procesuala activa: reclamantul sau
paratul de la prima instanta, succesorii lor in drepturi, persoanele care au intervenit voluntar in
proces sau au fost introduce la cererea partilor;
- contestatorul trebuie insa sa justifice un interes, deoarece altfel, cererea a urmeaza a
fi respinsa ca fiind respinsa ca lipsita de interes;
- pentru contestatia in anulare speciala, interesul apartine recurentului;
- conform art. 45., alin (5) C.proc.civ. si procurorul poate exercita contestatia in anulare,
indiferent daca a participat sau nu la judecata cauzei in care s-a pronuntat hotararea ce se ataca.
c) Termenul de exercitare
- referitor la acest termen, art. 319, alin (2) C.proc.civ se distinge, intre hotararile
susceptibile de executare silita si cele nesusceptibile, astfel:
§ pentru hotararile susceptibile de executare silita, contestatia in anulare se poate
formula anterior inceperii executarii si in tot cursul ei, pana la savarsirea
ultimului act de executare25;

pronuntata – C.A. Bucuresti, sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca, decizia nr. 1002/2002, in revista
Romana de dreptul muncii, nr. 3/2002, p. 139, nr. 32.
24
C.A. Bucuresti, sectia IV-a civila, decizia nr. 678/2000, in revista Juridica, nr. 7-8/2001, p.350; a se vedea
V.M.Ciobanu, Nota la decizia civila, nr. 342/1992 a Tribunalului judetului Bihor, in revista Dreptul, nr.12/1992,
p. 62- 63.
25
Actualmente codul nu mai defineste “ultimul act de executare”, ca fostul art. 403, alin (3), fapt pentru care se
va stabili, dupa imprejurarile cauzei, care este acest moment, desi, de lege ferenda s-ar impune restituirea unui
termen fix, neindoielnic.
 § pentru hotararile nesusceptibile de executare silita26, contestatia poate fi
introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de
hotarare27, dar mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila;
jurisprudenta a aratat ca acest termen isi gaseste aplicare nu doar in cazul
hotararilor nesusceptibile de executare din natura lor, ci si a celor ce nu mai pot
fi executate, intrucat, in fapt, au fost deja executate28.
1.2.3 Judecata contestatiei in anulare
Procedura de judecata a contestatiei este asemanatoare celei de la instanta de fond, insa, iar
daca se ataca o decizie a instantei de recurs devin aplicabile regulile specifice acestei cai de
atac.
Potrivit art. 320 alin.(1) C. proc.civ.29 judecata se face de urgenta si cu precadere, “dispozitie
care implica trecerea acestor cauze la inceputul listei de procese si acordarea unor termene
scurte, in cazul in care este necesara amanarea”, intampinarea fiind obligatorie si trebuind
depusa cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului de judecata.
Comform art. 219 C.proc.civ., instanta investita cu solutionarea contestatiei in anulare poate
suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, numai daca se depune o cautiune
(cuantumul fiind lasat la aprecierea instantei), iar dispozitile art. 403 alin. (3) si (4) se aplica in
mod corespunzator.

2. Revizuirea hotararilor
Revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, comuna si nesuspensiva de
executare. Sediul materiei acestei cai de atac il constituie art. 322-328 C.proc.civ.

2.1. Obiectul revizuirii

Comform art. 322 C.proc.civ. pot fi atacate cu revizuire hotararile ramase definitive in instanta
de apel sau prin neapelare, precum si hotararile date de o instanta de recurs cand evoca fondul
(deci, prin care s-a solutionat fondul pretentiei depuse judecatii).

26
Este vorba de exemplu despre hotarari prin care se respinge cererea de cele date in actiunile de contestare, in
materiile de stare civila, deciziile de casare intermediare, etc.
27
nu intotdeauna cunoasterea minutei echivaleaza cu luarea la cunostinta a hotararii, deoarece formularea unor
motive presupune cunoasterea integrala a hotararii, iar art. 319, alin (2) se refera la cunoasterea hotararii, nu la
cunoasterea solutiei pronuntate – I.Urs, Nota critica la decizia civila, nr. 126/2000, C.A. Cluj, in revista Dreptul,
nr. 9/2001, p. 134-138.
28
Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1626/1974, in Culegere de decizii pe anul 1974, p. 275.
29
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 10/14.01.2003, publicata in M.Of., P. I, nr. 153/10.03.2003 a respins
exceptia de neconstitutionalitate a art. 320 C. proc. civ.
In principiu, prin revizuire se urmareste indreptarea erorilor savarsite in legatura cu starea de
fapt stabilita in hotararea definitive ori irevocabila, astfel ca, poate fi exercitata concomitant cu
recursul care, de regula, vizeaza remedierea erorilor de fapt (cele doua cai de atac fiind
complementare30).
Revizuirea poate fi exercitata – pentru aceleazi motive – atat asupra hotararilor definitive, cat
si asupra celor irevocabile.
Revizuirea poate fi exercitata omisso medio, chiar daca partea nu a uzat de apel.
In material divortului, art. 619 alin. (5) C. proc. civ. interzice expres revizuirea, insa, calea de
retractare este admisibila daca priveste cererile accesorii rezolvate prin hotararea de divort.

2.2. Motivele de revizuire sunt prevazute in art. 322 C. proc. civ., astfel:
1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;
presupune existenta unor dispozitii contradictorii in dispozitivul hotararii atacate dispozitii
contradictorii (exemple: se admite iesirea din indiviziune, dar si cererea reconventionala a
coproprietarului ce a solicitat sa se constate uzucapiunea privind imobilul pentru care s-a cerut
iesirea din indiviziune; s-au admis integral, atat cererea reclamantului, cat si cererea de
interventie principala avand acelasi obiect etc.)
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui
lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta; In doctrina31 s-a aratat ca “revizuirea poate fi ceruta
pentru acest motiv daca, printr-o hotarare definitive ori irevocabila care evoca fondul, cu o
singura condamnare, debitorul a fost obligat sa predea creditorului un lucru cert si determinat,
iar acesta a pierit dupa pronuntarea hotararii”32, deci, se are in vedere – de regula – disparitia
obiectului litigiului dupa pronuntarea hotararii.
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil
pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris
declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrate a fost sanctionat disciplinar
pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza33.

30
G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, Bucuresti, 1994, p. 562; V.M.
Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p. 353.
31
V.M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p. 360.
32
Revizuirea nu este admisibila daca obiectul pricinii exista fizic, dar i s-a schimbat situatia (pe teren s-a edificat
o constructie),urmand ca cel interesat sa uzeze de un alt mijloc procesual – C.S.J., sectia civila, decizia nr.
4967/2000, in Pandectele romane, nr. 3/2001, p. 40, nr.99.
33
Pt. 4 al art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 123 din O.U.G. nr. 138/2000, astfel
cum acest punct a fost modificat ulterior prin art.I pct. 55 din L. nr. 219/2005. Anterior L. nr. 219/2005, pct. 4
al art. 322 avea urmatorul contunut: “4. daca un jucator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost
5.34 daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea
potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor,
ori daca s-a desfiintat sau modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a
carei revizuire se cere.
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii,
incapabilii sau cei pusi sub curatela35 nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de
cei insarcinati sa-i apere.
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade
deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs.
In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si Justitie36, cererea de revizuire
se va judeca de aceasta instanta.
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre
aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Termenul de revizuire in acest caz este de
15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
9.37 daca Curtea Europeana a Dreptului Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau
libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei
incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotaratii pronuntate.
Pentru acest ultim motiv, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europeane
a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.38

2.3. Sesizara instantei

In revizuire, partile se numesc revizuient si intimat. Acestia au avut calitatea de parte in
procesul finalizat cu pronuntarea hotararii care se ataca.

condamnat definitive pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris
declarat fals in cursul sau in urma judecatii. In cazul in care, in ambele situatii, constatarea infractiunii nu se
mai poate face printr-o hotarare penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidntala, asupra
existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat sic el invinuit de savarsirea
infractiunii.”
34
Pct. 5 al art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 124 din O.U.G. nr. 138/2000;
35
Institutia consiliului judiciar nu mai exista in actuala reglementare, astfel ca referirea la cei pusi sub consiliul
judiciar de la pct. 6 al art. 322 a fost eliminata [potrivit art. III alin. (2) din O.U.G. nr. 138/2000].
36
Desi in textul official este folosita sintagma “Inalta Curte de Casatie si Justitie”, aceasta denumire a fost
modificata implicit in urma revizuirii Constitutiei, astfel ca in cuprinsul prezentului cod sintagma “Inalta Curte
de Casatie si Justitie” a fost inlocuita cu “Inalta Curte de Casatie si Justitie”;
37
Pct. 9 al art. 322 a fost introdus prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 58/2003;
38
Alin. (3) al art. 324 a fost introdus prin art.I pct. 15 din O.U.G. nr. 58/2003;
Cererea de revizuire a hotatrarilor trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea de
chemare in judecata (art. 112 C.proc.civ.) si se timbreaza cu 85 000 lei (8,5 RON) potrivit art.
3 lit. h) din Legea nr. 146/1997.
Conform art. 324 din Codul de procedura civila, termenul de revizuire este de o luna si se va
socoti in cazurile prevazute de:
1.39 art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. (1), de la comunicarea hotararii definitive, iar cand
hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru
hotararile prevazute la punctul 7 alin. (2) de la pronuntarea ultimei hotarari;
2. art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
3.40 art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale
de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals
inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari, termenul curge de la data cand partea a luat cunostiinta
de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare
penala, dar nu mai tarziu de trei ani de la data producerii acestora;
4.41 art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa
caz, din ziua in care partea a luat cunostiinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-
a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
5.42 art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte
persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la
dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
2.4. Judecata revizuirii
Codul de procedura civila reglementeaza totodata faptul ca instanta poate suspenda executarea
hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Asupra cereriide suspendare,
potrivit art. 403 alin. (3), instanta se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs. In
cazuri urgente, comform prevederilor art. 403 alin.(4), daca s-a platit cautiunea, presedintele
instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a
executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa
nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea

39
pct. 1 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993.
40
Pct. 3 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.I pct. 125 din O.U.G. nr.
128/2000;
41
Pct. 4 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 126 din din O.U.G. nr.
128/2000;
42
Pct. 5 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993;
obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluate in bani. Cautiunea este
deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in
judecata. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea
termenului de judecata.43 Art. 326 a fost completat prin art.I pct. 129 din O.U.G. nr. 138/2000
cu un al treilea alineat prin care se precizeaza ca dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea
revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.
Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea
atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare44.
Hotararea data in revizuire se va prezenta in josul originalului hotararii revizuite.
Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea
revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu
exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si Justitie, a carei
hotarare este irevocabila.45

3. Recursul in interesul legii46

Recursul in interesul legii este o cale de atac extraordinara ce are ca scop necesitatea,
mentinerea si realizarea unei jurisprudente unitare in Romania.
In mod particular, solutiile pronuntate nu au nici un efect asupra hotararilor examinate,
neputand fi afectata stabilitatea raporturilor juridice asigurata de puterea de lucru judecat a
acestor horarari.
Sediul materiei il constituie art. 329 C. proc. civ.

3.1. Obiectul recursului in interesul legii are un dublu aspect:

§ sub aspectul categoriilor de hotarari, trebuie retinut ca numai hotararile judecatoresti
definitive si irevocabile pot face obiectul recursului in interesul legii; hotararile
pronuntate de alte organe cu atributii jurisdictionale nu sunt susceptibile de recursul in
interesul legii;

43
Alin. (2) al art. 326 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 128 din O.U.G. nr. 138/2000;
44
Alin. (1) al art. 327 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993;
45
Alin. (2) al art. 328 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 129 din O.U.G. nr. 138/2000, punct
introdus ulterior prin art. I pct. 56 din L. nr. 219/2005. Anterior L. nr. 219/2005, alin. (2) al art. 328 avea urmatorul
continut: “(2) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul”.
46
Potrivit art. I pct. 16 din O.U.G. nr.. 58/2003, “Capitolul III – Recursul in interesul legii si recursul in anulare”
din Titlul V al Cartii a II-a devine “Titlul VI – Recursul in interesul legii” al Cartii a II-a.
 § sub aspectul intinderii obiectului: recursul in interesul legii are ca obiect numai
chestiunile de drept solutionate diferit prin hotararile judecatoresti supuse examinarii
(vizeaza, deci, gresita aplicare si interpretare a legii, a normelor de drept substantial
si/sau a normelor de drept procesual).

3.2. Conditiile recursului in interesul legii

§ sa fie exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie;
§ sa priveasca hotarari judecatoresti definitive si irevocabile;
§ aceste hotarari sa fi fost solutionate diferit, desi erau caracterizate de aceeasi chestiuni
de drept;
§ procurorul general sa considere necesara exercitarea recursului in interesul legii pentru
uniformizarea jurisprudentei.

3.3. Procedura de solutionare

Instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite – potrivit art. 26 din
Legea 56/1993, art. 4 alin. (2) si art. 329 alin. (2) C.proc.civ. Instanta va fi constituita
obligatoriu si cu procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
(sau inlocuitorul sau, in caz de impiedicare) potrivit art. 45 din Legea nr. 56/1993.
Cererea de investire cu recursul in interesul legii va cuprinde aceleasi elemente ca orice cerere
adresata instantelor judecatoresti, dar va trebui sa indice si hotararile judecatoresti supuse
examinarii, precum si chestiunile de drept abordate diferit.
La solutionarea cererii partile nu sunt citate, avand in vedere lipsa de contradictorialitate a
procedurii de judecata, hotararea ce se va pronunta neafectand in nici un mod hotararile supuse
examinarii.
Efectul principal al hotararii pronuntate in recursul in interesul legii este acela de a stabili o
jurisprudenta uniforma, constanta asupra unei anumite probleme de drept.
Deciziile pronuntate in recursul in interesul legii au valoare de izvor de drept secundar, insa, in
actuala reglementare, nu mai au character de obligativitate pentru instante.
Prin aceasta hotarare nu se ajunge la anularea, retractarea, revocarea vreuneiadin hotararile
judecatoresti supuse examinarii, art. 329 alin. (3) C.proc.civ. dispunand expres in acest sens.
Hotararea nu va afecta, deci, nici situatia partilor din procesele in care s-au pronuntat hotararile
examiate, acestea neputand invoca in favoarea lor solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
 BIBLIOGRAFIE

Ø Cotoiu Aurelia, Florea Diana – Manualul grefierului – Notiuni de drept

procesual civil – Editura All Beck, Bucuresti, 2004;

Ø Dacian Cosmin Dragos – Procedura contenciosului administrativ – Editura

ALL BECK, Bucuresti, 2002;

Ø Mrejeru Theodor – Contenciosul administrativ. Doctrina. Jurisprudenta –

Editura All Beck, Bucuresti, 2003;

Ø Raducan Gabriela – Drept procesual civil – Editura All Beck, Bucuresti, 2005;

Ø Constitutia Romaniei, republicata in M.O. nr. 767, din 31 octombrie 2003;

Ø Codul de procedura civila – actualizat 20.07.2005 - Editura All Beck,

Bucuresti, 2005;

Ø Legea nr.554 din 2 decembrie 2004 - Legea contenciosului administrativ, in

M.O. nr. 1154/2004.