RAPORT

privind activitatea de soluționare a petițiilor în anul 2020

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) lit.g) din Regulamentul de

organizare și funcționare a Curții Constituționale din data de 7 martie 2012, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.198 din data de 27 martie 2012, cu
modificările și completările ulterioare, Secretariatul general al Curții Constituționale
soluționează petițiile adresate de cetățeni și organizații, potrivit rezoluției
președintelui Curții Constituționale.

Potrivit prevederilor art.2 din Ordonanța Guvernului nr.27/2002 privind

reglementarea activității de soluționare a petițiilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.84 din data de 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr.233/2002 publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.296 din data de 30 aprilie 2002, prin petiție se înțelege „cererea,
reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris prin poștă electronică 1”,
pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și
instituțiilor publice.

Deși reunite generic sub termenul de „petiție”, formele de exercitare a

dreptului de petiționare prezintă anumite trăsături distinctive nu doar prin conținut
semantic, ci și prin regimul juridic aplicabil. Dacă o cerere (conform DEX: 1.
Solicitare, rugăminte; 2. Petiție, exigență) poate fi adresată oricărui organ al
autorității publice, indiferent de sfera și obiectul de activitate, reclamația
echivalează cu plângerea împotriva încălcării unui drept/săvârșirii unui abuz, iar
sesizarea pretinde și o acțiune concretă din partea autorității competente în vederea
rezolvării respectivelor probleme personale sau de grup (altele decât cele
valorificabile pe calea justiției).

1
Desigur, întrucât orice cerere, reclamație, sesizare sau propunere, fie aceasta în format letric sau electronic,
presupune o comunicare „în scris” (non-orală), termenii disjunctivi se referă mai degrabă la „tipul/canalul de
comunicare” (pe suport hârtie sau prin e-mail).

1
 Specific procedurilor jurisdicționale, actul de sesizare trebuie să respecte
anumite cerințe; în cazul instanței de contencios constituțional, acestea sunt
prevăzute de art.146 din Constituție și de legea sa organică2. Ca atare, scrisorile,
petițiile și celelalte cereri care nu îndeplinesc cerințele constituționale și legale
pentru a fi considerate „acte de sesizare a Curții Constituționale”3 se soluționează pe
cale administrativă de către secretarul general, potrivit rezoluției președintelui
Curții4, și doar această activitate intră sub incidența prevederilor Ordonanței
Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Potrivit unei practici constante, petițiile adresate prin e-mail sunt luate în
considerare și se soluționează conform normelor legale în vigoare.
În cazul petițiilor anonime, se aplică dispozițiilor art.7 din Ordonanța
Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor,
aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr.233/2002, potrivit cărora
„Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a
petiționarului nu se iau în considerare și se clasează, potrivit prezentei ordonanțe”.
În anul 2020, Curtea Constituțională a înregistrat 1.603 de petiții, provenite
atât de la persoane fizice, cât și de la persoane juridice.
După obiectul lor,
▪ 51 de petiții au vizat sesizarea directă a Curții Constituționale cu soluționarea
unor excepții de neconstituționalitate a legilor sau ordonanțelor Guvernului,
ori a unor dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, sau, în unele cazuri,
spre exemplu, a unor hotărâri pronunțate de instanțele judecătorești. Ori de
câte ori petiționarii au formulat sesizare/cerere de neconstituționalitate pentru
a fi înfățișată direct Curții Constituționale, s-a răspuns prin prezentarea
procedurii specifice privind sesizarea Curții cu excepția de
neconstituționalitate, cu trimitere la art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, cu
modificările și completările ulterioare.

2
Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.
3
în înțelesul art.10 din Legea nr.47/1992.
4
art.24 alin.(1) lit.g) din Regulamentul de organizarea și funcționare a Curții Constituționale, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2012, cu modificările și completările ulterioare.

2
▪ 102 petiții au vizat interpretarea unor decizii pronunțate de Curtea
Constituțională, interpretarea unor acte normative, precum și acordarea de
consultanță juridică, prin emiterea unor puncte de vedere, a dezlegării unor
chestiuni de drept, comunicarea unor opinii care să poată fi valorificate în
anumite împrejurări, și alte asemenea. Petiționarii au fost informați că, potrivit
art.147 alin.(4) din Constituție, republicată, de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, deciziile Curții sunt general obligatorii și au putere numai
pentru viitor. De asemenea, petiționarii au fost informați că, după pronunțarea
unei decizii, Curtea se dezînvestește și nu emite puncte de vedere, opinii sau
lămuriri asupra deciziilor sale. Totodată, petiționarii au fost informați că forța
obligatorie a deciziilor Curții privește nu doar dispozitivul acestora, ci și
considerentele pe care se sprijină dispozitivul. Dacă rezolvarea problemei s-a
regăsit în jurisprudența Curții, petiționarii au fost informați asupra
deciziei/deciziilor relevante.
▪ 284 de petiții au vizat chestiuni referitoare la activitatea Parlamentului, a
Guvernului și a autorităților publice subordonate acestuia, precum și la
activitatea autorității judecătorești. În foarte multe situații, petiționarii au
considerat că instanța de contencios constituțional are atribuția de a anula ori
modifica o lege sau o hotărâre judecătorească/act emis de organele de
urmărire penală, cu motivarea încălcării unor drepturi sau libertăți
fundamentale. Petenții au fost informați că instanța de contencios
constituțional este o autoritate publică distinctă de camerele Parlamentului, de
Guvern sau de instanțele judecătorești/organele de urmărire penală, că are o
competență specializată și că nu se substituie autorităților publice enumerate
mai înainte.
▪ 75 de petiții au vizat problematica pensiilor și a altor drepturi de asigurări
sociale. Petiționarii au solicitat intervenția Curții pentru modificarea unor acte
normative sau pentru stabilirea drepturilor de pensie. De asemenea,
petiționarii au apreciat că se impune fie elaborarea unor noi acte normative,
fie a unor acte de modificare/completare a celor în vigoare, sens în care, în
unele cazuri, s-a solicitat Curții să inițieze procedura de legiferare ori să oblige
Parlamentul/Guvernul la un asemenea demers. Și în astfel de situații,
petiționarii au fost informați că sesizarea Curții Constituționale se realizează
numai pentru cazurile expres prevăzute de art.146 din Constituție, în forma

3
 republicată, și numai în condițiile stabilite de legea sa de organizare și
funcționare.
▪ 1.091 de petiții au avut un conținut divers. Spre exemplu, unii petiționari au
solicitat informații privind stadiul dosarelor aflate pe rolul Curții
Constituționale, situație în care s-au furnizat informațiile necesare,
menționându-se, totodată, faptul că evoluția dosarelor poate fi urmărită pe
pagina oficială de internet a Curții Constituționale, www.ccr.ro. În unele
cazuri, petiționarii au transmis mesaje prin care și-au exprimat puncte de
vedere sau opinii subiective față de anumite probleme ori au criticat unele
personalități de prim-rang ale României ori activitatea acestora.
Cele 1.603 de petiții înregistrate la Curtea Constituțională în anul 2020 au fost
soluționate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, fie prin comunicarea
răspunsului către petiționar, fie printr-o soluție de clasare, în temeiul art.7 sau, după
caz, a art.10 alin.(2), fie prin trimitere către autoritățile sau instituțiile publice
competente, în sensul art.61 din ordonanța menționată.

p. SECRETAR GENERAL
consilier
Daniel Florin Brumă