MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

SPECIALIZAREA: DREPT, AN IV,

EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE

Profesor: TAMAS-SZORA GABRIEL Student: BEBEȘELEA MINODORA-MARIA

ALBA IULIA
2022

1
 Explicații introductive și analizarea neconstituționalității art. 27 din Codul de procedură civilă în
interpretarea Deciziei ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 52/2018, art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

Exceptia de neconstitutionalitate este un mijloc procesual de apărare prin care partea chemată în
faţa unei instanţe de judecată sau de arbitraj, procurorul sau instanta din oficiu invocă
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă.
Excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o procedură de inițiere de către instanțele ordinare de
judecată, la inițiativa părților sau din oficiu, a controlului conformității unei legi sau a unui alt act
normativ, cu normele constituționale. Ea reflectă existenţa raportului triunghiular între partea aflată în
proces, instanţa de judecată, în faţa căreia se invocă neconstituţionalitatea, şi Curtea Constituţională,
chemată să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.1

Procedura de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate presupune parcurgerea a doua etape

distincte:

- o etapa procedurala (judecatoreasca), premergatoare, constand in invocarea exceptiei de

neconstitutionalitate in cadrul unui proces aflat pe rolul unei instante, pronuntarea
judecatorului asupra acestui incident si, in masura in care exceptia indeplineste conditiile,
sesizarea Curtii Constitutionale;
- etapa de contencios constitutional propriu-zis, care consta in solutionarea exceptiei de catre
Curtea Constitutionala.

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi invocata in cadrul oricarui tip de proces (civil, penal,
administrativ etc), in orice faza a acestuai (fond, apel, recurs sau caile extraordinare de atac) si in fata
oricarei instante (judecatorie, tribunal, curte, iccj)

Exceptia de neconstituţionalitate nu poate fi folosită pe post de cerere de deschidere a unui proces

şi nici invocată la primul termen de judecată8 , aşa cum nu poate fi ridicată direct în faţa Curţii
Constituţionale (de exemplu, prin depunerea la dosar şi susţinerea direct în faţa Curţii, situaţie în care
Curtea va considera că nu este legal sesizată9).

1
Articol ,,Excepția de neconstituțșionalitate’’ adresa web : https://www.constcourt.md/public/files/file/Documente
%20pressa/pliant_99mmx210.pdf
2
 Are dreptul să invoce o excepție de neconstituționalitate oricare dintre părțile din litigiu,
reprezentantul Ministerului Public (procurorul) atunci când participă la proces sau instanța din oficiu.

Odată ridicată excepţia de neconstituţionalitate, judecătorul trebuie să verifice dacă ridicarea

excepţiei s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, și să se pronunțe asupra admisibilității excepției
printr-o încheiere.

Verificarea admisibilității excepției de neconstituționalitate este o obligație a judecătorului.

Acesta trebuie să verifice dacă prin acest incident nu se încarcă inutil activitatea Curții Constituționale și
dacă nu cumva se încearcă tergiversarea nejustificată a cauzei.

Astfel, pot fi avute în vedere următoarele condiţii de admisibilitate ale excepţiei de

neconstituţionalitate:

- excepţia de neconstituţionalitate să fie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj
comercial;
- excepţia de neconstituţionalitate să aibă ca obiect o lege sau o ordonanţă ori o prevedere dintr-
o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;
- excepţia de neconstituţionalitate să aibă ca obiect o prevedere legală care are legătură cu
soluţionarea cauzei;
- excepţia de neconstituţionalitate să fie ridicată de una din părţi (inclusiv de către procuror
când acesta participă la proces în condiţiile legii) sau de instanţă de oficiu
- excepţia de neconstituţionalitate să nu aibă ca obiect o prevedere legală a cărei
neconstituţionalitate a fost stabilită printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. O
asemenea condiţie este consecinţa caracterului general obligatoriu şi al efectelor erga omnes al
deciziilor Curţii Constituţionale.

Încheierea instanţei reprezintă actul de sesizare al Curţii Constituţionale!

Sesizarea Curţii Constituţionale se poate face doar prin intermediul încheierii instanţei, orice altă

sesizare directă privind neconstituţionalitatea unui text de lege sau ordonanţă (cu excepţia celei aparţinând
Avocatului Poporului) va fi inadmisibilă

Încheierea respingere a unei excepţii de neconstituţionalitate poate fi atacată cu recurs la instanţa

imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, iar recursul se judecă în termen de trei zile
(instanţa pronunţându-se asupra recursului împotriva încheierii de respingere printr-o decizie).

3
 Faptul că potrivit art.29 alin.(4) din legea 47/1992, încheierea instanţei trebuie să cuprindă şi
opinia acesteia asupra excepţiei nu înseamnă că instanţa fondului a realizat un control efectiv de
constituţionalitate, întrucât încheierea de sesizare a Curţii fiind doar un act procedural nu echivalează cu o
soluţie asupra temeiniciei sau netemeiniciei excepţiei şi nici nu constituie o antepronunţare, instanţa fiind
ţinută efectiv de soluţia dată de Curte asupra constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii normei criticate.
Conform art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate
judecarea cauzei se suspendă ope legis.

Suspendarea durează pe toată durată soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate de către Curtea

Constituţională, urmând ca după comunicarea deciziei Curţii (după publicarea în Monitorul Oficial al
României) şi retrimiterea dosarului cauzei instanţei de judecată, judecarea cauzei să fie repusă pe rol, prin
rezoluţie a preşedintelui instanţei respective.

Suspendarea se dispune prin aceeaşi încheiere prin care instanţa admite excepţia de
neconstituţionalitate

Sesizarea Curtii Constitutionale de către Avocatul Poporului.

Sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, în afara unui

proces, poate fi făcută numai de Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului poate interveni, atât în cadrul controlului de constituţionalitate anterior

promulgării legilor, dar şi în controlul de constituţionalitate posterior, prin ridicarea direct a excepţiei de
neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în
vigoare, prin depunerea directă a unei adrese motivate.

Dreptul Avocatului Poporului de a invoca o excepţie de neconstituţionalitate se fundamentează nu

pe existenţa unui interes personal, ci pe calitatea acestuia de instituţie fundamentală a statului de drept
având un rol esenţial în apărarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor fizice.2

În continuare analizăm neconstituționalitatea art. 27 („Legea aplicabilă hotărârilor”) Codul

de procedură civilă în interpretarea Deciziei ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 52/2018, art. XVIII alin.
(2) din Legea nr. 2/2013 și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

2
AVOCATOO: avocatoo.ro , articol: ,,Procedura de invocarea a excepíei de neconstituíonalitate”
4
 Curtea Constituțională s-a reunit la data de 18 decembrie 2018, pentru o dezbatere privitoare la
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată
prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele
măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile
în bani în valoare de până la 1 000 000 lei inclusiv”, precum și a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul
de procedură civilă.3

Obiectul excepției de neconstituționalitate la constituit:

Art. 27 din Codul de procedură civilă „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și
termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.”

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 „(2) În procesele pornite începând cu data intrării în
vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile
pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă
și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin
erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De
asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în
care legea prevede că hotărârile de primă intanță sunt supuse numai apelului.”

Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este
obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte
instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Prin Decizia pronunțată în ședința din 18 decembrie 2018, Curtea Constituțioanală a admis excepția
de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea
dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.

Prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor
judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

3
Site Curtea Constituțională a României: www.ccr.ro
5
procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1
000 000 lei inclusiv”, precum și a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut că dispozițiile art. 27 din Codul de
procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduc la prelungirea, în timp, a
efectelor unei norme constatate neconstituționale, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, ceea ce încălcă
dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, ce consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor
Curții Constițutionale, coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber
la justiție, precum și ale art. 126 alin. (3) referitoare la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. De
asemenea, Curtea a reținut că această interpretare este contrară și jurisprudenței Curții Constituționale
referitoare la efectele de ordin constituțional ale deciziilor sale prin care constată neconstituționalitatea
unei norme legale, efecte care sunt de imediată aplicare asupra cauzelor pendinte.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului și instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curții de Apel Alba
Iulia – Secția a II-a civilă, Curții de Apel Brașov – Secția civilă, Curții de Apel Craiova – Secția a II-a
civilă, Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă, precum
și Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În concluzie, excepţie de neconstituţionalitate este modalitatea procesuală prin care se sesizează

Curtea Constituţională asupra neconcordanţelor existente între unele dispoziţii legale aplicabile în cauza
dedusă judecăţii şi dispoziţiile Constituţiei. Până la soluţionarea excepţie de neconstituţionalitate judecarea
cauzei se suspendă.

Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa de judecată sau de arbitraj în faţa
căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. Încheierea pronunţată de instanţă va cuprinde punctele
de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă
excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi
dovezile necesare. Pe perioada soluţionării judecarea cauzei se suspendă. în cazul respingerii ca
inadmisibilă, partea interesată se poate plânge doar pe calea recursului la instanţa imediat superioară;
termenul de recurs este de 48 de ore şi curge de la pronunţare, recursul se judecă în termen de 3 zile; calea
de atac a recursului poate fi exercitată şi împotriva încheierilor de respingere, ca inadmisibile, a cererilor
de sesizare a Curţii Constituţionale, cu soluţionarea unei excepției de neconstituționalitate, pronunţate de
instanţele de recurs. După primirea încheierii instanţei judecătoreşti, preşedintele instanţei constituţionale
va desemna judecă-torul-raportor şi va dispune comunicarea încheierii preşedinţilor celor două Camere ale
6
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-se şi data până la care pot să trimită punctul
lor de vedere. Judecata în faţa instanţei constituţionale are loc cu citarea părţilor şi participarea obligatorie
a procurorului; părţile pot fi reprezentate de avocaţi cu dreptul de a pleda la înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie; decizia de constatare a neconstituţionalităţii este definitivă şi obligatorie; în caz de admitere a
excepţiei, instanţa constituţională se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul
atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare; dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale, pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Bibliografie

Site:

AVOCATOO: avocatoo.ro articol: ,,Procedura de invocarea a excepíei de neconstituíonalitate” redactat

de A. P. Frunză

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI: www.ccr.ro

LEGEAZ adresa web : https://legeaz.net/dictionar-juridic/exceptia-de-neconstitutionalitate

Articol ,,Excepția de neconstituțșionalitate’’ adresa web :

https://www.constcourt.md/public/files/file/Documente%20pressa/pliant_99mmx210.pdf