Procedura de invocare si de solutionare a exceptiei de

neconstitutionalitate
Exceptia de neconstitutionalitate este un mijloc procesual de apărare prin care partea chemată în
faţa unei instanţe de judecată sau de arbitraj, procurorul sau instanta din oficiu invocă
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o
ordonanţă.

Procedura de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate presupune parcurgerea a doua etape

distincte:

1. o etapa procedurala (judecatoreasca), premergatoare, constand in invocarea exceptiei de

neconstitutionalitate in cadrul unui proces aflat pe rolul unei instante, pronuntarea
judecatorului asupra acestui incident si, in masura in care exceptia indeplineste conditiile,
sesizarea Curtii Constitutionale;
2. etapa de contencios constitutional propriu-zis, care consta in solutionarea exceptiei de catre
Curtea Constitutionala.

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi invocata in cadrul oricarui tip de proces (civil, penal,
administrativ etc), in orice faza a acestuai (fond, apel, recurs sau caile extraordinare de atac) si in
fata oricarei instante (judecatorie, tribunal, curte, iccj)

Exceptia de neconstituţionalitate nu poate fi folosită pe post de cerere de deschidere a unui proces

şi nici invocată la primul termen de judecată, aşa cum nu poate fi ridicată direct în faţa Curţii
Constituţionale (de exemplu, prin depunerea la dosar şi susţinerea direct în faţa Curţii, situaţie în
care Curtea va considera că nu este legal sesizată).

Cine are dreptul să invoce o excepție de neconstituționalitate?

Oricare dintre părțile din litigiu, reprezentantul Ministerului Public (procurorul) atunci când
participă la proces sau instanța din oficiu.

Odată ridicată excepţia de neconstituţionalitate, judecătorul trebuie să verifice dacă ridicarea

excepţiei s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, și să se pronunțe asupra admisibilității
excepției printr-o încheiere.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca excepția să fie admisibilă?

Verificarea admisibilității excepției de neconstituționalitate este o obligație a judecătorului. Acesta

trebuie să verifice dacă prin acest incident nu se încarcă inutil activitatea Curții Constituționale și
dacă nu cumva se încearcă tergiversarea nejustificată a cauzei.

Astfel, pot fi avute în vedere următoarele condiţii de admisibilitate ale excepţiei de

neconstituţionalitate:
  excepţia de neconstituţionalitate să fie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de
arbitraj comercial;
 excepţia de neconstituţionalitate să aibă ca obiect o lege sau o ordonanţă ori o prevedere
dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;
 excepţia de neconstituţionalitate să aibă ca obiect o prevedere legală care are legătură cu
soluţionarea cauzei;
 excepţia de neconstituţionalitate să fie ridicată de una din părţi (inclusiv de către procuror
când acesta participă la proces în condiţiile legii) sau de instanţă de oficiu
 excepţia de neconstituţionalitate să nu aibă ca obiect o prevedere legală a cărei
neconstituţionalitate a fost stabilită printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. O
asemenea condiţie este consecinţa caracterului general obligatoriu şi al efectelor erga
omnes al deciziilor Curţii Constituţionale.
Încheierea instanţei reprezintă actul de sesizare al Curţii Constituţionale

Sesizarea Curţii Constituţionale se poate face doar prin intermediul încheierii instanţei, orice altă
sesizare directă privind neconstituţionalitatea unui text de lege sau ordonanţă (cu excepţia celei
aparţinând Avocatului Poporului) va fi inadmisibilă.

Încheierea respingere a unei excepţii de neconstituţionalitate poate fi atacată cu recurs la instanţa

imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, iar recursul se judecă în termen de trei
zile (instanţa pronunţându-se asupra recursului împotriva încheierii de respingere printr-o decizie).

Faptul că potrivit art.29 alin.(4) din legea 47/1992, încheierea instanţei trebuie să cuprindă şi
opinia acesteia asupra excepţiei nu înseamnă că instanţa fondului a realizat un control efectiv de
constituţionalitate, întrucât încheierea de sesizare a Curţii fiind doar un act procedural nu
echivalează cu o soluţie asupra temeiniciei sau netemeiniciei excepţiei şi nici nu constituie o
antepronunţare, instanţa fiind ţinută efectiv de soluţia dată de Curte asupra constituţionalităţii sau
neconstituţionalităţii normei criticate.

Conform art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, pe perioada soluţionării excepţiei de
neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă ope legis.

Suspendarea durează pe toată durată soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate de către Curtea

Constituţională, urmând ca după comunicarea deciziei Curţii (după publicarea în Monitorul
Oficial al României) şi retrimiterea dosarului cauzei instanţei de judecată, judecarea cauzei să fie
repusă pe rol, prin rezoluţie a preşedintelui instanţei respective.

Suspendarea se dispune prin aceeaşi încheiere prin care instanţa admite excepţia de
neconstituţionalitate

Sesizarea Curtii Constitutionale de către Avocatul Poporului

Sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, în afara unui

proces, poate fi făcută numai de Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului poate interveni, atât în cadrul controlului de constituţionalitate anterior

promulgării legilor, dar şi în controlul de constituţionalitate posterior, prin ridicarea direct a
excepţiei de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau
ordonanţă în vigoare, prin depunerea directă a unei adrese motivate.
Dreptul Avocatului Poporului de a invoca o excepţie de neconstituţionalitate se fundamentează nu
pe existenţa unui interes personal, ci pe calitatea acestuia de instituţie fundamentală a statului de
drept având un rol esenţial în apărarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor fizice.

Procedura jurisdicţională - Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa

instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial -
Art. 29. -
(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de
arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a
litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de
judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa
instanţei de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie
anterioară a Curţii Constituţionale.

(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia
de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia
instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată
din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile
necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi
numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a
acestora.

(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa
respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate
fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Recursul se judecă în termen de 3 zile.

În cât timp se soluţionează o excepţie de neconstituţionalitate?

Legea nr.47/1992 și Regulamentul nu prevăd un termen de soluționare a excepției de

neconstituționalitate, astfel încât, după primirea şi înregistrarea sesizării la Curtea Constituţională,
trebuie avute în vedere următoarele aspecte care determină sau pot să influențeze durata
soluționării:

– încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, în scopul trimiterii punctelor lor de vedere
(art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992);

– dacă judecătorul-raportor apreciază că este necesar, solicită instanței trimiterea dosarului în care
s-a ridicat excepția de neconstituționalitate sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar
(art.47 alin.(3) din Regulament);

– judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii,
cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale (art.47 alin.(4) din Regulament);

– termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării

sesizării (art.47 alin.(6) din Regulament);

– termenul de judecată se stabileşte la data depunerii raportului;

– judecata se amână în situația neîndeplinirii procedurii de citare cu una din părți;

– judecarea cauzei poate fi amânată, în condiţiile legii;

– în cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, amânarea pronunţării nu poate

depăşi, de regulă, 30 de zile (art.57 din Legea nr.47/1992);

– un judecător poate cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce
formează obiectul dezbaterii şi, dacă preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din
numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se amână pronunţarea pentru o altă
dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei (art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992);
– dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte,
preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor (art.58 alin.(4) din
Legea nr.47/1992);

– termenul de redactare a deciziei de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub

îndrumarea judecătorului-raportor, este de cel mult 30 de zile de la pronunţare (art.60 alin.(1) din
Legea nr.47/1992).

Curtea Constituţională judecă în complete?

Curtea Constituţională nu judecă în complete. Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în

plen (art.6 din Legea nr.47/1992).

La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care
unii absentează în mod justificat (art.52 alin.(1) din Legea nr.47/1992). Curtea Constituţională
lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul
majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel (art.51 din Legea nr.47/1992).

Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa preşedintelui Curţii,

şedinţele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta (art.52 alin.(2) din Legea nr.47/1992).

Pot fi făcute înregistrări audio-video în sala de şedinţe publice a Curţii?

Înregistrările audio-video în sala de şedinţe publice ale Curţii sunt admise numai înaintea începerii
dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale. (art.53 alin.(2) din
Legea nr.47/1992).

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, înregistrarea şedinţelor de judecată de către terți nu este, în
prezent, posibilă.

Se poate asista la şedinţele publice ale Curţii Constituţionale?

Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea
hotărăşte altfel (art.12 din Legea nr.47/1992). În afara părţilor citate în dosarele aflate pe rolul
Curţii, a reprezentanţilor acestora şi a reprezentantului Ministerului Public, este permis şi accesul
publicului la şedinţa publică de judecată, în limita numărului de locuri disponibile. Secretarul
general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe. De asemenea, sunt
aplicabile dispoziţiile art.122 şi 123 din Codul de procedură civilă, referitoare la poliţia şedinţelor
de judecată.
Este obligatorie prezenţa părţilor în faţa Curţii la termenul de judecată?

Prezentarea părţilor în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie. Această menţiune este
precizată expres pe formularul de citaţie pentru termenul de judecată.

Părţile sunt obligate să-şi angajeze un avocat?

Părţile nu sunt obligate să îşi angajeze un avocat pentru a le asista sau reprezenta în faţa Curţii
Constituţionale. În cazul în care doresc, părţile au posibilitatea să fie asistate sau reprezentate,
prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art.30 alin.(5) din Legea
nr.47/1992), şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5
ani de la definitivare.
Părţile pot primi, în mod gratuit, asistenţă juridică?

Părţile pot primi, în mod gratuit, asistenţă juridică numai în măsura în care cererea de acordare a
ajutorului public judiciar este formulată în faţa instanţei de judecată care soluţionează procesul în
cadrul căruia se ridică excepţia de neconstituţionalitate, şi dacă, desigur, cererea este admisă de
aceasta.

O astfel de cerere nu poate fi adresată direct Curţii Constituţionale, în procedura desfăşurată în

faţa Curţii Constituţionale nefiind aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Aceasta, deoarece Curtea Constituţională
este o autoritate jurisdicţională distinctă de sistemul judiciar, iar activitatea Curţii Constituţionale
nu vizează judecarea unor litigii concrete în legătură cu realizarea sau apărarea unui drept
subiectiv.

În acest sens a decis Plenul Curţii Constituţionale prin Hotărârea nr.20 din 17 septembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.685 din 7 octombrie 2008.

Părţile pot participa la deliberări?

Părţile nu pot participa la deliberări. Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai
judecătorii care au participat la dezbateri (art.58 alin.(1) din Legea nr.47/1992).

Părţile au acces la lucrările dosarului şi îşi pot exprima punctul de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate în cadrul dezbaterilor care au loc în şedinţa publică de judecată pentru care au
fost citate.

Se poate renunţa la judecată în faţa Curţii Constituţionale?

O cerere de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi primită, având în vedere

dispoziţiile art.55 din Legea nr.47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională, legal sesizată,
procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură
civilă referitoare la […] stingerea procesului […]”. Excepţia de neconstituţionalitate este o
excepţie de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări
legale de la dispoziţiile Legii fundamentale, iar soluţionarea acesteia este de interes general. Prin
urmare, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o, cu
consecinţa că aceasta nu poate renunţa la soluţionarea excepţiei.

Pot fi recuzaţi judecătorii Curţii Constituţionale?

Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi recuzaţi. Curtea Constituţionalã, legal sesizatã,

procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã
civilã referitoare la recuzarea judecãtorilor (art.55 din Legea nr.47/1992).

Cum se poate obţine un certificat de grefă şi în cât timp de la data depunerii solicitării?

Pentru obţinerea unui certificat de grefă, este necesară formularea unei cereri adresate
Preşedintelui Curţii Constituţionale.

Cererea se va depune la Compartimentul grefă, registratură şi arhivă sau poate fi trimisă:

– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii sau

– prin telefax, la nr. 021 4142139 sau

– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro

Grefierul-şef prezintă cererea, împreună cu dosarul cauzei, prim-magistratului–asistent [art.27

alin.(2) lit.h) din Regulament]. Potrivit art.9 lit.k) din Regulament, prim-magistratul-asistent
întocmeşte şi semnează certificatele care se eliberează în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii
Constituţionale.
Certificatul de grefă se eliberează în cel mai scurt timp posibil.

Cum pot fi obţinute fotocopii de pe actele din dosarele Curţii Constituţionale?

Preşedintele Curţii Constituţionale aprobă eliberarea de fotocopii de pe actele din dosarele Curţii
Constituţionale, la cererea motivată a părţilor [art.5 alin.(1) lit.j) din Regulament], iar comunicarea
lor se face de către grefierul-şef [art.27 alin.(2) lit.g) din Regulament].

Nu pot fi comunicate fotocopii de pe rapoartele întocmite de judecãtorii–raportori, acestea putând

fi puse la dispoziţia pãrţilor ori a reprezentanţilor legali ai acestora, pentru studiu, în incinta
Compartimentului grefã registraturã şi arhivã, în timpul programului de lucru [art.14 din Anexa
nr.7 la Hotãrârea Plenului nr.12 din 10 mai 2012]. Aceste acte nu se pot fotografia (indiferent de
mijlocul tehnic folosit).

Termenul de soluţionare a cererilor de eliberare de copii de pe actele din dosarele Curţii

Constituţionale este de 5 zile de la înregistrarea acestora [art.8 din Anexa nr.7 la Hotãrârea
Plenului nr.12 din 10 mai 2012].

Dupã aprobarea de cãtre preşedintele Curţii Constituţionale a cererii de fotocopiere a actelor din
dosar, solicitantul va plãti contravaloarea fotocopiilor la casieria Curţii Constituţionale şi va primi
o chitanţã având consemnatã suma achitatã şi numãrul de fotocopii solicitate [art.4 din Anexa nr.7
la Hotãrârea Plenului nr.12 din 10 mai 2012].

Cum pot afla părţile soluţia dintr-un dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale?

Părţile pot afla soluţia din dosarul aflat pe rolul Curţii telefonând la Compartimentul grefă,
registratură şi arhivă la nr. tel. 0214142126 sau 0214142139 sau printr-o solicitare scrisă trimisă:

– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii sau

– prin telefax, la nr. 021 4142139 sau

– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro sau depusă la

Compartimentul grefă, registratură şi arhivă.

De asemenea, părţile pot consulta portalul de jurisprudenţă/motorul de căutare (ceea ce presupune

cunoaşterea numărului dosarului de pe rolul Curţii Constituţionale), în ziua următoare şedinţei de
judecată.

Există căi de atac împotriva actelor jurisdicţionale ale Curţii?

Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt supuse căilor de atac.
De la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I deciziile Curţii sunt general obligatorii (art.147
alin.(4) din Constituţie).
Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România (art.1 alin.(2)
din Legea nr.47/1992).

Care este termenul de redactare a deciziei Curţii?

Termenul de redactare a unei decizii este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. (art.60 alin.(1)
din Legea nr.47/1992).

Se comunică părţilor decizia Curţii Constituţionale prin care s-a soluţionat o excepţie de
neconstituţionalitate? Dar instanţei de judecată, de arbitraj comercial sau Avocatului
Poporului care a sesizat Curtea cu o excepţie de neconstituţionalitate?

Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică instanţei care a

sesizat Curtea Constituţională sau Avocatului Poporului, după caz.

Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii
dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:

– celor două Camere ale Parlamentului,

– Guvernului,

– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii
Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia.

– autorităţilor publice implicate.

Unde se publică deciziile Curţii? Cum se poate afla numărul Monitorului Oficial în care s-au
publicat?

Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La cererea părţii, personalul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă poate comunica, la

numărul de telefon 021 4142139 sau 021 4142126, numărul Monitorului Oficial în care s-a
publicat decizia, în cazul în care, de regulă, de la data pronunţării deciziei au trecut cel puţin 30
zile.

La cererea scrisă a părţilor aflate în stare de arest sau de detenţie, se poate comunica, după
aprobarea Preşedintelui Curţii, fotocopie de pe decizia Curţii publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Bibliografie
https://www.ccr.ro/intrebari-frecvente/
https://www.avocatoo.ro/blog/exceptia-de-neconstitutionalitate
https://e-juridic.manager.ro/articole/codul-administrativ-atacat-la-ccr-de-avocatul-poporului-
26413.html