Drept Administrativ I SMART LAW

Drept Administrativ I
Powered by Smart Law

©
Legislație
Grile și Aplicații
Grile
Sinteze
Curs 1 - Aspecte generale privind administraţia publică
Marile sisteme de drept aplicabile administraţiei publice
Drept Administrativ I 1
În prezent, în doctrină este fundamentată teoria dualităţii dreptului aplicabil
administraţiei potrivit căreia există 2 sisteme aplicabile
Anglo-saxon
aplică dreptul comun, neconsiderând necesar a da naştere unei

ramuri de drept – dreptul administrativ.
normele aplicabile administraţiei de stat sunt norme ale dreptului

comun;
litigiile administrative sunt soluţionate de instanţele de drept comun

şi nu de instanţe speciale/specializate
În Marea Britanie nu există un drept administrativ, ca regim de

drept public, autonom şi nici o jurisdicţie administrativă distincte
de tribunalele ordinare
regim excepţional.
Francofon
aplică un drept exorbitant, special, diferit de dreptul comun, anume

dreptul administrativ;
este ridicată la valoare de principiu inegalitatea juridică dintre

administraţie şi administraţi
autoritatea publică arecompetenţe reglementate, fiind create

jurisdicţii administrative separate de tribunalele judiciare.
Regimul exorbitant al dreptului administrativ apare ca fiind regimul

juridic principal ce se aplică administraţiei publice
În România
în anul 1864 este înfiinţat, prin lege, Consiliul de Stat – organ

administrativ cu rol de avizare legislativă şi instanţă de contencios
administrativ, după modelul francez
Noţiunea de administraţie publică
Din punctul de vedere al ştiinţei administraţiei
administraţia constă într-o activitate chibzuită, raţională şi eficientă de
utilizare a resurselor umane, materiale şi financiare în scopul obţinerii
unor rezultate maxime cu eforturi minime.
Din doctrină
o activitate prestată ce are drept scop satisfacerea

unui interes general, naţional sau local.
Această activitate are şi un caracter politic pentru că interesul general

este exprimat, de regulă, prin actele politice ale celor ce deţin puterea.
Sensul administrației publice
Sens funcțional, material
activitatea desfăşurată de structurile administrative)
Sens organic
structurile administrative
rolului acestor structuri se face prin raportare la:
activitatea legislativă
administraţia va acţiona, prin legile care sunt adoptate

de către Parlament;
se stabileşte finalitatea
activitatea judecătorească
autoritatea judecătorească intervine atunci când

administraţia publică nu respectă legea, încalcă prin
actele şi faptele sale administrative normele juridice,
hotărârile judecătoreşti vor fi aplicate şi executate tot în

sfera acesteia;
activitatea executivă
executivul are ca principal scop aplicarea legii,

executare şi organizarea executării legii.
Funcția executivă
se desfăşoară prin organizarea a două activităţi:
Cea administrativă
Cea de guvernare
administraţia publică are o sferă mai largă de cuprindere decât

executivul
administraţia publică se află sub influenţa şi controlul puterii

executive pentru că Guvernul are prevăzut expres rolul de a exercita
conducerea generală a administraţiei publice
❗ executivul îndeplineşte funcţiile administrative, dar nu se

confundă cu administraţia publică şi nu se limitează doar la
realizarea acestor funcţii
Activitățile administrației publice
activităţi cu caracter de dispoziţie
ordonează conduita persoanelor fizice şi juridice, stabilind în sarcina

acestora anumite obligaţii, de a face sau a nu
face ceva;
activităţi de asigurare a bunei funcţionări a serviciilor publice
întreprinde măsurile pe care le apreciază oportune în vederea

asigurării funcţionării regulate şi continue a serviciilor publice,
precum şi a satisfacerii interesului general al societăţii;
activităţi de prestaţii în cele mai diverse domenii
servicii publice, precum transportul în comun, salubritatea,

eliberarea actelor de stare civilă, etc.
Distincția dintre guvernare și administrare
Prin “guvernare” vom putea înţelege “luarea de decizii esenţiale care

angajează viitorul naţiunii”, iar prin “administraţie” - îndeplinirea
sarcinilor cotidiene
Evoluția principiului separației puterilor în stat
Constituţia României, republicată, a prevăzut, doar în urma revizuirii

din 2003, în mod expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în
stat
în cadrul democraţiei noastre constituţionale, unele dintre

autorităţile publice nu pot fi încadrate exclusiv în nici una dintre cele trei
puteri clasice, fiind de fapt expresia şi consecinţa colaborării lor
regimul separaţiei puterilor presupune cooperarea autorităţilor

publice
dar exclude subordonarea faţă de o anumită autoritate de stat

a tuturor celorlalte
Factorii evoluției
extinderea participării cetățenilor la conducerea statului
prin intermediul referendumului şi a

iniţiativelor legislative populare
instituţionalizarea în Constituţie a unor noi autorităţi cu rol de control

asupra administraţiei publice;
recurgerea la justiţia constituţională înfăptuită de o autoritate

jurisdicţională independentă
Infiinţarea unor organisme auxiliare ale diferitelor puteri
Avocatul Poporului
apără drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, în special în raport

cu autorităţile administraţiei publice
este o autoritate autonomă care asigură chiar menţinerea

echilibrului între puterile statului.
CCR
nu face parte din nici una dintre cele trei clasice puteri în
stat
se înscrie în zona echilibrului şi a controlului reciproc.
calificată ca fiind o autoritate politico-jurisdicţională învestită
cu controlul constituţionalităţii legilor.
Curtea de Conturi a României
exercită controlul asupra modului de formare, administrare

şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public.
Consiliul Legislativ
organ consultativ de specialitate al Parlamentului care

avizează proiectele de acte normative în vederea
sistematizării, unificării şi coordonării
întregii legislaţii.
Relația legistlativ-executiv în prezent
guvernului i se rezervă un rol primordial pentru că i se dă misiunea

şi posibilitatea luării marilor decizii politice care se traduc prin legi
care au la bază, de regulă, proiecte de legi, sau prin măsurile
executive
legislativul rămânând doar cu rolul de organism

de reflecţie şi de control al acţiunii guvernelor.
Parlamentul reglementează primar relaţii sociale, spre deosebire de

Guvern care emite norme de aplicare, de executare, de organizare
a executării legilor – norme
secundum legem.
nu există raporturi de subordonare, ci doar raporturi de

colaborare între cele două
Raporturile administrative ale Guvernului
De subordonare
faţă de ministere şi de alte organe de specialitate cu rang de

minister;
De colaborare
cu autorităţile administrative autonome;
De tutelă administrativă
faţă de autorităţile deliberative alese la nivel teritorial, prin

intermediul prefectului
Ramura dreptului administrativ
ramură a dreptului public ce reglementează concret sau cu valoare de principiu

relaţiile sociale din sfera administraţiei publice, precum şi cele de natură
conflictuală dintre autorităţile publice sau structurile private, investite cu
autoritate publică, pe de o parte, şi cei vătămaţi în drepturile lor prin acte
administrative ale acestor autorităţi, pe de altă parte.
Raporturile de drept administrativ
Obiectul dreptului administrativ
Conține
raporturi sociale din sfera administraţiei publice reglementate de

dreptul administrativ împreună cu alte ramuri de drept public
cu dreptul constituțional
situaţia raporturilor cu dublă natură juridică;
cu dreptul financiar
desprinderea unor instituţii de drept administrativ şi crearea

şi dezvoltarea unor noi ramuri de drept;
cu dreptul internaţional public.
raporturi sociale din sfera administraţiei publice reglementate de

dreptul administrativ împreună cu alte ramuri de drept privat
De regulă, această dublă reglementare apare în zona

prestării serviciilor publice.
raporturi sociale ce fac obiectul activităţii administrative realizate de

autorităţi publice din afara executivului
Normele dreptului administrativ pot reglementa şi relaţiile

sociale din sfera faptului administrativ ce mijloceşte realizarea
competenţei altor autorităţi publice
situaţie în care regimul dreptului administrativ este impus de
legiuitor ca mijloc de realizare a dreptului.
Tipuri
raporturi de subordonare
subiectul supraordonat (care este, de regulă, o autoritate a

administraţiei publice) este purtătorul autorităţii publice care dispune
cu privire la comportamentul celuilalt subiect fie în baza autorităţii
ierarhice, fie a prerogativelor de
putere.
raporturi de colaborare
când subiectele se află pe picior de egalitate, chiar dacă în mod

obligatoriu unul dintre acestea este o autoritate a administraţiei
publice
Trăsături
generale
unul dintre subiecte este, în mod obligatoriu, un purtător al autorităţii

publice;
sunt raporturi de putere care apar în sfera relaţiilor sociale

reglementate de normele dreptului administrativ.
specifice
în cazul raporturilor de subordonare:
subiectul care este purtător al autorităţii publice are o poziţie

supraordonată faţă de celălalt subiect de drept;
naşterea şi realizarea acestor raporturi sunt definite fie de voinţa

legiuitorului, fie de voinţa
subiectului supraordonat, fiind o voinţă unilaterală;
realizarea acestor raporturi este obligatorie pentru subiectul

subordonat.
în cazul raporturilor de colaborare:
subiectul aflat pe o poziţie supraordonată, purtător al autorităţii
publice, colaborează de pe o poziţie egală cu celălalt subiect;
naşterea şi realizarea acestor raporturi, în concret, este

determinată de manifestarea voinţei ambelor subiecte;
condiţiile manifestării voinţei ambelor subiecte sunt prevăzute

expres de lege.
Izvoarele de drept administrativ
Actul normativ
are o determinare constituţională, Constituţia fiind chiar principalul

izvor
Ierarhia actelor normative este următoarea
Constituţia;
decretele-legi;
legile;
decretele Președintelui României
ordonanţele Guvernului;
hotărârile Guvernului;
actele administraţiei ministeriale şi extraministeriale, indiferent de

denumirea lor:
ordine, instrucţiuni, precizări, circulare;
actele autorităţilor administrative centrale autonome, indiferent de

denumirea lor;
ordinele prefecţilor;
hotărârile consiliilor judeţene;
dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean;
hotărârile consiliilor locale;
dispoziţiile primarilor;
Contractul normativ
tratatul internaţional,poate fi considerat izvor al dreptului administrativ
dacă:
este de aplicaţie directă şi nemijlocită
este ratificat
reglementează relaţii sociale ce fac obiectul dreptului administrativ.
Cutuma, Doctrina și Jurisprudenţa
nu sunt izvoare ale dreptului administrativ
cu două excepţii: deciziile Curţii Constituţionale şi

deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Curs 2 - Şeful de stat

Forma de guvernământ și regimul politic în România
republică semiprezidenţial în formă atentuată (semi-parlamentară)
Alegerea Președintelui
ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin,

majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale
În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate,

se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi
Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de
voturi.
nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al

României
decât pentru cel mult două mandate care pot fi şi succesive.
preşedintele în exerciţiu poate candida pentru un nou mandat dacă

a îndeplinit doar un mandat, chiar dacă a fost demis, fiind doar o
problemă de moralitate
Desemnarea Președintelui
Validarea mandatului
rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să

fie validat de Curtea Constituţională
validarea nu priveşte declararea unei persoane ca aleasă în funcţia

de Preşedinte al ţării
ci faptul că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat în

conformitate
Depunerea jurământului
se face în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună
se depune jurământul de credinţă faţă de ţară
Mandatul Președintelui
Perioada
5 ani
Începerea
de la data depunerii jurământului
Încetarea
până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
Încetarea mandatului înainte de termen
Interimatul funcției
se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de

preşedintele Camerei Deputaţilor
Preşedintele interimar nu poate:
adresa Parlamentului mesaje cu privire la

principalele probleme politice ale naţiunii;
dizolva Parlamentul;
solicita convocarea unui referendum)
Are un caracter temporar
până la alegerea noului Preşedinte
până la încetarea situaţiei care a determinat instituirea sa.
Vacanța funcției
dacă Preşedintele este suspendat
dacă se află în imposibilitate definitivă de a-şi exercita

atribuţiile
demisie a Președintelui
act unilateral al Preşedintelui datorat fie unor motive

personale, fie unor motive ce ţin de domeniul funcţiei sale
ar trebui notificată în faţa Parlamentului
demitere din funcţie
poate interveni fie
în urma referendumului care a confirmat suspendarea

sa din funcţie
fie în urma rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
deces
ele pot apărea pe timpul mandatului prezidenţial, inclusiv pe

perioada în care exerciţiul acestuia este suspendat.
Opțiuni
poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de

catastrofă.
gravitatea situaţiei şi necesitatea prelungirii mandatului fiind lăsate

la aprecierea exclusivă a Parlamentului,
Organizarea alegerilor
Se încearcă decalarea alegerilor prezidenţiale de alegerile parlamentare
pentru menţinerea continuităţii instituţiei prezidenţiale

în perioada campaniilor electorale parlamentare
plus de garanţie pentru stabilitatea politică a ţării, accent pe
neutralitatea Președintelui
În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de

Preşedinte al României,Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte.
Natura funcției
Sub aspectul naturii funcţiei prezidenţiale în România, într-o opinie s-a

apreciat că ea are un caracter mixt şi anume
politico-reprezentativ, constituţional-legislativ precum şi administrativ-

executiv.
Rolul Președintelui
reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al

unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţări
veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor

publice
Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului,

precum şi între stat şi societate
nu dispune de o putere absolută în realizarea funcţiilor sale, acestea fiind

funcţii proprii puterii executive
iar exercitarea lor este partajată între Preşedinte şi Guvern,
Tripla ipostază a șefului de stat
de şef al statului
de şef al executivului alături de primul-ministru
de garant al Constituţiei şi mediator între puterile statului.
Tripla funcționalitate a Președintelui
funcţia de reprezentare
funcţia de apărare sau garantare a unor valori fundamentale ale
poporului român
funcţia de mediere sau de arbitraj.
interdicţia de a fi membru al vreunui partid politic, după dobândirea

celei mai înalte funcţii în stat.
Raportul Președintelui cu Parlamentul
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român,

Constituţia României situează Parlamentul deasupra oricărui alt organ
reprezentativ, respectiv deasupra Preşedintelui României
Președintele poate dizolva parlamentul
Președintele are răspundere politică în fața Parlamentului
Preşedintele poate cere poporului să-şi exprime voinţa cu privire la

probleme de interes naţional, prin referendum, numai după consultarea
Parlamentului
învestitura Guvernului, deşi iniţiată şi finalizată de Preşedinte presupune

obligatoriu acordarea votului de încredere de către Parlament.
cele mai importante atribuţii ale Preşedintelui în domeniul politicii externe, al

apărării, al stărilor excepţionale sunt condiţionate, în exercitarea lor, fie de
intervenţia Guvernului, fie de cea a
Parlamentului sau se află sub controlul acestuia din urmă.
Atribuțiile Președintelui
din punct de vedere al funcţiilor
atribuţii specifice şefului de stat
atribuţii de realizare a funcţiei de şef al executivului;
atribuţii de apărare a Constituţiei şi asigurare a bunei funcţionări a

autorităţilor publice.
din punct de vedere al subiectelor faţă de care se exercită
atribuţii exercitate în raporturile cu Parlamentul (legislativul)
adresarea de mesaje Parlamentului
Art. 88
mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
obligat să prezinte astfel de mesaje în situații precum

respingerea unei agresiuni armate
Ce este mesajul? - act politic exclusiv al Preşedintelui
Rolul mesajelor prezidenţiale - de a sensibiliza forul legislativ

cu problemele politice prioritare
nu face decât să atragă atenţia asupra unor probleme, fără

a dobândi o poziţie de superioritate în cadrul sistemului
constituţional
Parlamentul fiind suveran să adopte sau nu anumite

măsuri ulterioare.
Conținutul mesajului - lăsată la libera apreciere a

Preşedintelui
Forma de adresare a mesajului - nu există o reglementare

specifică dar adesea se face prin
prezentarea directă de către Preşedinte
citirea mesajului de către un consilier prezidenţial
trimiterea mesajului sub forma unei scrisori publice.
Regimul juridic şi efectele mesajului - cele două camere ale

Parlametnului sunt obligate să se reunească ca să asculte
mesajul Președintelui
nici o dispoziţie constituţională nu prevede obligaţia

supunerii acestui mesaj spre dezbatere
Parlamentului.
nu se înscriu cu prioritatea pe ordinea de zi
cu excepția art. 92 (3)
Parlamentul nu este ținut să țină cont de mesaj, poate

să îl dezbată sau nu
Preşedintele nu poate fi participant la o
dezbatere parlamentară
convocarea Parlamentului
Intervine în 2 siutații
1. Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea

Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri
a. obligaţia constituţională de a convoca noul parlament
2. Preşedintele României poate cere întrunirea Camerei

Deputaţilor şi a Senatului în sesiune extraordinară".
a. Convocarea propriu-zisă, însă, revine preşedinţilor celor

două Camere
i. neaprobarea de către Cameră, respectiv

respingerea de către Senat, a ordinii de zi solicitate
împiedică ţinerea sesiunii extraordinare. (cerera
Președintelui nu este obligatorie)
b. Președintele poate cere întrunirea și unei singure

camere
dizolvarea Parlamentului
Art. 89
în caz de criză guvernamentală gravă cu îndeplinirea

cumulativă a nu mai puţin de şase condiţii,
aspect care o face aproape imposibil de realizat în practica

de stat.
o atribuţie lăsată la latitudinea Preşedintelui (e un drept,

Președintele nu este obligat să o facă)
Condițiile dizolvării
1. consultarea preşedinţilor celor două Camere şi

a liderilor grupurilor parlamentare
2. nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea
Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare
3. s-au respins două solicitări de învestitură
4. dizolvarea se face în termen de un de la ultima dizolvare.

(Nu poate fi mai mult de una într-un an calendaristic)
5. Nu poate fi dizolvat în ultimul an de mandat al Președintelui

(trebuie făcut în primii 4 ani de mandat)
6. Nu poate fi dizolvat în stare de urgență, asediu sau

mobilizare
Tipul de condiții a dizolvării
Condiții obiective - refuzul de a acorda votul de încredere

Guvernului
Condiții subiective- consultarea Parlamentulu
promulgarea legilor
Art. 77
promulgarea reprezintă actul prin care şeful de stat autentifică

textul legii
constată şi atestă regularitatea adoptării sale.
Etapele promulgării
1. Parlamentul adopă o lege
2. Legea se transmite Președintelui pentru promulgare
a. Președintele promulgă legea
i. Se publică în MO și intră în vigoare
b. Președintele cere reexaminarea legii ( o dată maxim)
i. Se transmite înapoi Parlamentului
1. Parlamentul face modificări și o trimte înapoi

Președintelui
a. Președintele promulgă legea
i. Se publică în MO și intră în vigoare
2. Parlamentul nu face modificări și o trimte înapoi

Președintelui
a. Președintele poate cere verificarea

Constituționalității de CCR
i. CCR declară neconsituțională
1. Parlamentul este obligat să țină

cont de decizie
a. Legea nu se mai promulgă
ii. CCR decide că nu sunt abateri
1. Președintele este ținut să promulge

legea
a. Intră în vigoare
Termenele promulgării
Promulgarea legii se face în termen

de cel mult 20 de zile de la primire
Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a

cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face
în cel mult 10 zile
de la primirea legii adoptate după reexaminare
de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i

s-a confirmat constituţionalitatea
❗ Acest termen nu este de decădere
Sub aspect procedural, cererea de reexaminare se adresează

printr-un mesaj
❗ Deşi nimic nu opreşte ca Preşedintele României să
sesizeze numai Curtea Constituţională sau numai
Parlamentul, invocând în cererea de reexaminare şi
motive de neconstituţionalitate, o bună ordine juridică nu
permite ca una şi aceeaşi problemă de
neconstituţionalitate să fie sesizată concomitent
Parlamentului şi Curţii pentru că s-ar ajunge la un blocaj
instituţional.
❗ nu pot fi sesizate unele aspecte de neconstituţionalitate

Curţii Constituţionale şi
altele să fie cuprinse în cererea de reexaminare adresată
Parlamentului.
Rămâne însă deschisă posibilitatea ca Preşedintele să

„sesizeze" Curtea Constituţională şi Parlamentul cu aceeaşi
lege, dar pentru probleme diferite şi anume, Curtea
Constituţională pentru probleme de natură constituţională, iar
Parlamentul pentru probleme de oportunitate.
atribuţii exercitate în raporturile cu Guvernul;
este unul din cei doi şefi ai executivului
În raport cu prim-ministrul
iniţiază şi finalizează procedura de formare a Guvernului
1. desemnarea candidatului la funcţia de primministru
2. numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de

Parlament
În raport cu Guvernul
revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, în caz de

vacanţă a postului sau de remaniere guvernamentală
consultarea Guvernului cu privire la
probleme urgente şi de importanţă deosebită
participarea la şedinţele Guvernului
În raport cu autoritățile administrației publice
este comandantul forţelor armate şi preşedintele Consiliului

Suprem de Apărare a Ţării
convoacă lucrările, coordonează şi

îndrumă întreaga activitate a acestuia.
primul-ministru este vicepreşedintele
Situaţia juridică a Preşedintelui României în cadrul lucrărilor

Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării este diferită de cea pe care o are acesta în şedinţelor
Guvernului
la Guvern participă cu un vot consultativ,
la CSAT dispune de un vot deliberativ
propune numirea conducătorilor unor autorităţi ale

administraţiei publice
directorii serviciilor de informaţii
propune doi membri din cei 11, spre a fi numiţi în Consiliul

Naţional al Audiovizualulu
numeşte în funcţie pe prim-adjunctul directorului Serviciului

Român de Informaţii şi pe cei trei adjuncţi ai acestuia
Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare şi

acordă gradele de mareşal, de general şi
de amiral.
atribuţii în raporturile cu justiţia şi Curtea Constituţională;
numirea magistraţilor
Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui

României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor,
cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legi
care continuă să fie numiţi în funcţie de Ministerul Justiţiei.
Preşedintele nu poate refuza numirea magistraților
și nu poate adăuga nici un nume pe lista propusă de

CSM
excepție de la această regulă sunt o categorie de

magistrați, numiți de Președinte la propunerea
Ministrului Justiției cu avizul secției pentru procurori a
CSM
poate refuza, motivat, o singură dată,

numirea în funcţiile de conducere, aducând la
cunoştinţa publicului motivele refuzului.
acordarea graţierii individuale.
este un drept universal al şefului de stat ce constă într-o

măsură de clemenţă în virtutea căreia o persoană este
scutită de executarea totală sau parţială a pedepsei
graţierea poate fi şi colectivă, caz în care ea va fi acordată

doar prin lege organică (de către Parlament)
acordarea graţierii individuale este o atribuţie

exclusivă a Preşedintelui României
totuși, decretele emise de Preşedinte în exercitarea

acestei atribuţii urmează a fi
contrasemnate de prim-ministru.
posibilitatea Preşedintelui de a participa la şedinţele CSM
Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior

al Magistraturii la care participă
fără drept de vot
nu face parte din membrii CSM
acesta este invitat de drept la lucrările Consiliului, el participând

ori de câte ori consideră prezenţa sa ca fiind necesară
fără nevoie de invitație (spre deosebire de ședințele
Guvernului)
În raport cu CCR
Preşedintele României numeşte trei din judecătorii Curţii

Constituţionale
Preşedintele poate sesiza Curtea Constituţională, alături de

alte subiecte de sesizare, cu privire la neconstituţionalitatea
unei legi, înainte de promulgare
sesizarea Curţii, alături de alte subiecte de sesizare, pentru

soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională
dintre autorităţile publice
controlul respectării procedurii alegerii Preşedintelui

României şi confirmării rezultatelor sufragiului de către Curte
constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul

în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi
comunicarea celor constatate Parlamentului şi Guvernului, de
către Curte
acordarea unui aviz consultativ pentru propunerea de

suspendare din funcţie a Preşedintelui de către Curte
atribuţii în raporturile cu poporul.
Art. 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, putând

cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la
probleme de interes naţional
poate deveni o armă eficientă pusă la dispoziţia Preşedintelui în

vederea contrabalansării unor tendinţe spre
omnipotenţă ale Parlamentului.
din punct de vedere al frecvenţei acestora
atribuţii obişnuite, curente activităţii de stat (cea

mai mare parte)
Promulgarea
Acordarea decorațiilor
Reprezentarea țării pe plan extern
atribuţii în situaţii ieşite din comun (în situaţii excepţionale,, mult mai rar
întâlnite).
în domeniul apărării
măsuri pentru respingerea agresiunilor
declararea mobilizării
dizolvarea
instituie starea de urgență
solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult

5 zile de la luarea acesteia.
Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de

drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării
Condiții
existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind

securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei
constituţionale;
iminenţa producerii ori producerea unor

calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau
înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
❗ Starea de urgență presupune restrângerea exerciţiului

unor drepturi sau al unor libertăţi
exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns

numai prin lege. (Adică Parlamentul este hotârâtor)
din punct de vedere al procedurii folosite în exercitarea acestora
atribuţii exercitate fără condiţionări sau restricţii
acreditarea reprezentanţilor diplomatici ai altor state
acordarea graţierii individuale
fără condiții prealabile, însă ulterior sunt supuse contrasemnării

de către prim-ministru
atribuţii condiţionate de termene, propuneri etc.
Majoritatea atribuțiilor enumerate mai sus
din punct de vedere al formelor tehnico-juridice pe care le îmbrăca

acestea în exercitarea lor
atribuţii care se realizează prin decrete
atribuţii care se realizează prin operaţiuni administrative
atribuţii care se realizează prin acte exclusiv politice.
din punct de vedere al conţinutului
atribuţii privind legiferarea
promulgarea legilor
atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice
vezi “atribuții în raporturile cu Guvernul”*
atribuţii privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau

revocarea unor autorităţi publice
propune numirea conducătorilor unor autorităţi ale

administraţiei publice
Particpă la formarea Guvernului
acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai Românie
oferă grade și distincții
atribuţii în domeniul apărării ţării şi asigurării ordinii publice,
În domeniul apărării, Preşedintele României este comandantul

forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării
el poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului,
mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.
În cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune

ulterior aprobării Parlamentului
dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de

ore de la declararea lor
în cel mult 5 zile de la adoptare
o astfel de decizie nu va putea fi luată decât după

dezbaterea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
❗ declararea mobilizării totale sau parţiale se face de către

Camerele reunite în şedinţă comună
❗ refuzul Parlamentului de a aproba hotărârea Preşedintelui

României are ca efect anularea decretului prezidenţial de
mobilizare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele

României ia măsuri pentru respingerea agresiunii
le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un

mesaj.
Camerele reunite în şedinţă comună declară starea de

război.
Instituie starea de asediu - măsuri excepţionale de natură politică,

militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg
teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite
pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave,
actuale sau
iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori
integritatea teritorială a statului
atribuţii în domeniul politicii externe şi alte atribuţii.
Art.91
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României,

negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-
un termen rezonabil.
restul tratatelor de mai mică importanţă se negociază de

experţi din diferite ministere, fiind semnate de miniştrii de resort
sau, după caz, de ministrul de externe ori de către Guvern, prin
prim-ministru.
❗ semnătura Preşedintelui nu va avea nici o relevanţă dacă

Parlamentul nu va ratifica acel tratat
Asigurarea legăturilor diplomatice cu alte state
acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai

Românie
la propunerea Guvernului;
reprezentanţii diplomatici ce urmează a fi acreditaţi sunt

supuşi unui vot consultativ în comisiile de specialitate ale
celor două Camere,
Decretele Preşedintelui de acreditare şi rechemare a

reprezentanţilor diplomatici trebuie contrasemnate de
prim-ministru
aprobarea, înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului

misiunilor diplomatice
la propunerea Guvernului
acreditarea reprezentanţilor diplomatici ai altor state
❗ Pentru executarea de către Preşedintele României a prerogativelor
care îi sunt stabilite prin Constituţia României şi alte legi se
organizează şi funcţionează Administraţia Prezidenţială
Actele Președintelui
Actele juridice
Preşedintele României emite decrete
se publică în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenţa decretului
în principiu, ele sunt supuse regulii contrasemnării de către prim-

ministru
Pentru decretele prin care se
se înaintează Parlamentului, spre ratificare, tratatele

internaţionale pe care le-a încheiat;
se acreditează sau recheamă reprezentanţi, diplomatici ai

României
se aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului

misiunilor diplomatice
se declară mobilizarea totală sau parţială a forţelor armate
se ia măsuri de respingere a unei agresiuni armate

declanşate împotriva ţării
se instituie starea de asediu sau de urgenţă;
se conferă distincţii
se face avansări în gradele superioare ale armatei
se acordă graţierea individuală
excepţia o reprezintă doar decretele prin care se
desemnează candidatului la funcţia de prim-ministru

(pentru că nu există prim-ministru ca să contrasemneze)
dizolvarea Parlamentului (deoarece acesta poate fi
dizolvat pe motiv că nu a putut să formeze guvernul și să
cadă de acord asupra unui prim-ministru)
numirea în funcţii publice.
❗ În cea mai mare parte decretele care nu sunt

contrasemnate de prim-ministru intră în sfera
relaţiilor Preşedintelui României cu Parlamentul,
Contrasemnarea decretelor Preşedintelui contribuie la angajarea

răspunderii şefului Guvernului pentru conţinutul actului
Preşedintele nu ar purta nici un fel de răspundere
Constrasemnarea este o condiţie formală esenţială, de valabilitate

a decretului, fără de care actul este lovit de nulitate absolută
decretele pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ
există și excepții prevăzute expres
Actele cu caracter politic
mesajele
declaraţii
❗ NU PRODUC EFECTE JURIDICE
Regimul răspunderii Președintelui României
Imunitatea
art. 84 alin. (1,2), art.72 alin. (1)
Inexistența răspunderii
precum deputaţii şi senatorii, nu poate răspunde juridic pentru

voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea
mandatului
Inviolabilitatea
Imunitatea Preşedintelui se referă exclusiv la perioada exercitării

mandatului şi priveşte în exclusivitate faptele legate de exercitarea
acestuia
Dacă pe plan politic se poate vorbi de o imunitate completă pe constituie

excepție înalta trădare
caz în care se poate ridica imunitatea
Răspunderea politică
Art. 95
Suspendarea - privită ca o răspundere politică
urmată de sancţiunea demiterii prin referendum.
Procedura tragerii la răspundere, în cazul săvârşirii unor fapte grave

prin care Preşedintele încalcă prevederile Constituţiei
poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi

senatorilor
trebuie să fie temeinic motivată
Competenţa dezbaterii şi votării propunerii va aparţine

Camerelor reunite în şedinţă comună
trebuie adusă neîntârziat la cunoştinţa Preşedintelui.
Propunerea de suspendare motivată şi lista celor care o susţin

trebuie să fie depusă concomitent la birourile
permanente ale Camerelor Parlamentului
data depunerii semnifică declanşarea procedurii de

suspendare.
după prezentarea propunerii și ascultarea explicațiilor

Președintelui României, președintele care a condus ședința
comună a celor două Camere, va trimite propunerea de
suspendare, împreună cu toate informațiile necesare, Curții
Constituționale
După primirea avizului consultativ de la Curtea
Constituțională, în termen de 24 de ore, Camerele se reunesc
în ședință comună pentru a dezbate și a vota cu privire la
propunerea de suspendare.
Președintele României este invitat să participe la aceste

dezbateri și i se dă cuvântul ori de câte ori îl solicită
pentru a deveni efectivă suspendarea trebuie

să fie votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor
în cazul aprobării ei, în cel mult 30 de zile

se organizează un referendum pentru demiterea
Preşedintelui.
1. poporul va confirma votul parlamentar, caz în care

Preşedintele se consideră demis la data organizării
referendumulu
a. cu condiția validării acestuia de către CCR
b. Poate Președintele demis, care a exercitat un singur

mandat, să candideze din nou pentru funcția de
Președinte?
2. poporul are o poziţie diferită faţă de cea a Parlamentului

nevotând în favoarea demiterii
Preşedintelui
a. Preşedintele ar trebui să-şi reia activitatea, cu toate

consecinţele juridice ce decurg de
aici.
❗ nu trebuie confundată cu neexercitarea sau exercitarea într-un

anumit mod a unor atribuţii pe care şeful statului le poate
îndeplini în mod facultativ, acesta având
deplină libertate de alegere în acest sens
Răspunderea penală
art. 96
există posibilitatea înlăturării imunităţi Preşedintelui şi punerea sub

acuzare a sa pentru o faptă deosebit de gravă, acuzarea de înaltă
trădare, respectiv regimul răspunderii penale a Preşedintelui.
Aprecierea unei fapte a Preşedintelui ca fiind sau nu înaltă trădare,

este o apreciere politică, dar trebuie luate în considerare şi
prevederile de natură penală referitoare la infracţiunea de
„trădare”.
cea mai gravă încălcare a jurământului şi intereselor poporului

şi ţării, în exerciţiul atribuţiilor prezidenţiale
este apreciată pe planul consecinţelor politice de către

autoritatea legiuitoare
Preşedintele poate să se prezinte în faţa Parlamentului să-şi

formuleze apărarea.
este nevoie de o majoritate absolută a celor două camere

pentru punerea sub acuzare a Președintelui
pe planul consecinţelor juridice de către Parchetul de pe lângă

Î.C.C.J şi Î.C.C.J
Procedura propriu-zisă cuprinde două faze:
faza punerii sub acuzare pentru înaltă trădare – faza

politică;
faza judiciară – faza tehnico-juridică care cuprinde, la

rândul ei trei etape
trimiterea în judecată realizată de Parchetul de pe

lângă Î.C.C.J.;
judecata în fond de către Secţia penală a Î.C.C.J.;
judecata în recurs de către Î.C.C.J., în Secţii Unite

ale acesteia.
sancţiunea aplicabilă pentru înalta trădare fiind detenţiunea pe

viaţă sau cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
❗ Preşedintele este suspendat din funcţie a de la

data punerii sub acuzare şi până la data demiterii,
urmare a condamnării.
săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute de art.394 –

397 din noul Cod penal poate atrage răspunderea penală a
Preşedintelui României conform art.96
Alte precizări privitoare la răspunderea șefului de stat
Pentru actele sale administrative, doctrina actuală admite faptul că

Preşedintele poate fi tras la răspundere administrativ-patrimonială, în
baza art. 21 şi art. 52 din C.R., asemeni oricărei
autorităţi a administraţiei publice, în baza Legii contenciosului
administrativ.
❗ Pentru fapte care nu au legătura cu prerogativele funcţiei de

preşedinte al ţării, acesta va răspunde ca orice cetăţean,
potrivit dreptului comun.
Curs 3 - Guvernul și Ministerele

Guvernul
Rolul și aspecte generale depsre Guvern
Într-o viziune generală, guvernul are sarcina de a realiza politica

naţiunii
el este iniţiatorul, modelatorul şi executantul măsurilor de redresare

economică, scădere a inflaţiei şi de stabilitate
economică, răspundere de ordinea publică, de apărare naţională
sau de raporturile statului pe care le guvernează cu alte state
Guvernul României are un dublu rol: politic şi administrativ
asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării (rolul politic)
exercită conducerea generală a administraţiei publice

(rolul administrativ)
Este o autoritate a administraţiei publice centrale care intră în

componenţa celei de-a doua puteri în stat – puterea executivă
Actele guvernului în mare se împart în:
actele de guvernământ – acte cu încărcătură politică consistentă;
actele pur administrative – actele prin care acesta rezolvă

problemele tehnico-organizatorice
Raţiunea fundamentală a Guvernului o reprezintă asigurarea liniilor

politice interne şi externe ale ţării, ceea ce sub aspect juridic se
concretizează în iniţierea de proiecte legislative, adoptarea de
hotărâri pentru aplicarea acestora, iar administraţia publică a cărei
conducere generală este realizată de Guvern, are drept scop tocmai
îndeplinirea acestor valori politice.
Guvernul este parlamentar prin origine şi guvernamental prin

funcţie
ceea ce înseamnă, inclusiv, că programul politic al Guvernului

rămâne un document exclusiv al acestuia, dar
liniile sale sunt acceptate de Parlament
îndeplinirea programului de guvernare depinde esenţial de

sprijinul de care se bucură Guvernul în Parlament.
Un guvern va rezista atâta timp cât va avea asigurat votul

majorităţii parlamentar
Raporturile de drept administrativ ale Guvernului
Între Guvern şi toate celelalte autorităţi al administraţiei publice se

stabilesc raporturi de drept administrativ care pot fi:
de subordonare – faţă de ministere şi prefecţi;
de colaborare – faţă de autorităţile administraţiei publice autonome;
de tutelă administrativă – faţă de autorităţile administraţiei publice
locale, prin intermediul prefectului
❗ Este principiu general al activităţii Guvernului – cooperarea cu

organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale.
Funcțiile Guvernului
Guvernul este organ al administraţiei publice cu competenţă materială

generală care exercită, următoarele funcţii
de strategie - asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a

Programului de guvernare,
aprobarea strategiilor şi a programelor de dezvoltare economică

pe ramuri şi domenii de activitate;
elaborarea proiectelor de lege a bugetului de stat şi a bugetului

asigurărilor sociale de stat şi supunerea acestora spre adoptare
la Parlament;
de reglementare - asigură elaborarea cadrului normativ şi

instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice,
iniţierea proiectelor de lege şi supunerea acestora spre

adoptare la Parlament;
emiterea de hotărâri pentru organizarea executării legilor
asigurarea executării de către autorităţile administraţiei publice

a legilor şi a celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea
acestora;
de administrare a proprietăţii statului - asigură administrarea

proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil,
de reprezentare - asigură, în numele statului român, în condiţiile

legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de
activitate
de autoritate de stat - asigură urmărirea şi controlul aplicării şi
respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi
securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al
funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea
în subordinea
sau sub autoritatea Guvernului.
În realizarea funcţiilor sale, Guvernul îndeplineşte o serie de atribuţii ce

pot fi calificate ca fiind:
Principale sau Secundare
Atribuțiile principale sunt prevăzute de legea organciă
Atribuțiile secundare sunt prevăzute de alte legi sau se deduc

din rolul şi funcţiile sale,
Interne sau Internaționale
în funcţie de locul producerii efectelor;
De natură economică/socială/politico-administrativă
în funcţie de conţinutul lor
Structura Guvernului
Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliți

prin lege organică.
reglementarea unui Guvern fără scară ierarhică interioară.
Din Guvern pot face parte şi viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri

delegaţi, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru
miniștri fără portofoliu există și în prezent
❗ Membrii guvernului sunt numiţi de Preşedintele României pe

baza votului de încredere acordat de Parlament
din perspectiva ministerelor, ministerele se aprobă de către Parlament,

prin acordarea votului de încredere asupra
Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, la învestitură
funcţionarea ministerelor cu atribuții în domeniul apărării naţionale,

respectiv în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi
speciale
în privința celorlalte ministere fiind suficient adoptarea unei

hotărâri de guvern.
❗ prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii

Guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea
ori comasarea unor ministere
Regimul învestiturii
Art. 85 (1) art. 103 şi art. 104
procedura de învestitură a Guvernului se declanşează după alegerile

generale
poate interveni însă şi în cursul unui mandat parlamentar sau

prezidenţial, în caz de criză guvernamentală gravă.
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de

prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat
de către Parlament.
Iniţiată şi finalizată de Preşedintele României, procedura de

învestitură presupune patru etape procedurale bine definite
desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia

de prim-ministru, în urma consultării partidului care are
majoritatea absolută în Parlament
dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor

reprezentate în Parlament
Dacă vreun partid politic va fi omis de la consultări

Președintele încalcă Constituția cu toate consecințele
ce decurg de aici
nu există obligaţia constituţională de apartenenţă politică sau

parlamentară a candidatului
doar obligativitatea obţinerii sprijinului politic parlamentar
Desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru reprezintă

semnificaţia unui mandat acordat de Preşedintele României
personalităţii însărcinate cu formarea listei viitorului Guvern,
elaborarea programului de guvernare şi prezentarea cererii
pentru acordarea votului de încredere către Parlament.
solicitarea votului de învestitură
candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de

10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului
asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor

şi de Senat, în şedinţă comună
ulterior vor fie audiaţi în comisiile de specialitate ale celor două

Camere, în vederea obţinerii unui aviz consultativ
acordarea votului de încredere de către Parlament
Parlamentul acordând încrederea Guvernului cu votul

majorităţii deputaţilor şi senatorilor
votul fiind secret, cu bile.
numirea Guvernului, finalizată prin depunerea jurământului de

credinţă
Hotărârea Parlamentului prin care s-a acordat votul de

încredere se va comunica Preşedintelui României
care va emite decretul de numire a noului Cabinet
acesta fiind publicat împreună cu programul de

guvernare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Din acest moment, Guvernul dobândeşte dreptul

de iniţiativă legislativă şi dreptul de a participa
la lucrările Parlamentului, iar Parlamentul poate
exercita controlul parlamentar asupra Guvernului
şi-i poate retrage încrederea acordată.
Preşedintele nu ar putea să refuze numirea, el este obligat să

o facă
Actul de numire a Guvernului de către Preşedinte nu

presupune că acesta va naşte raporturi de subordonare
între cele două autorităţi publice care formează executivul
primul-ministru, miniştri şi ceilalţi membri ai cabinetului vor

depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul
de credinţă faţă de ţară
Durata mandatului
în mod normal ea este echivalentă cu cea a mandatului Parlamentului,

într-un regim parlamentar, şi cu cea a mandatului Preşedintelui, într-un
regim prezidenţial
În practică, în regimurile parlamentare sau semi-prezidențiale,

precum este al nostru, un Cabinet rezistă atâta timp cât este
susţinut de majoritatea parlamentară.
Începerea
de la data depunerii jurământului
Încetarea
de regulă - îşi exercită mandatul până la data validării

alegerilor parlamentare generale
Situații atipice de încetare a mandatului
are loc la data retragerii de Parlament a încrederii acordate
sau dacă primul-ministru se află într-una din situaţiile prevăzute

de art. 106, cu excepţia revocării,
dacă prim-ministrul e în imposibilitatea de a-și exercita atribuţiile

mai mult de 45 de zile.
Dacă revocarea unui membru al Guvernului poate interveni pe
considerente pur politice, suspendarea din funcţie intervine
într-o situaţie anormală, ca urmare a începerii urmăririi penale
sau a trimiterii în judecată a unui ministru,
Guvernul demisionar
Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele

necesare pentru administrarea treburilor publice, până la
depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
ar putea adopta doar hotărâri de Guvern
Statutul membrilor
Incompatibilități
incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu

excepţia celei de senator sau deputat
incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare

profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,

administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la
societăţile comerciale inclusiv băncile sau alte instituţii de credit,

societăţile de asigurare şi cele financiare,
precum şi la instituţiile publice,
calitatea de comerciant persoană fizică
calitatea de membru al unu grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin,
orice activitate ce ar putea genera un conflict de interese
Constatarea stării de incompatibilitate se face de persoanele

împuternicite în acest sens
Organizarea și funcționarea Guvernului
Organizarea
Aparatul de lucru al Guvernului este format din Secretariatul
General al Guvernului, Cancelaria prim-ministrului, Aparatul propriu
de lucru al vice-prim-ministrului, departamente şi alte
asemenea structuri organizatorice cu atribuţii specifice.
Aparatul de lucru propriu al primului-ministru este alcătuit dintr-

un personal administrativ ce poate fi angajat pe criterii exclusiv
politice, personal care vine şi, eventual, pleacă, o dată cu acesta.
Funcționarea
şedinţele acestuia se convoacă şi sunt conduse de primul-ministru.
Guvernul se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este

nevoie
dezbătându-se probleme ale politicii interne şi externe a ţării,

precum şi aspecte privind conducerea generală a administraţiei
publice,
Şedinţele plenului reprezintă unica modalitate de lucru a

Guvernului în cadrul căreia se dezbat şi se soluţionează
probleme ce intră în sfera sa de atribuţii
Cvorumul de ședință este de majoritatea membrilor guvernului
adoptarea deciziilor, se face prin consens, ca regulă
iar atunci când acesta nu se realizează va hotărî prim-

ministru.
Actele Guvernului
Actele juridice
art.108 şi art.115.
Hotărârile Guvernului
sunt acte cu caracter general, domeniul în care sunt emise

este cel al organizării executării legilor.
Prin hotărâri, Guvernul asigură practic punerea în executare

a legilor
Proiectele pentru hotărârile de Guvern pot fi propuse de către
membrii Guvernului
Guvernul demisionar va putea adopta hotărâri doar pentru

administrarea treburilor publice
nu şi pentru promovarea unor politici noi
Prin hotărâre, Guvernul îşi realizează competenţa originară
Prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse, în vederea stabilirii

cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii
măsurile următoare
măsuri organizatorice
măsuri financiare
măsuri instituţionale
măsuri sancţionatorii
ori de câte ori executarea unor prevederi dintr-o lege sau dintr-o
ordonanţă reclamă stabilirea de măsuri sau de reguli
subsecvente, care să asigure corecta lor aplicare, înlăturarea
unor greutăţi sau organizarea corespunzătoare a unor activităţi,
Guvernul este îndreptăţit să emită o hotărâre
❗ Guvernul nu este obligat să emită câte o hotărâre

pentru organizarea executării oricărei legi sau
ordonanțe, aceasta nereprezentând o condiţie sine
qua non de aplicare a unuia dintre aceste acte
normative.
hotărârile Guvernului, adoptându-se întotdeauna în baza legii,

sunt secundum legem şi praeter legem, niciodată contra
legem
adică întotodeauna au la bază o lege
Hotărârile produc efecte pentru viitor
de la data publicării în Monitorul Oficial al României
Are putere obligatorie faţă de toţi cei cărora li se adresează
forţă juridică inferioară legii sau actului normativ cu

aceeaşi forţă juridică cu cea a legii
❗ Hotărârea Guvernului este un act administrativ
Când o hotărâre prevede contra legii, abrogă sau adaugă

prevederi la lege ea poate fi atacată în instanţa de
contencios administrativ.
în cazul în care prin prevederile sale sunt încălcate

dispoziţii ale legii fundamentale, plecându-se de la
premisa că neconstituţionalitatea este o formă mai
agravantă de ilegalitate, hotărârea va putea să fie atacată
tot în instanţa de contencios administrativ, ea excedând
controlului de constituţionalitate realizat de Curtea
Constituţională
Ordonanțele Guvernului
Aspecte generale
ținând cont că majoritatea iniţiativelor legislative provin de

guvern și promulgarea legilor se realizează tot de o
autoritate competentă a executivului s-ar putea considerea
că Guvernul ar fi îndreptățit să preia din atribuțiile
legislativului prin delegarea legislativă (emitera de
ordonanțe)
delegarea legislativă este o instituţie prin care,

fie direct Constituţia, fie Parlamentul prin lege, în baza unui
text din Constituţie, acordă executivului
prerogative de a adopta acte normative cu caracter
primar
delegarea poate fi extinsă şi la alte atribuţii ale
Parlamentului, alături de cea de legiferare.
Simple
delegarea legislativă de ordin legal
în baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament
Guvernul putând fi investit doar în anumite

condiţii și pe o perioadă delimitată cu exercitarea
funcţiei legislative.
Adoptarea ordonanţelor legale ulterior

împlinirii acestui termen, constituie un
argument în favoare aprecierii ca
neconstituţionale a acestora, delegarea
devenind caducă
sunt emise în domeniul legii ordinare
Ordonanțele, spre deosebire de hotărâre nu sunt acte

secundum legim ci conțin norme cu putere de lege
(norme cu caracter primar)
Guvernul demisionar nu va putea emite ordonanţe
Guvernului nu îi este recunoscut dreptul de a delega,la

rândul său, posibilitatea „de a legifera”
De urgență
Guvernul poate emite OUG, fără a fi emisă o lege de

abilitare prealabilă
delegarea legislativă de ordin constituțional
Condițiile cumulative pentru intrarea în vigoare
să fie depusă spre dezbatere în procedură de urgenţă la

Camera competentă să fie sesizată.
Camera sesizată are obligaţia ca, în termen de cel

mult 30 de zile de la depunere, să se pronunţe
asupra ordonanţei, în caz contrar, ordonanţa se
consideră adoptată şi se trimite celeilalte
Camere care decide tot în procedură de urgenţă
să fie publicată în Monitorul Oficial
Condițiile cumulative pentru emiterea unei ordonanțe

de urgență
existența unor situaţii extraordinare a căror

reglementare nu poate fi amânată
urgenţa acestora trebuind să fie explicată, în mod

obligatoriu
domeniul sau domeniile în care ordonanţa de urgenţă

este emisă putând coincide cu cel sau cele al/ale
legilor ordinare sau organice
în niciun caz, al legilor constituţionale
nu pot afecta
regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de

Constituţie,
drepturile electorale
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate

publică.
în practică s-a ajuns la o “avalanşă de ordonanţe de

urgenţă”, echilibrul puterilor –legislativă şi executivă – fiind
„ameninţat” urmare a înclinării balanţei în favoarea
Guvernului
Aspecte comune
ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă

sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi
ordonanţele ale căror efecte au încetat pentru că nu au fost
supuse aprobării, potrivit legii de abilitare, până la împlinirea
termenului de abilitare,
dacă este cazul, prin această lege de aprobare sau
respingere vor fi reglementate şi măsurile necesare cu
privire la efectele juridice produse pe perioada de
aplicare a ordonanţei
Ordonanța la fel ca și hotărârea este act administrativ
ordonanţa apare „ca un act administrativ aflat într-un

regim juridic mixt, de drept constituţional şi de drept
administrativ”, păstrându-şi această trăsătură – de act
administrativ – până la data aprobării ei de către
Parlament conform procedurii constituţionale.
ordonanţa guvernamentală, alături de lege, poate fi supusă

controlului de constituţionalitate a posteriori.
Actele politice
declaraţii, puncte de vedere, etc.
Răspunderea Guvernului
art.103 alin.(2)
Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga

sa activitate, iar fiecare membru răspunde solidar cu ceilalţi membri
pentru această activitate, cât şi pentru actele acestuia (răspundere
colectivă)
răspunderea penală a membrilor Guvernului este una individuală,

personală, priveşte pe fiecare membru al acestei autorităţi, în parte
(răspundere individuală)
Cuprinde două faze (asemănătoare ca și în cazul Președintelui)
o fază politică – cea a punerii sub acuzare când dreptul de a

cere punerea sub urmărire penală poate aparţine numai
Camerei Deputaţilor,Senatului şi Preşedintelui României
o eventuală trimitere în judecată fiind condiţionată de o

astfel de solicitare, dar nepresupunând niciun vot al
vreuneia dintre Camere sau opţiunea Preşedintelui, ci
aprecierea şi decizia procurorului.
Cea de-a două fază ,cea judiciară - se suprapune
momentului în care vorbim despre trimiterea în judecată,
judecata în fond, respectiv recursul,
competenţa de soluţionare aparţinând Parchetului de pe

lângă ICCJ sau DNA, respectiv a ICCJ
pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara funcţiei lor, membrii

Guvernului răspund potrivit dreptului comun
Preşedintele României poate dispune suspendarea din funcţie a

unui membru al Guvernului atunci când s-a cerut urmărirea
penală împotriva acestuia.
ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru având obligaţia

a comunica Preşedintelui României data la care a fost sesizată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea suspendării din
funcţie a acestuia.
membrii Guvernului pot răspunde, nu doar politic şi penal, ci şi civil,

contravenţional sau disciplinar, după caz, potrivit dreptului comun
din aceste materii
Civil - orice persoană intersată se va putea adresa instanţei de

contencios administrativ competente pentru
anularea actului
recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim
repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Disciplinar - suspendarea acestora din funcţie atunci când s-a cerut

urmărirea penală sau când s-a dispus trimiterea în judecată a
acestora.
sancţiunile disciplinare nu pot fi asimilate revocării din funcţia de

membru al Guvernului pentru că aceasta are natura unei
sancţiuni politice ce intervine în caz de remaniere
guvernamentală.
Prim-ministrul
Rolul
primul-ministru e un primus inter partes în exercitarea atribuţiilor

guvernamentale.
apare ca o autoritate executivă de sine stătătoare care are prerogative

proprii, în măsură să influenţeze nu numai politica de stat, ci şi
deliberările în cadrul Guvernului.
Atribuții
primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor

acestuia
De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi

declaraţii cu privire la politica Guvernului
răspunde întrebărilor şi interpelărilor care îi sunt adresate de

deputaţi şi de senatori
propune Preşedintelui României revocarea şi numirea unor membri ai

Guvernului
în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului
Definiție - remanierea guvernamentală semnifică o modificare

în componenţa Guvernului deja aprobată de Parlament, în
sensul că, în locul unui sau a unor miniştri
care nu au figurat pe lista aprobată de Parlament, se numesc
noi titulari
remanierile guvernamentale se fac de către Preşedintele

României, la propunerea prim-ministrului
fără să fie necesară aprobarea Parlamentulu
Dacă s-ar dori însă mărirea echipei guvernamentale cu o nouă

persoană, peste numărul iniţial aprobat de Parlament, inclusiv
ca urmare a înfiinţării unui nou minister, atunci numirea acestei
persoane nu s-ar putea face de Preşedintele României decât
după aprobarea prealabilă a Parlamentului.
❗ Prinicpiul simteriei - atunci când primul-ministru doreşte
să schimbe structura Guvernului, fie reducând numărul de
ministere prin contopirea unora, fie mărind numărul
ministerelor şi al membrilor Cabinetului, trebuie să se
prezinte în faţa Parlamentului ca şi cum ar fi vorba
despre constituirea unei noi echipe guvernamentale.
cere Preşedintelui României să participe la anumite şedinţe de

Guvern
contrasemnează, cu unele excepţii, decretele Preşedintelui
semnează actele Guvernului
reprezentarea de către primul-ministru a Guvernului în relaţiile acestuia

cu celelalte puteri și instituții de stat, organizați neguvernamentale
precum și în relațiile internaționale
vicepreşedinte a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor organelor de

specialitate din subordinea Guvernulu și a secretarului general şi a
secretarilor generali adjuncţi
cu excepţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului;
posibilitatea constituirii, prin decizie în vederea rezolvării unor

probleme operative, a unor consilii, comisii şi comitete
interministeriale;
Statutul funcției
art.107 alin.2 prevede, expressis verbis, imposibilitatea Preşedintelui

României de a revoca din funcţie pe primul-ministru.
Actele prim-ministrului
primul-ministru poate emite, în condiţiile legii, decizii
acte administrative cu caracter normativ sau individual.
trebuie publicate în MO
cu excepția deciziilor primului-ministru clasificate
Încetarea calităţii de prim-ministru
Art. 107 alin.3
demisie
pierdere a drepturilor electorale
existenţa unei stări de incompatibilitate
deces
imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile pentru o perioadă mai mare

de 45 de zile
dacă prim-ministrul nu-şi reia activitatea după cele 45 de zile,

Guvernul va fi demis.
În aceste situaţii, Preşedintele României va desemna un alt membru al

Guvernului ca prim-ministru interimar
până la formarea noului Guvern
Guvernul se consideră demis, primul-ministru interimar urmând să

conducă un Guvern demisionar până la depunerea jurământului de
către noul Guvern.
În cazul în care prim-ministrul îşi reia activitatea, interimatul

determinat de perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează
Ministerele
Actele ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale

de specialitate
ca acte juridice, administrative ale ministrului – ordinele şi instrucţiunile
Ordinele - acte administrative cu caracter individual
există și ordine cu caracter normativ
deci pot fi acte administrative cu caracter

normativ sau cu carcater individual.
Instrucțiile - acte administrative cu caracter normativ
actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii,
emise de ministru se publică în M. Of al României”
intrarea în vigoare a ordinelor și instrucţiunilor şi a altor acte

normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice
centrale de specialitate (precum sunt şi ministerele, s.n.) este
condiţionată de publicarea acestora în Monitorul Oficial al
României, Partea I
cu excepția actelor normative clasificate și a celor cu caracter

individual
actele emise de către miniştri nu trebuie să fie confundate cu cele la

adoptarea cărora miniştri participă în calitatea lor de membri ai
Guvernului.
Ministerele sunt organizate numai în subordinea Guvernului, aşadar şi

actele pe care miniştri le emit se vor supune
principiului ierarhiei juridice şi principiului subordonării
administrative
pot emite și acte cu caracter exclusiv politic.
declaraţiile sau opiniile politice.
Actele autorităților administrației administrative autonome
emit sau adoptă acte administrative care pot avea caracter

normativ sau individual
cele cu caracter normativ se vor publica în Monitorul Oficial al

României
Denumirea acestor acte va fi stabilită prin legea de înființare a

autorității administrative autonome.
Producerea efectelor juridice de către actele administrative anterior

menţionate este condiţionată de:
de aducerea la cunoştinţă publică a celor cu caracter

normativ
de comunicarea celor cu caracter individual.
Răspunderea la nivelul ministerelor şi al celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale de specialitate, precum şi al organelor administraţiei publice
locale
Recunoaştereae personalităţii juridice sau a statutului de persoane

juridice de drept public, precum şi a capacităţii juridice a acestor
autorităţi, va recunoaşte, implicit, capacitatea
acestor autorităţi de a răspunde pentru modul în care îşi
îndeplinesc propriile atribuţii
Atât ministerele şi organele administraţiei publice de specialitate, cât şi

organele administraţiei de stat în teritoriu, anume prefectul şi serviciile
publice deconcentrate, se află în raporturi de subordonare faţă de
Guvern
aceste autorităţi răspund pentru modul în care îşi îndeplinesc

atribuţiile în faţa Guvernului
Guvernul are dreptul să anuleze actele administrative ilegale

sau neoportune emise de autorităţile şi organele administraţiei
publice din subordinea sa, precum şi de către prefecţi.
inclusiv acele organe de specialitate care sunt

înfiinţate în subordinea ministerelor, răspund indirect şi în
faţa Guvernului
răspunderea directă fiind angajată faţă de ministerul în

subordinea căruia au fost înfiinţate.
Guvernul poate solicita revocarea actelor administrative

nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autorităţile
menționate care nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs
efecte juridice şi care pot leza interesul public
❗ Controlul ierarhic va viza nu doar legalitatea, ci şi oportunitatea

actelor administrative emise
Despre o asemenea posibilitate de tragere la răspundere nu se
poate vorbi în cazul autorităţilor administrative autonome, cât nici în cel
al organelor administraţiei publice locale – primar, preşedinte de consiliu
judeţean, consiliu local şi consiliu judeţean
există doar raporturi de colaborare între Guvern și celelalte

organe în subordine, pe de o parte şi organele întâi menţionate, pe
de altă parte
Această autonomie nu este una absolută
existând diferite alte forme de control asupra activităţii

acestor autorităţi, precum
este
controlul parlamentar
controlul judecătoresc,
urmare a căror exercitare pot fi atrase diferite

forme de răspundere.
Controlul parlamentar asupra executivului
Principiul separării puterilor în stat = control, colaborare, limitare
executivul nu şi-ar avea rostul dacă parlamentul nu ar adopta legi iar

activitatea legislativului ar fi lipsită de finalitate şi în acest mod inutilă, dacă
executivul nu le-ar pune în aplicare, în executare.
intervenţia legislativului în activitatea executivului
adoptarea legilor
aprobarea programului executivului
aprobarea delegării legislative
controlul activităţii Guvernului
Intervenţia executivului în activitatea legislativului
iniţiativa legislativă
promulgarea legilor
organizarea referendumului.
Între Președinte și Parlament
între Preşedintele României şi Parlament se stabilesc raporturi în cadrul

activităţii de legiferare, cu privire la convocarea şi dizolvarea
Parlamentului,
depunerea jurământului de către candidatul la funcţia de Preşedinte al

României a cărui alegere a fost validată în faţa Camerelor Parlamentului
reunite
solicitarea reexaminării legii
primirea mesajelor Preşedintelui
aprobarea prealabilă acordată în vederea declarării de către Preşedinte

a mobilizării parţiale sau totale a forţelor
armate
încuviinţarea măsurii adoptate de către Preşedinte cu privire la

instituirea stării de asediu sau a celei de urgenţă
propunerea de punere sub acuzare a Preşedintelui
punerea sub acuzare a Preşedintelui pentru înaltă trădare
interimatul la funcţia de Preşedinte este asigurat de către preşedintele

Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Între Guvern și Parlament
formarea unui nou Guvern urmare a desfăşurării alegerilor parlamentare

este condiţionată de acordarea votului de încredere de către Parlament
insitituirea comisiilor parlamentare de anchetă
prezentarea informaţiilor şi a documentelor solicitate de Parlament
Guvernul sau oricare altă autoritate a administraţiei publice căreia i

se solicită asemenea documente sau informaţii are obligaţia de a
le furniza
excepție - informaţiile sau documentele ce au caracter de

secret de stat
Camerele urmând a decide în şedinţă secretă
adresarea de întrebări sau interpelări
pot fi formulate de către deputaţi şi senatori
întrebările pot fi adresate oral și scris
Interpelările nu pot fi formulate în scris
fiind citite în şedinţă publică
dezvoltarea interpelării va avea loc în altă şedinţă publică,

când se va da şi răspunsul la interpelare, parlamentarii
având drept la a interveni cu întrebări suplimentare sau cu
comentarii.
Urmare a dezbaterii asupra punctelor ce au făcut obiectul

interpelării, parlamentarii vor putea să adopte o moţiune
simplă
adoptarea unei moţiuni simple
este un instrument mai eficient de control al Parlamentului asupra

Guvernului
adoptarea unei moţiuni simple nu are ca efect juridic direct

revocarea din funcţie a unui ministru
Parlamentul îşi exprimă opinia potrivit căreia un membru al

Guvernului ar trebuie să fie demis din funcţie
prim-ministrul nu este obligat a ţine cont, decât eventual

moral sau politic, de acest punct de vedere
iniţierea şi adoptarea unei moţiuni de cenzură
cel puţin o pătrime dintre aceştia trebuie să iniţieze această moţiune

ce se comunică Guvernului la data depunerii sale.
operaţiune simetric opusă votului de încredere
Guvernul își poate formula apărarea
va fi supusă dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere,

după trei zile de la data la care a fost prezentată tot în şedinţa
comună a aceloraşi Camere.
invitaţia de participare, se va comunica Guvernului tot de către

preşedintele Camerei Deputaţilor
se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor
votul fiind unul secret şi exprimat prin bile
aşa precum se procedează şi în momentul acordării votului

de încredere Guvernului, preferându-se astfel
respectarea principiului simetriei.
dacă trece moțiunea de cenzură guvernul își va înceta

madnatul
urmând ca până la depunerea jurământului de către membrii

noului Guvern, să active în regim demisionar
în cazul în care moţiunea de cenzură este respinsă,
cei care au iniţiat-o nu mai pot depune o alta în aceeaşi sesiune
cu o singură excepţie, atunci când în

virtutea art.114 din Constituţie este angajată răspunderea
Guvernului.
❗ promovarea şi, cu atât mai mult, adoptarea unei moţiuni de

cenzură denotă existenţa unei crize politice în stat,
stabilitatea guvernamentală fiind pusă sub semnul
întrebării.
angajarea răspunderii Guvernului
o altă formă a moţiunii de cenzură
Guvernul are posibilitatea de a-şi angaja răspunderea în faţa celor

două Camere reunite ale Parlamentului, în şedinţă comună
fie asupra unui program
fie a unei declaraţii de politică generală
fie asupra unui proiect de lege
în termen de trei zile de la prezentarea angajării răspunderii se

adoptă și se votează o moţiune de cenzură și Guvernul este demis.
În cazul în care fie o astfel de moţiune este depusă, dar nu este

votată proiectul de lege este considerat adoptat, iar programul
sau declaraţia de politică generală devin aplicabile în mod
obligatoriu pentru Guvern
Curs 4 - Administrația publică locală

Aspecte introductive
Administraţia publică locală este competentă numai în limitele unităţii

administrativ-teritoriale în care aceasta funcţionează.
Între administraţia publică centrală şi cea locală există legături strânse, dar
sunt şi delimitări datorate faptului că la baza organizării şi funcţionării
administraţiei publice locale se află principiul constituţional al autonomiei
locale.
Centralizarea și descentralizarea
Prin aplicarea acestor două principii se încearcă rezolvarea celor două

tendinţe care se manifestă în guvernarea oricărei ţări şi anume: tendinţa
la unitate – centralizatoare şi tendinţa la
diversitate – descentralizatoare.
descentralizarea nu reprezintă opusul centralizării, ci micşorarea ei
În doctrina administrativă au fost recunoscute în mod tradiţional

două forme ale descentralizării şi anume:
descentralizarea teritorială
existenţa unor autorităţi alese, la nivelul unităţilor

administrativ-teritoriale, autorităţi ce dispun de
competenţă materială generală.
descentralizarea tehnică sau prin servicii.
existenţa unor persoane morale de drept
public care prestează anumite servicii publice, distincte
de masa serviciilor publice prestate de
autorităţile statale.
Gradul descentralizării este influențat și de:
numărul de servicii publice date în competenţa autorităţilor

publice locale;
modul cum sunt organizate autorităţilor publice locale şi

raporturile lor cu cele centrale;
forma în care se exercită controlul special efectuat de

autoritatea centrală
Elementele descentralizării sunt:
personalitatea juridică
rezolvarea propriilor afaceri
autonomia locală.
descentralizarea administrativă nu poate fi concepută în statele

unitare fără existenţa unui control statal, cunoscut în doctrină
sub denumirea de tutelă administrativă,
Principiile fudamentale contemporane de organizare a administrației

publice
principiul centralizării
organele administrației publice locale depind de organele

administrației publice centrale,
suntsubordonate celor de la nivel central,
organele centrale iau deciziile;
accentuează tendința spre unitate, iar administrația este

unitară și ierarhizată
principiul descentralizării
presupune tranferul competențelor executive de la nivel central
(statal) la nivel local
descentralizarea presupune existența unor autorități publice locale

desemnate de comunitatea locală, care au propriile atribuții și care
gestionează și administrează direct problemele comunității locale;
descentralizarea presupune, în mod necesar, existența principiului

autonomiei locale;
principiul deconcentrării
presupune un proces intermediar spre descentralizare

pentru recunoașterea unei puteri de decizie de către autoritățile
statale în favoarea celor publice de la
nivel local astfel că între aceste autorități și cele de la nivel central
există încă raporturi de subordonare,
iar deciziile lor vor angrena, dacă este cazul, exclusiv răspunderea
statului.
Constituţia s-a limitat la doar a preciza care sunt autorităţile administraţiei

publice locale (consiliile comunale, orăşeneşti şi primarii) şi autorităţile
administraţiei publice la nivelul judeţelor (consiliile judeţene), autorităţile
de tutelă administrativă (prefectul)
Din interpretarea dispoziţiilor constituţionale rezultă că sfera

administraţiei publice locale se circumscrie la autorităţile administraţiei
publice locale, alese, prin care se realizează autonomia locală în
comune, oraşe, municipii, după caz, judeţe şi anume, consiliile locale şi
primarii şi consiliile judeţene
organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul

general privind autonomia locală” se reglementează prin lege organică
Principii de organizare
principiul legalității
obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale
elaborarea actelor normative cu respectarea prevederilor din actele

normative cu forță juridică superioară
vizează nu doar activitatea autorităților și instituțiilor din administrația
publică, ci și în concret activitatea
personalului din administrația publică
Acest principiu este garantat în sensul respectării sale, la nivelul

administraţiei publice locale, prin consacrarea răspunderii juridice şi prin
aplicarea de sancţiuni disciplinare, administrative, materiale,
contravenţionale şi penale, după caz, atunci când sunt încălcate
normele legale.
principiul egalității
beneficiarii activităţii autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice au

dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră
nediscriminatori
egalității de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și

demnităților publice
principiul transparenței
în procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile şi instituţiile

publice au obligaţia de a informa şi de a supune consultării şi
dezbaterii publice proiectele de acte normative
nu doar printr-o afișare în locuri special amenajate în acest sens, ci

mai ales în mediul on-line, prin postarea pe site-ul acestora și în
monitorul oficial local
are în vedere nu doar finalul procesului decizional ci și procesul

verbal al ședinței consiliului în care s-a adoptat acel act, precum și
începutul acestui proces
trebuie să facă cunoscute și motivele care au determinat adoptarea

acelui act
de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a

deciziilor administrative, precum şi la datele şi informaţiile de interes
public
actele individuale trebuie aduse la cunoștință persoanelor cărora le

sunt adresate.
principiul proporționalității
formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie

corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum şi
echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor
Reglementările autorităţilor sunt adoptate, numai în urma evaluării

nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor şi a
impactului soluţiilor propuse
Elementele principiului proporționalității
scopul legitim – care presupune, în esență, că nici prin exercitarea

dreptului de apreciere administrația publică nu trebuie să
depășească limitele legalității;
adecvarea (potrivirea, compatibilitatea) măsurii – care presupune

că administrația trebuie să identifice dacă există probabilitatea ca
scopul măsurii să fie atins sau, cel
puțin, că atingerea acestuia este încurajată, favorizată;
necesitatea măsurii – care presupune luarea acelei măsuri legale

de către administrație, dintre cele care ar putea genera aceleași
efecte, care să împovăreze cât mai puțin
administrația;
justa proporție (caracterul adecvat sau proporționalitatea privită

stricto sensu) -presupune că, privind într-un echilibru general toți
factorii relevanți pentru verificarea
proporționalității, între atingerile aduse drepturilor și intereselor
destinatarilor măsurii luate, pe de o parte, și avantajele, beneficiile
aduse acelorași prin aceiași măsură, pe de altă parte, se remarcă o
proporționalitate adecvată.
principiul satisfacerii interesului public
obligaţia de a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui

individual sau de grup
Interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local
Identificarea unui interes ca fiind un interes legitim public este, un
proces care ar trebui să parcurgă următoarele etape:
identificarea populației relevante ale cărei interese ar trebui luată în

considerare în luarea deciziilor;
identificarea intereselor publice ce ar putea fi vizate de o chestiune

sau de o decizie;
analizarea și punerea în balanță a intereselor publice care s-ar

putea afla într-o competiție sau chiar într-o situație conflictuală unele
cu celelalte pentru a le ordona în funcție de prioritate.
principiul imparțialității
personalul din administraţia publică are obligaţia de a-şi exercita

atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau
interese
Mai mult decât atât cum membrii ai acestui personal pot fi membri ai
unui partid politic, în exercitarea propriilor atribuții profesionale nu
pot interfera, sub nicio formă și în nicio măsură, convingerile politice
ale acestora
principiul continuității
activitatea administraţiei publice se exercită fără întreruperi
în orice situații, chiar și în cele mai delicate, de criză, administrația

publică trebuie să găsească soluții pentru a asigura funcționalitatea
serviciilor, activităților specifice, în special a celor care asigură protecția
și satisfacerea interesului general al comunității respective.
principiul adaptabilității
obligaţia de a satisface nevoile societăţi
sarcina de a-și adapta modul de desfășurare a activităților astfel încât să

satisfacă orice interes public care va fi identificat la un moment dat.
De exemplu - autorizarea construirii unor noi cartiere de locuințe

trebuie să țină cont nu doar de oferirea unor condiții optime de viață
pentru cei care vor locui în acel cartier, ci și de posibilele consecințe
care se vor produce asupra mediului înconjurător prin creșterea
traficului de mașini, prin creșterea folosirii centralelor termice, etc.
Principiile specifice administrației publice locale,
principiul descentralizării
La rândul său, procesul de descentralizare are o serie de principii
principiul subsidiarității
prioritate au acțiunile care pot fi desfășurate la nivel județean

sau local pentru a se asigura o realizare optimă a interesului
public.
În consecință, este de preferat ca acele competențe care pot fi

mai bine asigurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale
(uat-uri) să fie transferate de la nivel central către acestea.
principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor

transferate
pentru o realizare optimă a acestor competențe nu este suficient

doar a le transfera, în baza unui act normativ, ci și a le transfera
resursele financiare care să facă posibilă realizarea acestora.
principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în

raport cu competențele ce le revin
respectarea unor standarde de calitate și a unor standarde de

cost pentru furnizarea serviciilor publice și a serviciilor de
utilitate publică.
principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil,

bazat pe criterii și reguli obiective
să existe, o legislație bine construită, stabilă – nesupusă unor

dese și multiple modificări și/sau completări,
și care să nu fie afectată, în niciun fel, de schimbarea orientării
politice a guvernanților
principiul echității
să fie permis, în mod echitabil, fără niciun fel de discriminare,
accesul tuturor cetățenilor la serviciile publice și de utilitate
publică.
Descentralizarea presupune transferul de competențe. Acest transfer de

competențe presupune parcurgerea mai multor etape, anume:
elaborarea a strategiei generale de descentralizare
identificarea resurselor necesare și a costurilor aferente

competențelor necesare, inclusiv a surselor bugetare de finanțare;
organizarea eventualelor faze pilot pentru testarea și evaluarea

impactului soluțiilor propuse
elaborarea a analizelor de impact
elaborarea a legii sectoriale prin care se transferă competențele.
❗ În acest proces de transfer de competențe este obligatoriu să fie

consultate structurile asociative ale autorităților administrației
publice locale.
spre deosebire de competențele delegate în cazul cărora finanțarea

este asigurată de autoritatea administrației publice centrale, iar
competențele sunt exercitate în numele autorității centrale și în limitele
stabilite de aceasta din urmă.
principiul autonomiei locale
presupune capacitatea efectivă a autorităților administrației publice de a

soluționa și de a gestiona treburile publice în numele și în interesul
colectivităților locale
este cel mai important principiu, cel din care decurg toate celelalte
această autonomie locală se exercită de autoritățile administrației

publice locale
în baza acesteia este permisă consultarea locuitorilor prin

referendum sau prin orice altă formă de
participare directă a cetățenilor la treburile publice
în baza autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale nu se

află în raporturi de subordonare
raporturile dintre autoritățile administrației publice locale sunt doar

raporturi de coordonare
competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale se

stabilesc numai prin lege, iar aceste competenţe pot fi exclusive,
partajate sau delegate
UAT-urile sunt persoane juridice de drept public, cu patrimoniu

propriu și capacitate juridică deplină
sunt și subiecte de drept fiscal
principiul consultării cetăţenilor în soluționarea problemelor locale de interes

deosebit
decurge din autonomia locală deoarece organizarea referendumului

local reprezintă o veritabilă caracteristică a acesteia
principiul eligibilităţii
consiliile locale, primarii, consiliile județene și președintele acestuia se

aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin

vot exprimat pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui
scrutin de listă
primarii comunelor şi oraşelor sunt aleşi pe circumscripţii electorale

prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal
consiliile locale, comunale şi orăşeneşti sunt autorităţi

deliberative
caracterul de organ colegial al consiliilor
iar primarii și președinții de consiliu județean sunt autorităţi executive
caracterul de organ unipersonal
funcţii exercitate de autorităţile locale alese ce pot fi grupate în trei mari
categorii de natură:
politică;
administrativă;
economico-financiară.
principiul cooperării
principiul responsabilității
principiul constrângerii bugetare
Autoritățile administrației publice locale
Consiliul local
Constituirea consiliului local
Numărul membrilor
numărul membrilor fiecărui consiliu local se aelge în funcţie de

numărul locuitorilor, raportată de Institutul Naţional de Statistică,
la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile
de la 9 până la 31 de membri
Consiliul Municipiului Bucureşti este compus din 55

membri – consilieri generali.
Condiții de eligibilitate
❗ aceste condiţii trebuie să fie întrunite cumulativ:
să aibă dreptul de vot;
să aibă vârsta de cel puţin 23 de ani
să aibă domiciliul în locul unde candidează
să nu aibă funcţia de magistrat sau să nu fie militar activ ori alt

funcţionar căruia îi este interzisă asocierea în partide politice
să nu îi fie interzis exercitarea dreptului de a fi ales
NU este obligatoriu să fie cetățeni români
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, pot fi aleşi

în funcţiile de consilier local sau consilier judeţean sau
primar/președinte de consiliu județean dacă au domiciliul
sau reședința în România
Incompatibilitate
cei care candidează la una dintre funcțiile de demnitate publică

de la nivel local, nu trebuie să se afle în vreuna din situațiile de
incompatibilitate prevăzute de legislație
sau, dacă se află, să pună capăt acestei stări în momentul

în care sunt aleși și acceptă mandatul obținut
în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, funcţia de

consilier local sau judeţean este ncompatibilă cu:
funcţia de primar;
funcţia de prefect sau subprefect;
calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract

individual de muncă
funcţia de conducere la regiile autonome şi societăţile

comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub
autoritatea consiliului
sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de

interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă;
funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor

generale ale acţionarilor sau asociaţiilor la o societate
comercială de interes local
ori la o societate comercială de interes naţional care îşi

are sediul sau care deţine filiala în unitatea
administrativ-teritorială respectivă;
funcţia de reprezentant al statului la o societate
comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă;
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat

şi funcţiile asimilate acestora.
nu pot fi exercitate în acelaşi timp un mandat de consilier

local şi un mandat de consilier judeţean
Conflictul de interese
obligația consilierilor locali de a se abține atât de la emiterea

sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ
dacă
ar putea produce un folos material pentru sine sau

pentru soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-
lea inclusiv
orice persoană fizică sau juridică vizată prin actul

administrativ are calitatea de creditor al unei obligaţii
faţă de alesul local
privește o societate la care deţine calitatea de asociat

unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine
venituri;
privește o asociaţie sau fundaţie din care face parte.
Cel care se află în stare de conflict de interes nu poate fi

implicat în niciuna dintre etapele specifice care trebuie să fie
parcurse pentru ca un astfel de act să fie emis sau adoptat
consilierii locali nu pot încheia, și nici nu pot participa la

încheierea oricărui act juridic dacă se află într-o situație de
conflict de interese
așadar nu doar a unuia administrativ ci și unui act exclusiv

politic sau de drept privat
precum ar fi un contract de concesiune sau închiriere
Persoanele în stare de conflict de interes trebuie să se abțină,

doar dacă prin adoptarea a unui astfel de act s-ar produce un
folos material pentru acel consilier, dar și pentru o serie de alte
persoane fizice sau juridice,
Obligația de evitare a conflictului de interes
de a anunţa la începutul şedinţei consiliului local,

interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii
respective, anunţ care se consemnează, în mod obligatoriu,
în procesul-verbal al şedinţei.
nu va fi luat în calcul la cvorumul ședinței respective,

precum nici nu are dreptul de a
vota la adoptarea acelei hotărâri.
Nerespectarea obligației mai sus menționate atrage

următoarele sancțiuni
nulitatea absolută a actului adoptat
sancțiune disciplinară – diminuarea indemnizației cu

10% pentru o perioadă de maximum 6 luni,
Procedura de constituire
cuprinde 3 etape majore
validarea mandatelor de consilier
validarea trebuie să se desfășoare în cel mult 25 de

zile de la data alegerilor;
validarea se face de către judecătoria din raza

teritorială unde se află circumscripția electorală pentru
care au avut loc alegeri,
în procedură necontencioasă și prin încheiere

pronunțată în camera de consiliu;
Să fie respectate următoarele condiții
consilierul are domiciliul în UAT
consilierul are drepturile electorale
consilierul este membrul al partidului politic pe lista

căruia a fost ales
mandatarul financiar coordonator al partidului politic

a depus raportul privind veniturile și cheltuielile
electorale
consilierul nu a renunțat la mandat
consilierul nu a fost ales prin fraudă electorală
procedura de validare se desfășoară prin intermediul

secretarului general al uat-ului
în maximum 15 zile de la desfășurarea alegerilor,

consilierul ales înaintează documentele necesare
secretarului pentru ca acesta să le depună la
judecătorie
încheierea judecătoriei privind validarea se comunică de

îndată prefectului și secretarului general al uat-ului.
încheierea judecătoriei poate fi atacată prin apel la

tribunal,
termenul de depunere a apelului fiind de 3 zile de la

data comunicării încheierii judecătoriei
procedura fiind și de această dată necontencioasă,

iar hotărârea tribunalului este una definitivă.
organizarea ședinței privind ceremonia de constituire a

consiliului local
consilierii locali sunt convocați în ședință de prefectul

județului în termen de cel mult 5 zile de la comunicarea
încheierii judecătoriei,
cu condiția să fi fost validate un număr de mandate care

este mai mare decât primul număr natural strict mai
mare decât jumătate din numărul membrilor
consilierilor locali stabiliți prin CA, în funcție de
numărul locuitorilor (Adică dacă pentru 1500 de locuitori
se atribuie 9 locuri de consilier local, jumătate din acest
număr ar fi 4,5, iar primul număr întreg imediat mai
mare este 5, dacă există 5 consilieri validați poate
exista un consiliu local)
în cazul în care numărul consilierilor locali care au

depus jurământul este mai mic decât primul
număr natural strict mai mare decât jumătate
din numărul membrilor consiliului local conform
CA pentru acel consiliu local
prefectul convoacă consilierii locali pentru o a

doua şedinţă privind ceremonia de constituire în
termen de 20 de zile de la data primei şedinţe.
Comunicarea datei și orei acestei ședințe se face prin

intermediul secretarului general al uat-ului,
locul ședinței fiind reprezentat de sediul consiliului local.
Lucrările şedinţei sunt conduse de cel mai în vârstă

consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali.
depunerea jurământului,
obținerea demnității publice de consilier local este

condiționată de depunerea jurământului
pot depune jurământul consilierii locali validaţi
În situația în care consilierul local declarat ales nu a

putut depune jurământul, ca urmare a absenţei pentru
motive temeinice, acesta va putea depune jurământul în
cadrul primei şedinţe a consiliului local
celui care refuză să depună jurământul sau nu depune

jurământul până la a doua ședință a consiliului local îi
este retrasă validarea
constituirea consiliului local trebuind să se producă, în cel mult
60 de zile de la data desfășurării alegerilor autorităților
adminsitrației publice locale.
Consiliul este considerat legal constituit dacă
dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul

este mai mare decât primul număr natural strict mai mare
decât jumătate din numărul membrilor consiliului local
conform CA pentru acel consiliu local
Data constituirii consiliului local este considerată data

desfăşurării primei şedinţe privind ceremonia de constituire
a consiliului local
respectiv a celei de a doua dacă nu sunt suficienți

membri la prima
în termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local,

prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii
condiţiilor legale de constituire a consiliului local
care se comunică secretarului general al UAT și se

aduce la cunoștința publicului
Situaţia în care consiliul local nu a fost constituit
sunt organizate alegeri parţiale de completare pentru

locurile consilierilor locali declarate vacante,
alegeri care se organizează în termen de 90 de zile de

la emiterea ordinului prefectului prin care se constată
neîndeplinirea condițiilor
Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se

face de către Guvern,
Alegerea Președintelui de ședință
consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al

majorităţii simple a consilierilor în funcţie, un preşedinte de
şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni
pentru a conduce şedinţele consiliului local şi a semna
hotărârile adoptate de acesta,
poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei

treimi din numărul consilierilor locali în funcţie
prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută
în cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte
la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora este

ales un alt preşedinte de şedinţă, prin hotărâre adoptată cu
majoritate simplă, care conduce şedinţa respectivă.
Atribuții principale
conduce şedinţele consiliului local;
supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri
anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a

voturilor împotrivă şi a abţinerilor
semnează procesul-verbal al şedinţei;
asigură menţinerea ordinii, în condiţiile regulamentului de

organizare şi funcţionare a consiliului local;
supune votului consilierilor locali orice problemă care intră

în competenţa de soluţionare a consiliului local;
aplică sancţiunile disciplinar
❗ Se poate observa că în cazul consiliului local nu se poate

vorbi despre un preşedinte al acestuia ca în cazul
consiliului judeţean, ci doar de un preşedinte de
şedinţă.
Organizarea Comisiilor de specialitate
consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe

principalele domenii de activitate
comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un
secretar
Rolul comisiilor este de a analiza şi aviza proiectele de hotărâre

din domeniul lor de activitate
lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor
Toate aspectele procedurale privind constituirea acestor comisii

vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local
numărul membrilor unei comisii trebuie să fie întotdeauna impar.
un consilier poate face parte din cel puţin o comisie şi din cel
mult 3 comisii
dintre care una este comisia de bază
numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau

consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se
stabileşte de către consiliul local, cu respectarea
configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.
Așadar la nivelul consiliilor locale se vorbește despre

grupuri de consilieri care sunt similare grupurilor
parlamentare, precum și de consilieri independenți care nu
sunt afiliați niciunui astfel de grupuri de consilieri, grupuri
care se constituie pe criterii politice.
Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup

de consilieri, iar a consilierilor independenţi de către consiliul
local
De asemenea, consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă

sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte formate
din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe
perioadă determinată
Competenţa consiliului local
Principiul autonomiei locale presupune recunoaşterea pentru

autorităţile alese la nivelul colectivităţilor locale a unei competenţe
materiale generale, pe de o parte şi, ca regulă, inexistenţa unei
subordonări faţă de alte autorităţi ale administraţiei publice, pe
de altă parte.
consiliul local are atribuţii de natura administrativă şi financiară în

orice domeniu
Atribuții în exercitarea competenței materiale generale
are iniţiativă şi hotărăşte, în toate problemele de interes local. În

acest sens acesta exercită următoarele categorii de atribuţii:
atribuţii privind unitățile administrativ-teritoriale, organizare

proprie, precum și organizarea şi funcţionarea aparatului de
specialitate al primarului, ale instituţiilor de interes local şi ale
societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local
aprobă statutul localității precum şi regulamentul de

organizare şi funcţionare a consiliului local
aprobă, la propunerea primarului, înfiinţarea aparatului

de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local, precum şi reorganizarea şi
statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local
atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a

comunei, oraşului sau municipiului.
aprobă, la propunerea primarului, bugetul local
dacă bugetul UAT nu poate fi adoptat după două

şedinţe consecutive, activitatea uat-ului se va
desfăşura pe baza bugetului anului precedent
până la adoptarea noului buget, dar nu mai

târziu de 45 de zile de la data publicării legii
bugetului de stat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale.
atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al

comunei, oraşului sau municipiului.
hotărăşte darea în administrare, concesionarea,
închirierea sau darea în folosință gratuită a bunurilor
proprietate publică a localității
atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes

local.
asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor

publice de interes local
atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern

şi extern.
hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane

juridice române sau străine, în vederea finanţării şi
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local
hotărăşte înfrăţirea localității cu localități din alte țări
Funcţionarea consiliului local
Aspecte legate de funcționare se reglementează prin lege organică
Mandatul
4 ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război

sau de catastrofă, ori în alte situații expres
prevăzute de lege când nu pot fi organizate alegeri
se exercită de la data constituirii consiliului local până la data

constituirii legale a consiliului nou ales.
Convocarea și întrunirea în ședințe
Ședințe ordinare
la convocarea primarului (prin dispoziție, se face tot timpul

scris sau prin mijloace electronice)
Convocarea se face prin intermediul secretarului

general al uat-ului, cel târziu în ziua ulterioară primirii
documentului de convocare de către secretarul uat-ului
Data ședinței este precizată cu ocazia convocării și este
stabilită în termen de 5 zile de la data comunicării
dispoziției de convocare
cel puțin o dată pe lună
Ședințe extraordinare
la convocarea primarului (prin dispoziție, se face tot timpul

scris sau prin mijloace electronice) sau a cel puţin unei
treimi din numărul membrilor consiliului
mai poate fi la convocarea primarului în urma unei

solicitări din partea prefectului
Data ședinței este precizată cu ocazia convocării și este

stabilită în termen de 3 zile de la data comunicării
dispoziției de convocare
Pentru situația de excepție când astfel de

ședințe de consiliu local sunt convocate în caz de
forţă majoră şi/sau de maximă urgenţă pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor convocarea
consiliului local pentru şedinţa extraordinară se
face de îndată
pentru gestionarea unor situații de criză sau de urgență
Ordinea de zi
proiectul ordinii de zi trebuie adus la cunoştinţa locuitorilor uat-

ului prin intermediul mass-media
se redactează de către secretarul general al uat-ului şi

compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate
al primarului ca anexă la documentul de convocare
de obicei se regăsesc
proiecte de hotărâri
rapoarte ale primarului sau ale viceprimarului,
rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică în uat
orice alte probleme de interes local
Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme

urgente cu majoritate simplă.
❗ în cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, nu se

acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali
pentru şedinţa respectivă.
Desfășurarea ședințelor
Cvorum - dacă este prezentă majoritatea consilierilor în

funcţie, prezenţa consilierilor fiind, de fapt, Cobligatorie.
Consilierul local care nu poate participa la ședința consiliului

local trebuie să aducă la cunoștința secretarului general al
uat-ului această situație
absența nemotivată de la 2 ședințe consecutive va fi

considerată abatere disciplinară
Cine conduce ședințele? preşedintele de şedinţă
Publicitatea ședințelor - ședinţele consiliului local sunt publice
Limba de desfășurare - în limba română
în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând

minorităţilor naţionale reprezintă cel puţin 20% din numărul
total, se poate folosi şi limba minorității naționale
traducerea în limba română se face prin grija primarului
❗ Indiferent de faptul că luările de cuvânt pot fi ţinute şi
în limba unei minorităţi naţionale, documentele
şedinţelor de consiliu se întocmesc și se aduc la
cunoștință publică în limba română.
Dezbaterile, mai precis sinteza acestor dezbateri, din şedinţele

consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul
fiecare consilier se consemnează într-un proces verbal
semnat de președintele de ședință şi de secretarul general

al unităţii administrativ-teritoriale
îşi asumă responsabilitatea veridicităţii celor

consemnat
o copie a acestui proces-verbal se va publica, prin

grija secretarului general al uat-ului, pe pagina de
internet a uat-ului.
Actele consiliului local
Denumiri
actele autorităţilor publice poartă, de regulă o denumire

specifică.
actele organelor colegiale, , sunt denumite hotărâri
iar actele organelor de conducere unipersonală, sunt

denumite dispoziţii, ordine, decrete, decizii
Inițiativa legislativă
aparţine consilierilor, primarului, după caz, dar şi

cetăţenilor
redactarea acestora se face de cei care le propun cu

sprijinul secretarului general al unităţii administrativ-
teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate
al primarului.
Adoptarea
Consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii absolute sau
simple a membrilor
în afară de cazurile în care legea cere o altă majoritate.
❗ Regula instituită de legiuitor este cea a adoptării

hotărârilor consiliului local cu votul majorităţii simple a
consilierilor locali în funcţie.
Prin excepție, se votează cu majoritate absolută proiectele în

următoarele domenii
hotărârile privind bugetul local;
hotărârile privind contractarea de împrumuturi;
hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare

judeţeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră;
hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a

localităţilor şi amenajarea teritoriului;
hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi

publice, cu persoane juridice române sau străine
Prin excepție, se votează cu majoritate calificată de 2/3 din

membrii în funcție
hotărârilor care privesc dobândirea sau înstrăinarea

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile
în anumite situaţii consiliul local poate stabili ca unele

hotărâri să fie adoptate prin vot secret, exprimat prin buletine
de vot
trebuie să fie adoptate în urma unui vot secret hotărârile

care au caracter individual şi care sunt cu privire la
persoane
un astfel de exemplu este cel al alegerii
viceprimarului/ilor,
abținerile se vor număra la voturile împotrivă.
în cazul consilierii locali acţionează o restrângere

legală a exerciţiului dreptului de vot, aceştia neputând să-şi
exprime votul, dacă se află într-o stare de
incompatibilitate/conflict de interese
Semnarea și contrasemnarea
hotărârile consiliului local se semnează de

preşedintele de şedinţă și se contrasemnează, pentru
legalitate, de către secretarul general al unităţii
administrativ-teritoriale
dacă secretarul consideră că nu s-a respectat legalitatea,

are dreptul să îl sesizeze pe prefect pentru ca acesta să
poată acţiona în contencios administrativ împotriva hotărârii
Lacună normativă - nu este precizată o sancţiune pentru

situaţia în care acesta nu-şi îndeplineşte această obligaţie
Caracterele și efectele actelor
Hotărârile consiliului local sunt acte administrative, putând

avea un caracter
individual - îşi produc efectele juridice de la data

comunicării lor către persoanele interesate
comunicarea făcându-se în cel mult 5 zile de la data

comunicării oficiale către prefect.
normativ - devin obligatorii şi produc efecte juridice de la

data aducerii lor la cunoştinţă publică,
aducerea la cunoştinţă a acestora se face în termen de

5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
alte categorii de acte juridice
există posibilitatea de a încheia acte administrative
unilaterale şi contracte administrative, precum un
contract de concesiune
posibilitatea de a încheia acte supuse unui regim de

drept civil, precum un contract de vânzare a unui bun
din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale.
Răspunderea consiliului local
Tipurile de răspundere
Răspunderea solidară
pentru activitatea consiliului local din care fac parte, precum

și pentru hotărârile de consiliu local pe care le-au votat
se răspunde colectiv
Răspunderea în nume propriu
pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.
legea dispune obligaţia consemnării în procesul-verbal al

şedinţei consiliului local a rezultatului
votului
operează lipsa de răspundere a persoanei care a

absentat sau a persoanei care a votat împotriva unei
hotărâri care ulterior atrage răspunderea
consilierilor.
Răspunderea administrativ-disciplinară
nevalidarea mandatului de consilier,
suspendarea din funcţie
Răspunderea administrativ-patrimonială (răspundere civilă)
constă în repararea prejudiciului cauzat printr-un act

administrativ.
Răspunderea penală
Suspendarea mandatului de consilier
intervine de drept numai în cazul în care acesta
a fost arestat preventiv
formă de sancționare
a fost arestat la domiciliu
formă de sancționare
a fost însărcinat cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în

străinătate
nu este formă de sancționare
obligaţie de a constata existenţa situaţii şi de a lua măsura

suspendării din funcţie îi revine prefectului
în cazul în care consilierul este găsit nevinovat, el va avea

dreptul la a solicita, conform legii, despăgubiri.
Cazuri de încetare a mandatului înainte de termen
demisie;
constatarea și sancționarea unei stări de incompatibilitate;
schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-

teritorială, inclusiv urmare a reorganizării acesteia;
condamnarea, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o

pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de
individualizare a pedepsei;
punerea sub interdicţie judecătorească;
pierderea drepturilor electorale;
deces;
pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al

organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;
lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare și/sau

extraordinare consecutive ale consiliului local, desfășurate pe
durata a 3cluni consecutive;
imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai
mare de 6 luni consecutive, cu excepţia situaţiilor expres
prevăzute de lege;
condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă pentru

săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului
electoral în care a fost ales
indiferent de pedeapsa aplicată sau de modalitatea de

lipsa nemotivată de la 3 întruniri ale consiliului local

convocate pe durata a 3 luni calendaristice care determină
imposiblitatea desfășurării, în condițiile legii, a ședinței ordinare
și/sau extraordinare.
Efectele încetării mandatului înainte de termen
Încetarea de drept a mandatului de consilier și vacantarea

acestui loc se constată de către consiliul local, prin hotărâre, la
propunerea primarului sau a oricărui consilier, sau de către
prefect, constatare ce vizează inclusiv situaţia de încetare a
mandatului urmare a demisiei consilierului local.
constatarea unei situații de încetare de drept a mandatului de

consilier se face
fie printr-o hotărâre de constatare a consiliului local, la

propunerea primarului sau a oricărui ales
local, adoptată în prima ședință desfășurată după apariția
evenimentului
fie printr-un ordin al prefectului, emis în termen de

maximum 30 de zile de la data înștiințării
transmise acestuia de către autoritatea responabilă cu
asigurarea integrității în exercitarea demnităților
și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale
Funcția constatată vacantă se va completa cu supleantul

desemnat de partidul politic
De la data încetării mandatului, consilierul local respectiv nu
mai
nu mai poate fi luat în calcul pentru constituirea cvorumului

necesar pentru ședințele consiliului
local;
nu mai poate participa la vot în cadrul consiliului local,

precum nici în cadrul comisiilor de specialitate din care
făcea parte la nivelul acestuia,
nu mai are dreptul la indemnizația lunară.
Dizolvarea consiliului
Privește consiliul ca un organ colegial și se angajează

răspunderea solidară
Există două tipuri de dizolvare, de drept și prin refernedum
De drept
în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o

ședință ordinară sau extraordinară pe durata a patru luni
calendaristice consecutive, deși a fost convocat
în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 şedinţe

ordinare sau extraordinare consecutive ținute pe durata a
patru luni calendaristice consecutive;
în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție

este mai mic decât jumătatea numărului membrilor
consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți în
condițiile stipulate de Codul administrativ.
s-a ridicat problema organizării doar a unor alegeri

parţiale pentru cazul în care consiliul este în funcţiune,
dar numărul consilierilor a scăzut sub jumătatea
numărului membrilor, astfel precum este prevăzut de
lege, iar lista supleanţilor nu este suficientă pentru a se
completa locurile rămase vacante.
❗ orice persoană interesată poate sesizează instanţa
de contencios administrativ cu privire la cazurile
prevăzute mai sus
Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică

prefectului.
până la constituirea noului consiliu local, primarul va

rezolva problemele curente ale localității
Prin referendum
ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel

puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în
acea localitate
Referendumul local este organizat de către o comisie

numită prin ordin al prefectului
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel

puțin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot
înscriși în acea localitate
dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate

plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate
iar referendumul a fost validat
Activitatea consiliului local încetează înainte de termen
Până la constituirea noului consiliu local, în

principiu, primarul sau, în absenţa acestuia,
secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale
va rezolva problemele curente ale localității
Şi-n cazul dizolvării de drept, precum si-n cel al dizolvarii prin

referendum stabilirea datei pentru organizarea alegerii
noului consiliu local se face de Guvern
la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea

alegerilor locale
Noile alegeri trebuie făcute în termen de maximum 90 de zile,
termen care curge
fie de la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului
local
fie de la validarea rezultatului referendumului
Cazul adminsitrației publice a municpiului București
funcţionează 7 consilii locale şi 7 primari
consiliul general al municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale

sectoarelor, primarul general al capitalei şi primarii de sectoare.
hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile

cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii şi pentru
autorităţile administraţiei publice locale organizate în sectoarele
municipiului Bucureşti.
o formă de subordonare între autorităţile alese la nivelul

sectoarelor Capitalei şi cele alese la nivelul Capitalei
primarul general al municipiului Bucureşti împreună cu primarii

sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o dată pe
lună, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puţin
3 primari de sectoare
primarii sectoarelor participă de drept la şedinţele Consiliului

General al Municipiului Bucureşti şi pot avea intervenţii la
dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi
preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector

pot participa la şedinţele comisiilor
Consiliului General al Municipiului Bucureşti unde pot interveni în
discuții, dar nu au dreptul de vot.
Primarul și viceprimarul
Alegerea Primarului și validarea mandatului
comunele, oraşele și municipiile au câte un primar şi un viceprimar,
iar municipiile reşedinţă de judeţ au câte doi viceprimari
primarul este ales prin vot direct de către cetăţenii cu drept de vot
din cadrul localității
Alegerea primarului este validată de judecătoria din raza teritorială
putând să fie contestată, prin apel, hotărârea tribunalului fiind

definitivă
Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 zile de

la data desfăşurării alegerilor
după depunerea raportului detaliat de venituri și cheltuieli

electorale.
Invalidarea alegerii primarului se pronunţa doar dacă se constată
încălcarea condiţiilor de eligibilitate,
frauda electorală produsă pe parcursul alegerii.
la solicitarea prefectului, Guvernul va stabili data alegerilor

în termen de cel mult 90 de zile de la data
invalidării
rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se

aduce la cunoştinţă prefectului și secretarului general al uat-ului, şi
se prezintă în prima şedinţa privind
ceremonia de constituire a consiliului local
primarul depune acelaşi jurământ pe care-l depun şi consilierii locali,

în prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local
sau în fața unui judecător delegat, în camera de consiliu, în

cazul în care ședința privind ceremonia de constituire a
consiliului local nu are loc în 60 de zile de la data alegerilor
Rolul primarului. Atribuţiile primarului
Rolul - primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică,

nefiind funcţionar public, acesta fiind şeful
administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate
al autorităţilor administraţiei publice
locale, pe care îl conduce şi îl controlează.
asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor
asigură punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului,
a hotărârilor consiliului local;
reprezintă unitatea administrativ-teritorială
conduce instituțiile publice de interes local și serviciile publice

de interes local
participă la ședințele consiliului local unde are dreptul de a

exprima puncte de vedere cu privire la toate punctele de pe
ordinea de zi, dar și dreptul de a formula amendamente la
proiectele de hotărâri.
Categorii de sacrini ale primarului
cea de reprezentare
primarul reprezintând comuna sau oraşul în relaţiile cu

alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice
române sau străine, precum şi în justiţie;
cea de executiv al consiliului local
acesta având atribuţii pentru pregătirea deciziei

consiliului local, pentru punerea în aplicare a acesteia şi
de a raporta cu privire la punerea in
aplicare a acesteia;
cea de şef al administraţiei locale şi aparatului de

specialitate
primarul are trei direcţii de acţiune
cea privind personalul,
cea privind mijloacele materiale şi financiare
cea privind serviciile publice și instituțiile publice
locale.
Atribuțiile primarului
atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului,

precum îndeplinirea funcţiei de ofiţer
de stare civilă şi de autoritate tutelară;
atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local,
precum convocarea acestuia în ședințe
prezentarea raportului anual privind starea economică,

socială și de mediu a uat-ului;
atribuţii referitoare la bugetul local al uat-ului
exercitarea funcţiei de ordonator

principal de credite;
întocmirea proiectului bugetului local
atribuţii privind serviciile publice de interes local asigurate

cetăţenilor
coordonarea realizării serviciilor publice de interes local

prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau
prin intermediul organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local
luarea de măsuri pentru prevenirea şi, după caz,

gestionarea situaţiilor de urgenţă;
asigurarea elaborării planurilor urbanistice
Delegarea aribuțiilor primarului
primarul poate să-și delege dintre atribuții:
viceprimarului/viceprimarilor, după caz,
secretarului general al uat-ului
conducătorilor compartimentelor de specialitate sau

personalului din aparatul de specialitate
administratorului public
conducătorilor instituțiilor publice de interes local
conducătorilor serviciilor publice de interes local
nu pot fi delegate toate atribuțiile
este interzisă, în mod expres, subdelegarea de atribuții
Raporturile primarului cu consiliul local
participă la şedinţele consiliului
prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind

starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-
teritoriale;
Actele primarului
primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
dispoziţiile primarului cu caracter normativ se aduc

la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect
termen în care acesta din urmă poate lua o decizie privind

atacarea actului respectiv la instanţa de contencios
administrativ
și în cazul dispozițiilor primarului sunt valabile precizările făcute la

actele consiliului local privitoare la folosirea limbii minorităților
naționale.
Mandatul primarului. Încetarea mandatului. Suspendarea din funcţie
Mandatul
Durata - 4 ani, putând fi prelungit prin lege organică,
Început - de la data la care primarul nou ales a depus

jurământul.
Sfârșit - la depunerea jurământului de către primarul nou ales
Încetarea înainte de termen
Încetează de drept în caz de
demisie
anunțată prefectului
constatarea și sancționarea unei stări de incompatibilitate;
schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-

teritorială;
condamnarea printr-o hotărâre judecătorească rămasă

definitivă la o pedeapsă privativă
de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a
executării pedepsei;
decesul;
pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului

politic
dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei

datorită unei boli grave,certificate, sau a altor motive
temeinic dovedite care nu permite desfăşurarea activităţii în
bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an
calendaristic;
condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru

săvârşirea unei infracţiuni electorale
În toate aceste cazuri, prefectul, prin ordin, având la bază un

referat al secretarului general al uat-ului, ia act de încetarea
mandatului primarului
poate fi atacat de primar la instanţa de contencios

administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
Încetare ca urmare a organizării unui referendum la nivel local
este necesară o cerere adresată în acest sens prefectului

de locuitorii localității
Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în
scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot
Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre

localităţile componente ale comunei, oraşului sau
municipiului
exercitarea temporară a atribuțiilor primarului se poate face

când intervine una dintre următoarele situații:
vacanța funcției
suspendarea din funcție
imposibilitatea de exercitare a mandatului
se face de către viceprimar
sau de un alt consilier local dacă viceprimarul nu

poate exercita atribuțiile
Suspendarea
numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv sau a fost

arestat la domiciliu.
Prefectul constată suspendarea
suspendarea durând până la încetarea situaţiei care a

determinat-o
Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat,

acesta are dreptul la a solicita plata drepturilor salariale
corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
Viceprimarul
Pe unele dintre atribuţiile sale, primarul le poate delega

viceprimarului sau viceprimarilor printr-o dispoziţie emisă în
acest sens.
legea nu prevede sancţiuni în cazul în care primarul nu-i

deleagă o parte a atribuţiilor.
cel ce le deleagă poate oricând să le retragă, iar cel care a fost
împuternicit să le exercite trebuie să răspundă în faţa celui care
i le-a delegat și nu numai
un primar nu-şi poate exercita în condiţii optime atribuţiile conferite

de lege fiind practic obligatorie această delegare.
este ales de către consiliul local
din rândul membrilor săi
cu votul secret al majorităţii absolute a consilierilor în funcţie
la propunerea primarului sau a consilierilor locali.
Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul

local
prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii calificate de

2/3 dintre consilierii în funcţie
la propunerea temeinic motivată a primarului sau a 1/3 din

numărul consilierilor locali în funcţie
se interzice eliberarea din funcție a viceprimarului în

ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local.
Durata mandatului viceprimarului este de 4 ani
acesta păstrându-şi pe durata mandatului său de

viceprimar şi calitatea de consilier local fără a mai putea
beneficia de indemnizaţia aferentă acestui
statut.
Sub aspectul naturii juridice, viceprimarul nu este a autoritate a

administraţiei publice locale
❗ raporturile dintre primar şi viceprimar sunt de

subordonare şi nu de colaborare astfel precum
sunt cele dintre primar şi consiliu local.
Primăria
viceprimarul alături de primar, administratorul public, consilierii
primarului sau personalul încadrat la cabinetul primarului şi aparatul
de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu
activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau
municipiului
duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile

primarului
primăriei nu îi este recunoscută personalitatea juridică,

precum nici capacitatea procesuală
Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale
este un funcţionar care are statutul de funcţionar de carieră care

asigură continuitatea autorităţii respective
trebuie să aibă studii superioare juridice, sau administrative, sau

științe politice.
recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de

serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului general al unităţii
administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile privind
funcţia publică şi funcţionarii publici.
Rolul secretarului
respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și

adoptare a actelor administrative;
respectarea stabilității funcționării aparatului de specialitate al

primarului sau al consiliului județean
asigurarea continuității conducerii și realizarea legăturilor funcționale

între compartimentele din cadrul aparatului de specialitate.
Incompatibilități
nu poate fi membru al unui partid politic
nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul doi cu

primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau
vicepreşedintele consiliului judeţean
Privilegii
se bucură de stabilitate în funcţie.
Această stabilitate este dovedită şi de procedura

destul de greoaie privind eliberarea din funcţie
precum şi de cea privind sancţionarea disciplinară a

secretarului.
Atribuții
contrasemnarea, pentru legalitate
avizarea pentru legalitate a proiectelor de hotărâri
participă la ședințele consiliului
asigurarea gestionării procedurilor administrative privind relaţia

dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi
preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
organizarea arhivei şi a evidenţei statistice a actelor administrative
efectuarea lucrărilor de secretaria
redactarea hotărârilor
întocmirea procesului-verbal
pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii
Administratorul public
funcția de administrator public este o funcție de conducere.
cu scopul de a ajuta la o mai bună administrare a unei unități

administrativ teritoriale
numirea în funcţie a unui administrator public se face prin dispoziţia

primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean printr-un
contract de management
primarul poate delega către administratorul public calitatea de

ordonator principal de credite
administratorul public poate îndeplini atribuţii de coordonare a unor
compartimente ale aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv
judeţean
trebuie să fi absolvit studii superioare economice, administrative,

tehnice sau juridice.
Eliberarea din funcție a administratorului public
se face prin dispoziție în următoarele situații
când durata contractului de management a expirat;
ca urmare a condamnării definitive pentru una dintre infracţiunile

contra securităţii naţionale,
contra autorităţii, a celor de corupţie sau de serviciu, infracţiuni
de fals ori contra înfăptuirii
justiţiei
cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea,

infracțiuni
când administratorul public nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite

în sarcina sa prin contractul
de management;
în alte situații pe care le poate identifica legiuitorul.
Delegatul sătesc
Prin delegatul sătesc se realizează reprezentarea la ședințele consiliilor

locale a locuitorilor satelor care nu au consilieri locali aleși în acele
consilii, fiind asimilat aleșilor local
În cazul în care într-o ședință de consiliul local se discută probleme

privind satele pe care le reprezintă, este obligatoriu să fie invitați și
delegații sătești care pot să-și exprime punctul de vedere.
este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare

sătească, cu majoritatea voturilor celor prezenţi la aceasta
în termen de 20 de zile de la data constituirii acestuia
desfăşurată în prezenţa primarului sau a viceprimarului şi a
secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, și la care pot
participa toţi cetăţenii cu drept de vot din satul respectiv
poate să fie și eliberat din funcție de către adunarea

sătească
se va alege un alt delegat sătesc în termen de 20 de zile de

la eliberarea din funcție.
Încetarea de drept
demisie;
validarea, în calitate de consilier local, a unui supleant care are

domiciliul în satul al cărui delegat este;
schimbarea domiciliului într-un alt sat, inclusiv ca urmare a

reorganizării unităţii administrativteritoriale respective;
condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o

pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de
deces
Consiliul județean
Rol și aspecte generale
consiliul judeţean este autoritatea administraţiei

publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea
activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Alegerea CJ
este compus din consilieri aleşi prin vot universal, direct, secret şi
liber exprimat
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de
prefect, prin ordin, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului
Numărul acestora poate varia între 30 şi 36 de consilieri
Numărul prevăzut pentru aceștia este unul par pentru că,

consiliul județean se completează cu președintele
consiliului județean care va fi ales conform legii privind
alegerile locale
şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe

circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal
Constituirea CJ
urmează aceiași pași precum cei pentru constituirea consiliului local
validarea mandatelor consilierilor județeni se face de către

tribunal, (spre deosebire de judecătorie în cazul consiliului local)
încheierea de validare sau invalidare poate fi atacată de cei

interesaţi la curtea de apel în a cărei circumscripţie se află
tribunalul
Atribuţiile CJ
atribuţii privind înființarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de

specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice
de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome
de interes judeţean
alegerea din rândul consilierilor judeţeni a doi

vicepreşedinţi
atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului
aprobarea, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a

bugetului propriu al judeţului
stabilirea impozitelor si taxelor judeţene,
atribuţii privind administrarea domeniului public și privat al județului
hotărârea privind darea în administrare, concesionarea,

închirierea sau darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate
publică a judeţului
atribuirea de denumiri de obiective de interes judeţean;
atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes județean
asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice

de interes judeţean privind educaţia, evidența persoanei sau
sănătatea;
atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern și extern
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori

străine
înfrăţire a judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări.
Funcţionarea CJ
Se aplică majoritatea dispozițiilor ce se aplică și CL
mandatul acestuia este de 4 ani, putând fi prelungit, ca şi în cazul

consiliului local, prin lege organică
Mandatul acestuia se exercită de la data declarării ca legal constituit

a consiliului nou ales.
se întruneşte în şedinţe ordinare cel puțin o dată pe lună, la

convocarea preşedintelui consiliului judeţean
se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este

necesar pentru probleme urgente care nu pot fi amânate până la
următoarea ședință ordinară
la cererea preşedintelui, sau a cel puţin 1/3 din numărul

membrilor consiliului, ori la solicitarea prefectului, adresată
preşedintelui consiliului judeţean
Convocarea se face în scris prin intermediul secretarului general al

judeţului
Cvorumul necesar pentru desfăşurarea şedinţelor este,

majoritatea absolută a consilierilor în funcție
Actele CJ
consiliul judeţean adoptă hotărâri, de regulă, cu votul
majorităţii simple
în afară de cazurile în care prevederile Codului administrativ cer

o altă majoritate.
Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa

acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus
şedinţa, sau de consilierul județean care
a condus ședința, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către
secretarul general al judeţului.
Proiectele de hotărâri pot fi proveni de la consilieri, de la

preşedinte, de la vicepreşedinţi sau de la cetăţeni,
redactarea lor, se face cu sprijinul secretarului general al

județului şi al serviciilor din cadrul aparatului propriu al
acestui consiliu.
❗ hotărârile consiliului local sunt semnate de preşedintele

de şedinţă, pe când cele ale consiliului judeţean sunt
semnate de preşedintele acestuia.
Dizolvarea CJ
dizolvarea poate interveni în aceleaşi condiţii ca şi în cazul

consiliului local
De drept
orice persoană interesată sesizează instanţa de contencios

administrativ care analizează situaţia de
fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului
judeţean
hotărârea acesteia fiind definitivă şi comunicându-i-se

prefectului.
Prin referendum local la nivel județean

Referendumul este organizat de o comisie formată din
prefect, un reprezentant al consiliului judeţean desemnat
prin hotărâre a acestuia şi un judecător de la tribunal.
Până la constituirea noului consiliu judeţean, în principiu,

președintele consiliului județean, iar în absența acestuia,
secretarul general al judeţului va rezolva problemele curente ale
acestuia
pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin

ministerul de resort
Preşedintele CJ
Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate administrativ-

executiv, distinctă de consiliul judeţean care are un rol şi atribuţii
proprii
deși, paradoxal face parte din acest consiliu
validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean, depunerea

jurământului, intrarea în exerciţiul de
drept al mandatului acestuia se face, după
aceeași procedură ca și în cazul primarului.
validarea mandatului președintelui consiliului județean se

realizează de către tribunal
poate fi atacată de cei interesaţi la curtea de apel
Durata mandatului președintelui CJ
4 ani
durată egală, de regulă, cu durata mandatului consiliului

judeţean
în cazul în care mandatul consiliului judeţean încetează înainte

de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi
mandatul vicepreşedinţilor consiliului judeţean fără vreo altă
formalitate

Suspendarea mandatului și încetarea mandatului
preşedintelui consiliului judeţean și a mandatului
vicepreşedintelui consiliului judeţean se produce în aceleași
condiții ca și primar și viceprimar.
Atribuții principale
asigură respectarea legii
reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu

persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în
justiţie;
răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a

administraţiei publice judeţene
este conducătorul aparatului de specialitate de la nivelul

consiliului județean
conducerea şedinţelor consiliului judeţean
întocmirea proiectului bugetului judeţului
Actele președintelui CJ
preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii

cu caracter normativ sau individual
Şi în cazul actelor emise de preşedintele consiliului judeţean

este prevăzută posibilitatea supunerii acestora controlului
de legalitate pe calea contenciosului administrativ prin
intermediul prefectului.
Vicepreședinții CJ
în număr de 2
Sunt aleși de consiliul judeţean dintre membrii săi
prin vot secret, cu votul majorității absolute.
Eliberarea din funcţie se poate face de consiliul judeţean
prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul

consilierilor în funcţie

la propunerea, temeinic motivată, a cel puţin unei treimi
din numărul acestor
nu se poate face în ultimele 6 luni ale

mandatului consiliului judeţean.
Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează pe toată durata

mandatului calitatea de consilier, durata mandatului lor fiind
egală cu cea a consiliului judeţean
Exercitarea temporară
Vicepreședintele exercită atribuțiile în caz de
vacanţă a funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean,
suspendarea mandatului preşedintelui consiliului judeţean
imposibilitate de exercitare a mandatului.
până la numirea unui nou președinte
Prefectul și instituția prefectului
Rol și aspecte generale
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale
Are rang de demnitar public
Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul

Bucureşti
la propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.
Între prefecţi pe de o parte, consiliile locale şi primarii, precum şi

consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.
Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ,

un act administrativ
în cazul în care consideră actul ilegal

actul atacat fiind suspendat de drept.
Eligibilitate
condițiile ce trebuie întrunite cumulativ de o persoană pentru a fi

numită în funcția de prefect sau de subprefect sunt:
este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
are capacitate deplină de exerciţiu;
nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a

intervenit reabilitarea;
are studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă

sau echivalentă;
a absolvit programe de formare specializată în vederea

numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate
de Institutul Naţional de Administraţie
persoana a absolvit programe de formare specializată

pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici
sau dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg

funcţia de senator sau deputat;
persoana nu a absolvit programele de formare specializată
cu condiţia ca în termen de maximum an de la data

emiterii actului de numire în funcţie să absolve un
astfel de program
în caz contrar la împlinirea termenului menționat

este eliberată din funcția de demnitate publică
deținută.
Mandatul
La numirea în funcție, prefectul trebuie să depună un jurământ

refuzul depunerii acestui jurământ este sancționat cu revocarea
actului administrativ de numire în funcție.
Sarcinile prefectului
asigură verificarea legalității actelor administrative
asigură conducerea comitetelor județene pentru situații de urgență
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale

celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
adminitrativ-teritoriale
miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei

publice centrale din subordinea Guvernului pot delega
prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu
privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din
subordine
Atrubuțiile prefectului
atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor

guvernamentale şi respectării ordinii publice
analizează modul de îndeplinire în judeţ, a obiectivelor cuprinse

în Programul de guvernare şi informează Guvernul, cu privire la
stadiul realizării acestora
acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială,

menţinerea unei comunicări permanente cu
toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie
constantă prevenirii tensiunilor sociale.
atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritorial
verificarea modului în care serviciile publice deconcentrate ale

ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale îşi îndeplinesc atribuţiile de monitorizare şi de control

atribuţii privind verificarea legalităţii actelor administrative ale
autorităţilor administraţiei publice locale şi atacarea actelor
administrative ale acestor autorităţi pe care le consideră ilegale
explicat anterior
atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţilor administraţiei publice

locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenţă
primerea solicitărilor de îndrumare transmise de autorităţile

publice locale
în vederea emiterii unui punct de vedere
atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă
dispunerea, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean

pentru situaţii de urgenţă, a măsurilor care
se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora,
utilizarea, în calitate de şef al protecţiei civile, a

fondurilor special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică
de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune
condiţii a acestei activităţi,
vegherea la desfăşurarea în bune condiţii a intervenţiilor şi a

altor activităţi necesare restabilirii situaţiei normale în plan local
Actele prefectului
Prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ
ministrul care coordonează instituția prefectului poate propune

Guvernului revocarea acestora dacă le consideră nelegale sau
netemeinice
cu condiția ca acestea să nu fi intrat în circuitul civil și să nu

fi produs efecte juridice și să nu poată leza interesul public
precum și pentru cele emise în situații de urgență.
acele ordine pe care prefectul le emite în calitate de preşedinte al

Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă produc efecte

juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă publică şi sunt
executorii.
Ordinele cu caracter individual devin executorii de la data

comunicării persoanelor interesate
Prin ordinele sale, prefectul poate stabili şi măsuri cu caracter

tehnic sau de specialitate
Aceste ordine trebuie să fie comunicate, de prefect,

conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public
deconcentrat.
ordinele prefectului trebuie să fie contrasemnate pentru legalitate

de secretarul general al instituției prefectului.
Drepturile și îndatoririle
dreptul la locuință de serviciu
dreptul la onoruri militare
dreptul de a exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic al

cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
obligația de informare în situația călătoriilor în afara

județului
obligația de a nu înființa organizații sindicale proprii
interdicția exercitării dreptului la grevă
obligația de a respecta regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de

interese
Incompatibilități
calitatea de deputat sau senator;
funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al

municipiului Bucureşti;
funcţia de consilier local sau consilier judeţean;

o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul
organizaţiilor cu scop comercial;
funcţia de conducere la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau

alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare,
precum şi la instituţiile publice
funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale

regiilor autonome, companiilor şi
societăţilor naţionale;
calitatea de comerciant persoană fizică;
calitatea de membru al unui grup de interes economic;
o funcţie publică încredinţată de un stat străin,
cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la

care România este parte
Insituția prefectului
o instituţie publică cu personalitate juridică, iar capacitatea juridică

de drept public se exercită de către prefect
are buget propriu și se află în subordinea guvernului.
Instituţia prefectului organizează şi funcţionează în cadrul ei
cancelaria prefectului
personal care îşi desfăşoară activitatea în baza unui

contract de muncă pe perioadă determinată încheiatpe
durata mandatului prefectului
oficii prefecturale
Prefectul le poate organiza, printr-un ordin
având nevoie de avizul conform al ministrului care

coordonează instituția prefectului
colegiul prefectural
compus din prefect, subprefect, secretarul general al

instituției prefectului şi conducătorii serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale
au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti
acest colegiu prefectural este convocat de către prefect cel

puţin o dată pe lună, dar şi oricând se consideră că este
necesar, fiind condus de prefect.
Subprefectul
prefectul este ajutat de 2 subprefecţi
cu excepţia prefectului municipiului Bucureşti care este ajutat

de 3 subprefecţi
sunt numiți sau eliberați în/din funcție tot prin hotărâre de Guvern, la
propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.
Subprefectul este subordonat prefectului, fiind înlocuitorul de

drept al acestuia
atribuțiile lui sunt stabilite prin hotărâre de guvern, putând să aibă

și atribuții delegate, prin ordin, de către prefect.
Raporturile dintre prefect și autoritățile administrației publice locale
raporturi de colaborare, nicidecum de subordonare.
sunt raporturi de subordonare următoarele
obligația instituţiilor publice și serviciilor publice , de a comunica,

cu celeritate și în mod gratuit, documentaţii, date şi informaţii,
atunci când sunt solicitate de prefect
Raporturile dintre prefect și alte autorități și instituții publice se

reflectă și prin următoarele atribuții
posibilitatea de a sesiza comisia de disciplină
atunci când apreciază că secretarul general al unei

unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale a săvârşit în
realizarea atribuţiilor sale o faptă ce constituie abatere
disciplinară,

posibilitatea de fi informat despre activităţile de control
care urmează să se desfăşoare în judeţ, respectiv în
municipiul Bucureşti, de către oricare dintre ministere sau alte
organe ale administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului, la serviciile publice deconcentrate din subordinea
acestora;
obligaţia întocmirii şi actualizării listei cuprinzând aleşii

locali de la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-
teritoriale
listă care se comunică ministerului cu atribuţii în

domeniul administraţiei publice şi ministerului cu atribuţii în
domeniul afacerilor interne.

Drept Administrativ I SMART LAW

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Administrativ I SMART LAW

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Administrativ I

Powered by Smart Law

aplică dreptul comun, neconsiderând necesar a da naştere unei

normele aplicabile administraţiei de stat sunt norme ale dreptului

litigiile administrative sunt soluţionate de instanţele de drept comun

În Marea Britanie nu există un drept administrativ, ca regim de

aplică un drept exorbitant, special, diferit de dreptul comun, anume

este ridicată la valoare de principiu inegalitatea juridică dintre

autoritatea publică arecompetenţe reglementate, fiind create

Regimul exorbitant al dreptului administrativ apare ca fiind regimul

în anul 1864 este înfiinţat, prin lege, Consiliul de Stat – organ

Noţiunea de administraţie publică

Din punctul de vedere al ştiinţei administraţiei

o activitate prestată ce are drept scop satisfacerea

Această activitate are şi un caracter politic pentru că interesul general

Sensul administrației publice

Sens funcțional, material

activitatea desfăşurată de structurile administrative)

rolului acestor structuri se face prin raportare la:

administraţia va acţiona, prin legile care sunt adoptate

autoritatea judecătorească intervine atunci când

hotărârile judecătoreşti vor fi aplicate şi executate tot în

executivul are ca principal scop aplicarea legii,

administraţia publică are o sferă mai largă de cuprindere decât

administraţia publică se află sub influenţa şi controlul puterii

❗ executivul îndeplineşte funcţiile administrative, dar nu se

Activitățile administrației publice

activităţi cu caracter de dispoziţie

ordonează conduita persoanelor fizice şi juridice, stabilind în sarcina

activităţi de asigurare a bunei funcţionări a serviciilor publice

întreprinde măsurile pe care le apreciază oportune în vederea

activităţi de prestaţii în cele mai diverse domenii

servicii publice, precum transportul în comun, salubritatea,

Distincția dintre guvernare și administrare

Prin “guvernare” vom putea înţelege “luarea de decizii esenţiale care

Constituţia României, republicată, a prevăzut, doar în urma revizuirii

în cadrul democraţiei noastre constituţionale, unele dintre

regimul separaţiei puterilor presupune cooperarea autorităţilor

dar exclude subordonarea faţă de o anumită autoritate de stat

extinderea participării cetățenilor la conducerea statului

prin intermediul referendumului şi a

instituţionalizarea în Constituţie a unor noi autorităţi cu rol de control

recurgerea la justiţia constituţională înfăptuită de o autoritate

Infiinţarea unor organisme auxiliare ale diferitelor puteri

apără drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, în special în raport

este o autoritate autonomă care asigură chiar menţinerea

se înscrie în zona echilibrului şi a controlului reciproc.

Curtea de Conturi a României

exercită controlul asupra modului de formare, administrare

organ consultativ de specialitate al Parlamentului care

Relația legistlativ-executiv în prezent

guvernului i se rezervă un rol primordial pentru că i se dă misiunea

legislativul rămânând doar cu rolul de organism

Parlamentul reglementează primar relaţii sociale, spre deosebire de

nu există raporturi de subordonare, ci doar raporturi de

Raporturile administrative ale Guvernului

faţă de ministere şi de alte organe de specialitate cu rang de

cu autorităţile administrative autonome;

faţă de autorităţile deliberative alese la nivel teritorial, prin

Ramura dreptului administrativ

ramură a dreptului public ce reglementează concret sau cu valoare de principiu

Raporturile de drept administrativ

Obiectul dreptului administrativ

raporturi sociale din sfera administraţiei publice reglementate de