ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

1. Definiție și trăsături

DEFINIȚIE
1) ansamblul activitatilor desfasurate de:
 autorități administrative de stat, cele autonome locale
 asociații de dezvoltare intercomunitară
 și organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică
2) prin care, în regim de putere publică
3) se exercită legea
 în sens material, concret sau
 prin emiterea de acte normative cu forță juridică inferioară legii sau
4) se prestează servicii publice

TRĂSĂTURI
1) obiectul administratiei publice
a. executarea legii
i. mod tradițional: pregătirea executării, organizarea propriu-zisă și
executarea pană la faptul material concret
ii. semnificația actuală: i. + emiterea de acte normative cu forță juridică
inferioară legii sau similară legii.
b. prestarea de servicii publice
2) autoritățile publice care o realizează – autoritățile administrației publice
a. autorități de natură statală – etatică
b. autorități autonome locale
c. organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publica și interes local
sau județean și structuri asociative ale unităților administrative-teritoriale, cu
sau fără personalitate juridică
3) regimul juridic specific care o caracterizează – regimul de putere publică – care
presupune ansambul unor prerogative cu care sunt investite autoritățișle
administrative și prin intermediul cărora interesul public dobândeste preeminența față
de interesul privat

2. Caracterizați pe scurt corelația „executiv-administrație publică”

1) Corelație întreg-parte
2) Executiv bicefal
3) Sensul material, funcțional
 acea funcție a statului distinctă de puterea legislativă si judecatorească
prin care se asigura executarea legii, adică organizarea pp-zisă și emiterea
de acte normative
4) Două dimensiuni:
a. Guvernarea
 – Modalit de exercitare a puterii.
– luarea deciziilor esențiale pentru prezentul și mai ales viitorul
unui stat în plan intern și internațional, construirea de strategii
– Buna guvernare – responsabilitate; imperativul celor guvernați
față de obiectivele și metodele guvernării; eficiența guvernăriiș
dr cetățenilor de fi informați cu privire la utilizarea si
repartizarea resurselor financiare ale guvernarii
b. Administrarea – indeplinirea sarcinilor cotdiene
5) Puterea este legitima numai daca rezolvă problemele cetățenilor, iar misiunea acestor
probleme revine administrației publice.

3. Prerogative de putere publica

1) Regimul juridic specific care o caracterizează – regimul de putere publică – care

presupune ansambul unor prerogative cu care sunt investite autoritățișle
administrative și prin intermediul cărora interesul public dobândeste preeminența față
de interesul privat
2) Scopul administrației publice
a. satisfacerea interesului general
 acele necesități vitale atât pentru colectivitate, in anasamblul său, cât
si pentru fiecare membru al acesteia și care nu pot fi satisfacute de
initiativa privată
b. impune ca autoritățile administrative
 să dispună de anumite mijloace
 să dețină anumite prerogative și o poziție superioară față de cei
administrați
 raporturi particulari – egalitate juridica
raporturi dintre administraie si cei administrati – inegalitate juridică
3) așadar sunt drepturi exorbitante recunoscute administratiei
4) exemple:
 dr. de expropriere
 dr la poliție administrativă
 actele administratiei se supun principiului ex officio – administratia
poate sa treaca direct la executarea lor fata a mai fi supuse unor
proceduri de investitură cu formulă executorie
5) calea particularului de a se plange – contencios administrativ
NOȚIUNI FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

1. Definiți noțiunile de: autoritate publică, interes public, putere publica,

serviciu public

1) Autoritate publică – L 554/2004 a contenciosului administrativ

 „Orice organ de stat sau al unitatilor administrativ teritoriale care
actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes
public
 Sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele
juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate
publica sau sunt autorizate sa pesteze un serviciu public in regim de putere
publica”
 În regim constituțional administrația publică este realizată de două tipuri
de auotrități:
 organe de natură statală : PR, Guvernul, autorități de
natura autonomă.
 organe de natura locală: autorități publice alese de
colectivitățile teritoriale din unitățile administrativ
teritoriale, consiliul loca, consiliul judetean.

2) Interes public
 Acele necesități care sunt vitale atat pentru colectivitate, in ansamblul sau,
cat si pentru fiecare membru al acesteia și care nu pot fi satisfacute de
inițiativa privată
 Esita domenii in care particularii nu pot interveni ex: apararea, serviciile
diplomatice
 Satisfacerea interesului public reprezinta scopul administratiei
3) Putere publica
 Administratia isi desfasoara activitatea in regim de putere publica, regimul
juridic specific administratiei publice
 Raporturi de inegalitate juridica pentru satisfacerea scopului administratiei
 Se realizeaza prin conferirea administratiei publice a unor prerogative de
putere publica – drepturi exorbitante recunoscute administratiei
 dr. de expropriere
 dr la poliție administrativă – tutelă administrativa
 actele administratiei se supun principiului ex officio –
administratia poate sa treaca direct la executarea lor fata a mai fi
supuse unor proceduri de investitură cu formulă executorie

4) Serviciu public
 Scop – satisfacerea unor nevoi sociale prim mijloace specifice
 Modul de actiune – constituit din prestații furnizate uzagerilor
 Def. Din doctrină – acea activitate desfășurată sau autorizată de un organ
public, prin care se realizeaa nevoi sociale de interes public.
 2. Ce înțelegeți prin puterea discrecționară a administrației publice?

1) Ipoteza normei de dr administrativ poate avea caracter absolut determinat sau relativ
determinat.
2) In cazul ipotezei relativ determinate, legea creaza cadriul general si lasă posibilitatea
agentului sa aprecieze, in functie de circumstante, dacă va face sau nu ceea ce ea
consacră în termeni generici.
3) Aceasta libertate de apreciere constituie ceea ce se cheamă – putere discreționară a
administrației publice

DREPTUL ADMINISTRATIV. OBIECT, TRĂSĂTURI, IZVOARE

1. Definiția și trăsăturile dreptului administrativ.

DEFINIȚIA
1) Ramură a dr. public
2) Care reglementeaza
 raporturile din sfera administratiei publice active
 executarea legii
 emiterea de acte normative
 prestarea de servicii publice, in limitele legii
 raporturile acesteia cu celelalte autorități publice
 cu particularii
 cele care privesc organizarea si functionarea ei
 precum si cele de natura conflictuala, dintre administratie, pe de-o parte si cei
vatamati in drepturile sau in interesele lor legitime pe alta parte

TRĂSĂTURI
1) „administratie” – lato sensu – include, atat autoritatile publice statale sau autonome
locale, cat si agentii provato autorizati să presteze anumite servicii publice si implicati
astfel in infaptuirea administratie publice (def autorit publica, l. Contenciosului adm)
2) Ramura de drept public
3) Regimul de putere publica – specific administratiei
4) Două categorii de relatii sociale:
a. Cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale asministratiei publice active in
sistemul constitutional si legal actual:
i. Executarea legii
ii. Emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara, in executarea
legii sau egala legii.
iii. Prestarea de servicii publice in limitele legii
b. Cele de natura conflictuală, dintre autoritati publice, pe de o parte, si cei
vatamati in drepturile sau intelresele lor legitime, pe de alta parte.
 5) Normele dr administrativ sunt numai o parte dintre cele care guverneaza
administratia.

2. Asemănări și deosebiri între legea organică și legea ordinară

1) Art. 73 CR – 3 categorii de legi

2) Legea ordinara regula iar cea organica exceptia

ASEMĂNARI
1) Obligativitatea publicării in M. Of.
 Nimeni nu se poate apara in justitie invocand necunoasterea legii
2) Intrarea in vigoare a legii
 Fie la 3 zile de la data publicarii in M. Of.
 Fie la o data ulterioara prevazuta in lege
3) Caracterul normativ al legii
 Nu este facuta pentru anumite persoane in particular, ci pentru toate in
general

DEOSEBIRI
1) Criteriul domeniilor
 Legea organica – in domeniile prevazute expres de art. 73 alin. (3) lit. a)-s), fie
prin norma de trimitere cuprinsa la litera t) către celelelalte domenii pentru
care in CR se prevede adoptarea de legi organice
 Legea ordinara – in toatel celelalte domenii care nu au fost rezervate de
legiuitorul constituant legii organice
2) Criteriul modului de adoptare
 Lege organica – art. 76(1) – votul majoritatii membrilor fiecarei Camere
 Lege ordinara – art. 76(2) – votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare
Camera
3) Privesc atat continutul/domeniile (sensul material) cat si procedurile de adoptare
(sensul formal)

3. Enumerați izvoarele scrise ale dreptului administrativ și caracterizați-le

pe fiecare

CONSTITUTIA
1) Principalul izvor de drept in general si de drept administrativ in special
2) Actul politic si juridic fundamental al tării cu caracter suprem
3) îi oferă calitatea de primul izvor în ierarhia izvoarelor juridice, se proclamă chiar în
conţinutul său, respectiv art. 1 alin. 5 CR, potrivit căruia, în România respectarea
Constituției, respectiv a normelor prevăzute de aceasta, este obligatorie.
4) Din punctul de vedere al calitații prevederilor Constituţiei, de a constitui sau nu
izvoare pentru dreptul administrativ, identificăm două mari categorii de situaţii:
 dispoziții care vizează instituţii, principal, care aparțin dreptului
administrativ și care pot fi considerate izvoare constitutuionale EXPRESE ale
acestei ramuri de drept – vizeaza in mod expres dreptul administrativ
exemplu: : Capitolul 5 al Titlul 3 poartă denumirea de „Administrația
 publică” rezultând chiar din denumire și din conținutul acestui capitol că
avem de aface cu norme care reprezintă izvoare exprese ale dreptului
administrativ.
 dispoziții care consacră reguli aplicabile și altor autorități publice, statului în
ansamblul său și chiar tuturor subiectelor de drept, public sau privat, în egală
masură și care pot fi considerate izvoare IMPLICITE pentru dreptul
administrativ. Ex: prevederi precum art. 1 alin. 5, art. 16 care proclamă
egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și autorităților publice fără privilegii
și discriminări, coroborat cu principiul supremației legii.
5) Sursa oricarui regim politic, sistemului de drept(care trebuie sa fie conform regulilor
constitutionale) a drepturilor si libertatilor cetatenesti, dar si sursa directa sau
indirecta pentru intreaga administratie publica
6) Constitutia consacra principiile care guverneaza statul roman
7) Regrelemteaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica in
mod expres
8) Consacra izvoarele proriu zise ale dreptului administrativ, prevăzandu-le sau
trimitand la actul normatv care urmeaza sa le prevada

LEGEA
1) Definitie:
 Actul juridic adoptat de Parlament, in calitatea acestuia de unica autoritate
legiuitoare si
 in conformitate cu prevederile constitutionale,
 care are o forta juridica superioara in raport cu toate celelalte acte normative
care compun sistemul de drept din romania,
 supusa controlului exercitat de CCR,
 care instituie drepturi si obligatii corelative obligatorii pentru toate subiectele
de drept
2) art. 73 CR – 3 categorii de legi: LEGEA ORGANICA, LEGEA ORIDINARA, LEGEA
CONSTITUTIONALA
3) Legile organice sau ordinare sunt izvoare ale dreptului administrativ atunci cand prin
obiectul lor de reglementare vizeaza materii care constituie obiectul acestei ramuri
de drept
4) Legea organica majoritara

ACTELE GUVERNULUI

ORDONANTE
1) Rodul institutiei delegarii legislative
2) Izvoare exprese emananand de la autoritatea care are misiunea sa exercite
conducerea generala a administratiei publice
3) Misiunea – sa inlocuiasca legea
i. SIMPLE
 Legi speciale de abilitare
 In domenii care nu fac obiectul legii organice
 sa completeze si sa sprijine mecanismele statului de drept, nu
sa le perturbe
  pricipiul colaborarii puterilor
 nu e obligatorie depunerea spre apribare la parlament, care
poate sa o respinga prin tot sau in parte
ii. DE URGENTA
 Doar atunci cand intervin situatii de urgenta
 Motivarea urgentei in continutul oug
 Si in domenii organice
 Din necesitatea reglementari in situatii exceptionale in caz de
urgenta
 Intra in vigoare numai dupa ce ai fost depuse spre dezbaterein
procedura de urgenta șa camera competenta sa fie sesizata si
evident dupa publicarea in M. Of.

HOTARARI
1) Misiunea- sa puna in executare legea, pentru organizarea executarii legii
2) Caracter secundar
3) Se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia
punerii lor in executare
4) Se publica in M.Of. sub sanctiunea inexistentei exceptie: caracter militar, doar celor
interesate
5) Adoptate in baza actualei legi fundamentale
6) Se supun controlului de legalitate

ACTELE ADMINISTRATIEI CENTRALE DE SPECIALITATE

1) Atat autoritatile centrale subordonate Guvernului cat si cele nesubordonate

(autonome)
2) Emit acte cu denumiri diferite (instructiuni, oridne, precizari rapoarte, etc
3) Trebuie sa se limiteze strict la cadrul legal stabilit de actele de baza si in executarea
carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina acestora
4) Ele pot avea caracter normativ sau individual, sunt acte administrative, iar atunci
când prin obiectul lor de reglementare vizează materii ale dreptului administrativ
reprezintă izvoare exprese pentru această ramură de drept.
5) Cu caracter normativ – M. Of.

ACTELE ADMINISTRAȚIEI DIN UNITATILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

1) ORDINELE PREFECTULUI
2) HOTARARILE CONSILIULUI JUDETEAN
3) HOTARARILE CONSILIULUI LOCAL
4) DISPOZITIILE PRIMARULUI
5) DISPOZITIILE PRESEDINTELUI CONSILIULUI JUDETEAN
6) produc efecte juridice în raza de competență a autorităților administrative de la care
emană.
 TRATATELE INTERNATIONALE

1) La negocierea tratâtelor internaționale, participă Guvernul Romaniei care le negociază,

Președintele care le încheie în numele României și Parlamentul care le ratifică întru-un
termen rezonabil.
2) Obligatie constitutionala a statului de a respecta obligatiile cu buna credinta
3) Tratatele care au fost ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern.
4) În materia drepturilor și libertăților fundamnetale se consacră prin art. 20 prioritatea
reglementarilor internaționale asupra celor interne ce excepția cazului în care normele
interne conțin dispoziții mai favorabile.
5) Pentru ca un tratât internațional să constituie izvor al dreptului administrativ, el trebuie
să intruneasca mai multe condiții și anume:
 să fie de aplicatie directă, nemijlocită;
 să contina reglementări din sfera administrației publice;
 să fie ratificate de Parlament cu consecința pătrunderii lor în dreptul intern.

4. ****Enumerati izvoarele nescrise si caracterizati-le

NORMELE SI RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

1. Structurura si raporturile de drept administrativ

NORMA
1) Structura
a. Ipoteza
 Prin ipoteză se realizează definirea unor termeni, prezentarea
circumstanțelor, subiectele la care se refera, termene etc.
 Din punctul de vedere al modului în care este redactata ipoteza unei
norme juridice, ea poate fi
 absolut determinată – competenta legata – cu exactitate
contextul în care norma urmează să se aplice
 relativ determinată – competenta de apreciere – putere
discretionara cu caracter general, conferindu-i subiectului
libertatea de a adopta sau nu o anumită conduită.
 Foarte dezvoltata – specific administratiei
b. Dispozitie
 cuprinde acțiunie și inacțiunile care revin subiectului activ și resp. sub.
pasiv. ca și în alte ramuri de dr. întâlnim
 dispoziții imperative, care impun o anumită conduită,
 dispoziții prohobitive care interzic o anumită conduită și
 dispoziții permisive care nici nu obligă și nici nu-i interzic o
conduită determintă.
c. Sanctiune
  Clasificare dupa obiectiul la care se refera:
 Cu privire la persoane, institutii, autoritati publice (amenda,
avertisment)
 Cu privire la acte juridice (anulari, suspendari)
 Cu privire la bunuri (demolarea unei constructii ilegale)
 Mixte (destituirea, anularea actului emis de la un organ public)
 Clasificare dupa temeiul obiectiv – tipului de raspundere
 Administrativ-disciplinare (abatere administrativ)
 Administrativ contraventionale
 Administrativ patrimoniale (fapta cauzatoare de prejudicii
materiale si morale)
RAPORTURILE

1) De subordonare
 care se pot stabili între autorit. publice plasate într-o ierarhie una față de
cealaltă.
 ex Guvern - ministere
2) De colaborare
 care se stabesc între autorit. publice afate pe o poziție de egalitate juridică
între care nu există aspetce de ierarhie interninstituționala
 ex. Primar-consiliu local, presedinte- guvern
3) De tutela administrativa
 CR
 Adm. aut. locale - prefect
4) De coordonare
 CR
 consiliu local + primar – consiliu judetean

2. Clasificarea normelor de drept administrativ

1) Dupa obiectul de reglementare

a. Drept material
b. Drept ptocedural
2) Dupa caracterul normelor (impun obligatii)
a. Norme imperative
i. Onerative – impun
ii. Prohibitive – interzic
b. Norme permisive (posibilitatea de a avea o anumita conduita)
3) Dupa intinderea sferei de aplicare
a. Caracter general
b. Caracter special – organ determinat
4) Dupa izvoarele de drept
a. Constitutie
b. Legi organice si ordinare
c. Ordonantele guvernului
d. Hotatari ale guvernului si ale autoritatii centrale de specialitate
 e. Acte ale autoritatilor autonome locale

3. *** Codificarea normelor de drept administrativ. Dificultăți, riscuri,

avantaje.
4. Ce ințelegeți prin raporturile de tutelă administrativă?

1) tutela reprezinta o limita impusa outoritatoilor administrative locale in vederea

asigurarii legalitatii si apararii interesului public
2) 123 (5) CR
3) Raporutile de tutela administrativa, și ele imbracă, în mod tradițional, forma
raporturilor dintre prefect și adm. autonomă locala + judetene (oricare organ
executiv creat la nivel judetean)
4) Prefectul exercita control si poate ataca in contencios administrativ actele
5) Prin legea 554/2004 s-a extis acepțiunea sintagmei de tutela adm. și la raporturile
exitente între Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care este o autorit. de
specialitate în subordinea MAI care realizează managementul fucței publice în Ro și
autorițile care au în stuctura lor functii publice.
6) În virtutea acestor raportui de tutelă, ANFP poate să atace actele acestor autoritați
care încalcă legislația privind funcționarilor publici, ceea ce atrage suspendarea de
drept repectivelor acte.
7) Tutela se bazează astfel pe dr. autoriților publice de a supraveghea leglitatea activ.
altor autorit. și posibilitatea atacării în instanță a actelor prin care acestea înlca
legea.

ORGANIZAREA ADMINISTAȚIEI PUBLICE

1. Competența și capacitatea organelor administrației publice.
COMPETENTA
1) Toatlotatea dr si obligatiilor cu care sunt investite organelle administrative prin
intermediul carora desfasoara o activitate de natura administrativa
2) Caracterele specifice
a. Legalitatea
b. Obligativitatea – exercitarea ei nu este o facultate ci o obligatie, sanctiunea
tragerii la raspundere de catre organul superior
c. Exercitarea competentei prin intermediul organelor de conducere – interes
general
3) 3 tipuri
a. competență materială (rationae materie) care seminifcă ansamblul
atribuțiilor cu care este investită prin lege o anumită autoritate administrativă
sau o autoritate publică în general, sub aspecul conținutului acestor atribuții.
Pot exista din ptc. de vedere al specificității două tipuri de competenta
materială:
1. generală, de care dispun autoritățile publice ale căror atribuții
acoperă întreaga administrație publică de la nivelul unui stat
 sau al unei colectivități teritoriale (Presedintere, Guvernul,
Prefectul, Consiliie locale);
2. de speclitate, care acoperă un anumit domeniu, ramură, sector
al administrației publice. Insăsi denumirea primei secțiuni a
capitoluluiui 5 din titlul 3 este aceea de adm. centrala de
specialitate. Însă, organele de acest tip se regasesc și la nivel
teritorial, cum ar fi serviciile publice deconcentrate le
ministerelor și celorlalte organe ale adm centrale de
specialitate sau diferite servicii publice care sunt infiintae și
functionează în subordonrea a autorităților autonome.
b. competență teritorială prin care se realizează o întindere în spatiu a
atribuțiilor unui organ adm. și poate fi de două feluri:
1. la nivel național de care dispun toate auttoritatile centrale și
laocala
2. la nivelul unității administrative-teritoriale de care
benefieciaza autorit adm publice din unitati adm terit inclusiv
prefectul în calittea lui de reprezentantl guvernului a fiecarui
județ și inicpipiul bucuresti, ese organ central cu competenta
terit detetinmana
c. competență temporală (ratione temporis) care insemna intinderea în timp a
aributiilor unui orga public și care de regula este nelimitata în timp, a nu se
confunda caracterul nelimitat al acompetentei unui organ public cu caracterul
lumutat prin mândat al titularilor unor functii, care nu afectează caracterul
nelimitat în timp al zcompetentei lor.
4) Competenta delegata – de la central la local
5) Competenta excplusiva – la locale de care sunt resp
6) Competenta partajata – separare clara

CAPACITATE

1) O aptitudine, o posibilitate recunoscuta unor organe de a dobandi atributii din

domeniul administratiei publice

2. Natura juridică a actualului regim politic din România.

1) Semi prezidential executiv bicefal
2) Principiul puterilor
3) Nu era reglementat

PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI FUNCTIONARE ALE

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
 1. Deconcentrarea și descentralizarea serviciilor publice – principii de
organizare și funcționare ale administrației publice

1) Art 120
2) D si D – mecanisme de transferare a atributiilor si de realzare a nevoilor de catre
organele centrale la nivelui uat

DECONCENTRAEA

1) transferul care se realizează de la centru către structure teritoriale care sunt tot de
natura statala și care se afla intr-un raport de subordonare fata de cele centrale.

DESCENTRALIZAREA
1) doua tipuri
a. terotoriala si
b. tehnica

AUTONOMIA LOCALA

DR MONORITATILOR

2. Eligibilitatea și legalitatea – principii legale care guvernează

administrația publică

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
1. Dimensiunile constituționale ale statutului Președintelui României
2. Atribuțiile Președintelui României în raporturile cu Parlamentul
3. Atribuțiile Președintrlui României în raporturile cu justiția, în relația cu
poporul și ca șef al executivului.
4. Regimul juridic al decretelor Președintelui
5. Formele prin care se exercită atribuțiile Președintelui.
6. Răspunderea politică a Președintelui.
7. Răspunderea penala a Președintelui.

GUVERNUL
8. Dimensiunile constirtuționale ale statutului Guvernului
9. Caracterizați pe scurt fazele în ceea ce privește realizarea învestiturii
Guvernului.
10. În ce situații înceteaza mandatul Guvernului înainte de data validării
rezultatelor alegerilor generale parlamentare?
11. Incompatibilitățile de ordin legal ale membrilor Guvernului.
 12. Statutul Primului Ministru
13. Enumerați 3 funcții și 5 atribuții ale Guvernului
14. Regimul constituțional al Ordonanțelor de Guvern
15. Regimul constituțional al moțiunilor de cenzură

PREFECTUL
16. Prefectul
17. Enumerați 5 atribuții ale Prefecutului
18. Particularități ale statutului juridic al Prefectului

AUTORITĂTILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

19. Autotitățile administrației publice județene
20. Statutul constituțional si legal al consoliului județean
21. Enumerați 5 atribuții ale consiliului județean
22. Dizolvarea de drept a consoloului județean
23. Consiliul local și Primarul
24. Constituirea consiliului local
25. Actele consiliului local
26. Dizolvarea prin referendul a consiliului local
27. Enumerați 5 atribuții ale primarului
28. Schimbarea Viceprimarului

FUNCȚIA PUBLICA
29. Drepturi
30. Îndatoriri
31. Modificarea, Suspendarea, Incetarea reportului de serviciu