USM

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public

Tema 3: Caracteristică generală

a autorităţilor administraţiei
publice
VIOREL RUSU

Chișinău, 2020
 Unități de conținut
2
1. Noţiunea autorităţii (organului) administraţiei publice.
2. Clasificarea autorităţilor administraţiei publice.
3. Sistemul autorităţilor administraţiei publice.
4. Locul şi rolul Preşedintelui Republicii Moldova în
sistemul autorităţilor publice.
Termeni-cheie: autoritate (organ) a administrației
publice, autoritate publică, autoritate
administrativă autonomă
 Obiectivele de referință:
3

• să definească noţiunea şi categoriile

de autorităţi (organe) ale
administraţiei publice;
• să identifice trăsăturile autorităţilor
administraţiei publice;
• să aprecieze specificul statutului
juridic al unor sau altor autorităţi
 I. Noţiunea autorităţii (organului)
administraţiei publice
4
◈ Activitatea fiecăreia din cele trei puteri în stat – legislativă,
executivă și judecătorească este înfăptuită de autorități publice
proprii.
◈ Puterea legislativă se exercită prin Parlament iar Președintele
Republicii Moldova exercită doar unele atribuţii, iar puterea
judecătorească se înfăptuiește de instanțele judecătorești
organizate în sistem.
◈ Puterea executivă se exercită de Guvern, unele atribuţii
aparținând şi Președintelui Republicii Moldova, precum şi de o
varietate de autorităţi administrative, care activează fie la nivel
central, fie la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale.
 Statutul juridic și elementele autorității
(organului) administrației publice
5
◈ Statutul juridic este stabilit prin lege sau în baza legii și include locul și rolul
organului în sistemul administrației publice, modul lui de constituire,
competența, relațiile cu alte autorităţi şi persoane, precum şi modul de
reorganizare sau încetare a activităţii.

◈ Elemente componente ale autorității administrației publice:

 statut juridic/capacitate juridică administrativă;
 structură organizatorică;
 personal;
 resurse financiare și materiale (patrimoniu parte a proprietății publice).
 Trăsăturile autorității administrației publice
6 ◈ Puterea executivă în stat este realizată în principal de autorităţile administraţiei
publice, care întrunesc un şir de trăsături, care le deosebesc de alte autorități
publice, cum ar fi:
1) organele administrației publice sunt un gen de autorități publice, ceea ce
implică posibilitatea de a folosi forța de constrângere a statului;
2) organele administrației publice sunt înființate prin lege sau în baza legii;
3) întreaga activitate a acestor autorităţi se desfășoară pe baza și în vederea
executării legii, inclusiv prestarea unor servicii publice;
4) întreaga activitate a acestor autorități se desfășoară în interes public (al
cetățenilor statului), fie că la nivel central, fie la nivelul unei unităţi
administrativ-teritoriale;
5) activitatea organului administrației publice este realizată în practică de un
personal de specialitate numiți funcționari sau demnitari publici;
 Trăsăturile autorității administrației publice
(continuare)
7 6) actele juridice adoptate sau emise de autoritățile administrației publice
sunt supuse unui control în special de legalitate prevăzut de lege, inclusiv
controlul judecătoresc specializat;
7) autorităţile administrației publice activează conform competenței sau
atribuțiilor stabilite de lege sau conform legii. Noțiunea de competență a
organului ar fi mai vastă decât cea a atribuțiilor organului;
8) orice organ al administrației publice are o structură internă, formată din
diferite elemente: servicii, secții, direcții generale și alte unități;
9) aceste autorităţi au un statut juridic independent;
10) organele administrației publice sunt constituite într-un sistem care
formează administrația publică în Republica Moldova (descris şi în
Capitolul VIII al Constituției Republicii Moldova).
 Noțiunea autorității administrației publice
8 ◈ Organele sau autoritățile administraţiei publice sunt o categorie de
autorităţi publice, înființate prin lege sau în baza legii, care înfăptuiesc
funcţiile și sarcinile puterii executive în cadrul statului prin executarea
legii, inclusiv prestare de servicii publice sau, altfel spus, înfăptuesc o
activitate administrativă în cadrul statului.
◈ Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative
individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale,
precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în
regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică
nemijlocit legea (art.5 din Codul administrativ al Republicii Moldova, nr.
116/2018).
◈ Pentru a stabili dacă o autoritate publică este sau nu organ al administrației
publice, este necesar de a stabili dacă acesta întrunește trăsăturile examinate
mai sus.
 II. Clasificarea autorităţilor administraţiei
publice
9
◈ Autoritățile administrației publice se
caracterizează prin mai multe trăsături
comune, dar între ele există deosebiri
determinate de modul lor de formare,
activitate, competență și alte criterii.
◈ Autorităţile administrației publice se clasifică
în mai multe categorii conform anumitor
criterii.
 Criterii de clasificare a autorităților administrației publice

10
◈ Ordinea de formare a autorităților administrației publice
◈ Modul de formare a autorităților administrației publice
◈ Natura sau modul de activitate al autorităţii administraţiei publice
◈ Competența autorității administrației publice, care se împarte în
următoarele:
 competenţa teritorială;
 competenţa materială;
 competenţă temporală
 Ordinea de formare a autorităților administrației publice

11
◈ Potrivit acestui criteriu autoritățile administrației publice se
clasifică în:
 organe ale administrației publice formate de către cetățeni
(exemplu: consiliile locale şi raionale, primarii);
 organe ale administrației publice formate de organul
legislativ și Președintele Republicii Moldova (exemplu:
Guvernul Republicii Moldova, ministerele);
 organe formate de către însăși autorităţile administrației
publice (exemplu: diferite agenții, inspectorate de stat).
 Modul de formare a autorităților administrației publice
12
◈ Potrivit acestui criteriu autorităţile administrației
publice sunt de două feluri, și anume:
 organe ale administrației publice alese (cum ar fi:
consiliile locale, Adunarea Populară a Găgăuziei,
primarii şi preşedinţii raioanelor);
 organe ale administrației publice numite (cum ar fi:
Guvernul Republicii Moldova, ministerele).
 Natura sau modul de activitate al autorităţii administraţiei
publice
13
◈ Potrivit acestui criteriu, autoritățile administrației
publice se împart în:
 organe colegiale, alcătuite din mai multe persoane
(cum ar fi: Guvernul, consiliile locale, Adunarea
Generală a Găgăuziei);
 organe individuale (unipersonale), adică acele
organe care sunt conduse de o singură persoană
(cum ar fi: ministerele, primăriile, etc.).
 Competenţa teritorială
14
◈ Din punct de vedere al competenței teritoriale, autorităţile
administrației publice se împart în:
 organe centrale – cele care au competență pe întreg teritoriul
țării (Guvernul Republicii Moldova, ministerele, agenţiile);
 organe locale (teritoriale) – a căror competență se exercită
în limitele unei sau câteva unități administrativ-teritoriale în
care funcționează (cum ar fi consiliile locale sau raionale,
primarii, aparatul preşedintelui raionului). O categorie
specifică din cadrul acestora ar fi organele cu competenţă
inter-teritorială (de exemplu competenţă pe teritoriul a
câtorva raioane).
 Competenţa teritorială (continuare)
15 ◈ Competență teritorială presupune așa aspecte cum ar fi:
1) în chestiuni referitoare la bunuri imobile și/sau drepturi asupra lor o are autoritatea publică în a
cărei circumscripție se află bunul imobil;
2) în chestiuni referitoare la funcționarea unei întreprinderi sau a filialei acesteia, la exercitarea
unei profesii sau la o altă activitate de durată o are autoritatea publică în a cărei circumscripție
funcționează întreprinderea ori filiala acesteia sau este exercitată ori urmează a fi exercitată
profesia sau activitatea de durată;
3) în alte chestiuni decât cele prevăzute la pct. 1) și 2) referitoare la:
a) o persoană fizică o are autoritatea publică în a cărei circumscripție își are domiciliul
persoana fizică;
b) o persoană juridică o are autoritatea publică în a cărei circumscripție își are sediul
persoana juridică;
4) în chestiuni în care competența nu rezultă din pct. 1)–3) o are autoritatea publică în a cărei rază
teritorială se va întreprinde acțiunea oficială.
◈ Prin lege pot fi admise reglementări suplimentare sau derogatorii de la dispozițiile privind competența
teritorială (art. 55 din Codul administrativ al Republicii Moldova, nr. 116/2018).
 Competența materială
16 ◈ După criteriul competenței materiale, autorităţile administrației publice se împart în:
1) organe cu competență generală – sunt acele autorităţi ale administrației publice
competente în toate sau în aproape toate domeniile de realizare a administrației
publice. Din această categorie fac parte Guvernul, care are competenţă în toate
domeniile de realizare a administrației publice, iar consiliile locale şi raionale au
competenţe în majoritatea domeniilor administraţiei publice, adică ele au o
competență mai restrânsă decât Guvernul (de exemplu nu au competenţe în
domeniul apărării, relaţiilor externe, etc.).
2) organe cu competență de specialitate, adică organe ale administrației publice
create pentru a realiza numai o latură de specialitate într-un domeniu sau ramură
respectivă a activității administrative. Sunt organe de specialitate de exemplu
ministerele, agenţiile, birourile, etc.
◈ Dacă legea nu reglementează competența materială, competentă este autoritatea publică
a cărei activitate este cea mai apropiată de natura raporturilor juridice (art. 55 din Codul
administrativ al Republicii Moldova, nr. 116/2018).
 Competența temporală
17
◈ Competenţa temporală reprezintă limitele de timp în
care autoritatea administrativă îşi exercită atribuţiile
în conformitate cu legea, respectiv pot fi deosebite
următoarele categorii:
 organe cu competenţă temporală nelimitată
(ministerele, agenţiile, primăriile, etc.);
 organe cu competenţă temporală limitată
(consiliul local, primarul, preşedintele raionului,
etc.).
 III. Sistemul autorităţilor administraţiei
publice
18
◈ Prin sistem al autorităţilor administrației publice se înţelege
totalitatea autorităților publice care realizează activitatea de
organizare a executării și de executare în concret a legii şi între
care există legături prin care se asigură funcționalitatea și
integritatea sistemului.
◈ Sistemul administrației publice, în primul rând, include Guvernul
Republicii Moldova, care prin natura sa este expresia puterii
executive a statului, fiind cea mai importantă autoritate publică
prin intermediul căreia se asigură legătura dintre diferite autorităţi
ale administrației publice care formează sistemul administrației
publice.
 Părțile componente ale sistemului AP
19
◈ Celelalte autorităţi care formează sistemul administraţiei publice pot fi divizate în următoarele 2 părți
componente:
1) administrația publică centrală de specialitate care include ministerele, agenţiile, birourile,
serviciile, inspectoratele de stat, comisiile şi consiliile / comitete interministeriale, structuri
organizatorice din sfera lor de competență, inclusiv desconcentrate în teritoriu (în special în ceea
ce priveşte ministerele). Aceste organe împreună cu Guvernul formează categoria generică:
administrația publică centrală;
2) administrația publică locală care include consiliile locale (săteşti, comunale, orăşeneşti,
municipale) şi raionale; primarii şi primăriile satelor (comunilor), oraşelor (municipiilor);
preşedinţii raioanelor şi aparatul acestora, alte servicii locale, inclusiv din unitățile
administrativ-teritoriale cu statut special, adică un șir de autorități deliberative și executive.
◈ Conform prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova relaţiile
dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale au la bază
principiile autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice, fiind admis doar un control de
legalitate şi oportunitate - doar în cazuri unor atribuţii delegate de stat, din partea autorităţilor
administrative centrale. Prin urmare între administrația publică centrală și administrația publică locală
nu există raporturi de subordonare.
 Administrația publică centrală de specialitate și
autorități administrative centrale cu statut autonom
20
◈ Conform legislației, sunt create un șir de autorități executive cu atribuții în
anumite domenii, care se bucură de independență funcțională, de multe ori și
organizatorică faţă de Guvern, cum ar fi Banca Naţională a Moldovei, Curtea de
Conturi, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Comisia Electorală Centrală,
Agenţii Naţionale de Reglementare, etc.
◈ Apare problema dacă asemenea autorităţi pot fi atribuite la sistemul autorităţilor
administraţiei publice centrale de specialitate în particular și sistemul
administrației publice în general.
◈ Din punct de vedere funcţional acte organe sunt nişte autorităţi administrative
autonome şi dacă le-am atribui la sistemul autorităţilor administraţiei publice
centrale de specialitate am întra în contradicţie cu art. 96 din Constituţia
Republicii Moldova care prevede că Guvernul „…exercită conducerea generală
a administraţiei publice”, iar aceste organe nu se subordonează Guvernului.
 IV. Locul şi rolul Preşedintelui Republicii
Moldova în sistemul autorităţilor publice
21
◈ Instituţiei Președintelui Republicii Moldova i se acordă o mare atenţie în
literatura de specialitate din domeniul dreptului, mai ales public.
◈ Interesul faţă de această instituţie s-ar datora faptului că ea a evaluat de la
monarh ca funcţie transmisă prin ereditate până la funcţia de preşedinte sau
şef al statului ca funcţie electivă, constituită prin vot universal sau de un corp
electoral.
◈ În literatura de specialitate există o diversitate de opinii referitor la locul și
rolul Preşedintelui Republicii Moldova.
◈ Conform unor opinii se consideră că el se află în fruntea puterii executive şi
puterea executivă este bicefală, adică el împarte conducerea puterii executive
cu Guvernul. Suportul în argumentare s-ar datora faptului că foarte multe
atribuţii ale Preşedintelui Republicii Moldova ţin de domeniul executivului.
 Atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova
22

◈ atribuţii în raport cu Parlamentul sau

exercitarea unor funcții general statale
◈ atribuţii din sfera executivului
◈ atribuţii în raport cu justiţia
 Atribuţii în raport cu Parlamentul /
exercitarea unor funcții general statale
23 ◈ Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
◈ Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii,
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării (art. 77 din Constituția
RM).
◈ Poate lua parte la lucrările Parlamentului; adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme ale naţiunii (art. 84 din Constituția RM).
◈ Are dreptul de iniţiativă legislativă (art. 73 din Constituția RM).
◈ Promulgă legile (art. 93 din Constituția RM).
◈ După consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, în cazul
imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de
3 luni (art. 85 din Constituția RM).
◈ Soluționarea problemelor cetățeniei, poate acorda azil politic (art. 88 din Constituția RM)
◈ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală
(art. 87 din Constituția RM).
 Atribuţii din sfera executivului
◈ Desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru după consultarea fracţiunilor
24
parlamentare.
◈ Numeşte Guvernul în baza votului de încredere acordat de Parlament.
◈ Revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, unii membrii ai Guvernului, în caz de
remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei.
◈ Suspendă actele Guvernului ce contravin legislaţiei până la adoptarea hotărârii definitive a
Curţii Constituţionale
◈ atribuţii în domeniul apărării: este comandant suprem al forţelor armate; în caz de agresiune
armată, ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat,
la cunoştinţa Parlamentului (art. 87 din Constituția RM).
◈ atribuţii în domeniul politicii externe: poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate
internaţionale în numele Republicii Moldova, etc. (art. 86 din Constituția RM).
◈ numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; conferă decoraţii şi titluri de onoare.
◈ exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
 Atribuţii în raport cu justiţia
25

◈ Acordă graţiere individuală.

◈ Numește și eliberează din funcție judecătorii.

◈ Conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor

din procuratură, judecătorii, în condiţiile legii.
 Unele concluzii
26 ◈ Președintele Republicii Moldova ar avea un rol de mediator (arbitru) dintre
puterile statului precum și între stat și societate.
◈ Sarcina lui principală este ca puterile statului (legislativă, executivă și
judecătorească) să nu se blocheze reciproc și să activeze eficient în
interesul și pentru prosperarea societății.
◈ Având rol de mediator el trebuie să fie imparțial. Această teză este
acceptabilă și în ceea privește apartenența Președintelui Republicii
Moldova la un partid, în special pe parcursul exercitării mandatului.
◈ Astfel Președintele Republicii Moldova ar fi o autoritate publică autonomă
ce asigură pe de o parte colaborarea puterilor în stat, iar pe de altă parte
suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a țării.