1

SUBIECTE DREPT ADMINISTRATIV

1.Notiunea de Administratie publica si de autoritate administrativă

Statul este expresia organizata si manifesta aputerii publice de pe un anumit teritoriu
exercitata asupra intregii colectivitati umane aflate in acel loc.
Puterea publica:-Puterea legislative;
-Puterea executive;
-Puterea judecatoreasca.
Administratia publica poate fi privita sub un dublu aspect:
1.Formal-organic(ansamblul de autoritati reunite intr-un sistem unitar, in baza functiei pe
care o exercita si a atributiunilor pe care le indeplinesc
.2.Material-functional(Activitatea fundamentala prin care se realizeaza puterea publica).
Administratia publica reprezinta acea categorie a autoritatilor de stat constituita in temeiul
aceleiasi forme fundamentale de activitate executive, pe care o infaptuiesc si prin care se
realizeaza in mod specific puterea publica.
(functii:de conducere;coordonare;indrumare;control;punere in executare).
Notiunea de autoritate exprima, atat ideea de forta, putere de a comanda, de a
dispune si de a impune, cat si cadrul institutional prin care aceasta idee se materializeaza, se
obiectivizeaza sau se exprima printr-un sistem de prerogative atribuite institutiilor guvernari.
Autoritatea administrativa isi indeplineste rolul pe care 1-am mentionat, cu ajutorul
unor organe alcatuite in ultima analiza din persoane fizice sau din grupari de persoane
fizice.Acestea decid in numele autoritatii administrative, fiecare avand o sfera de atributii
proprii in virtutea carora decid, executa si supravegheaza executarea legii ori ale propriilor lor
decizii. Astfel sunt: ministrii, prefectii, consiliile locale, cele judetene si primarii, etc.

2. Dreptul administrativ si stiinta dreptului administrativ:

Dreptul administrativ reprezinta acea ramura a sistemului nostru de drept constituita din
totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din cadrul organizarii si
functionarii administratiei publice si ale infaptuirii activitatii executive a statului prin
utilizarea metodei subordonarii in desfasurarea relatiilor juridice.
Trasaturi:-Normele sale au ca obiect de reglementare raporturi juridice specific
-raporturi de autoritate,de subordonare(subiectii au imperativ necesar o anumita
conduita).
-Dreptul public.
Stiinta dreptului administrativ: este acea ramura a stiintelor juridice care cerceteaza
normele dreptului administrativ in actiunea lor asupra organizarii, functionarii si atributiilor
 2

administratiei publice si a activitatii executive a acestora, raporturile juridice determinate de

aceste norme, raspunderea derivata din incalcarea lor, precum si evolutia institutiilor juridice
specifice lor, inclusiv aspecte de drept comparat.Obiectul de cercetare al stiintei dreptului
administrativ este mult mai larg decat obiectul de reglementare al drpeptului administrativ.

3. Noțiuni generale aplicabile administrației publice-expicarea unor

termeni:
a) La nivel central, activitatea de administrare a statului se desfășoară prin Președinte,
Guvern și prin Ministere.
-Preşedintele este șeful statului și totodată conducătorul administrației publice. Potrivit
legii fundamentale a statului, el veghează la respectarea Constituției și la buna
funcționare a autorităților publice. Totodată el exercită funcția de mediere între puterile
statului, dar și între stat și societate
-Guvernul, autoritatea supremă a puterii executive, conduce administrația publică și
este competent în realizarea politicii interne și externe a statului;
-Ministerele, sunt instituții subordonate puterii executive având domenii diferite și
specializate pentru furnizarea diferitor servicii de interes public.
b) La nivel local, conducătorii administrației publice sunt primarii, consiliile, prefecții și
serviciile publice.
-Primarii reprezintă autoritatea executativa la nivel de unitate administrativ-teritorială
ce conduce serviciile publice locale;
-Consiliile pot fi județene și locale. Cele județene realizează serviciile publice de interes
județean, coordonând activitățile comunelor și orașelor, iar cele locale îndrumă la
desfășurarea activităților și rezolvarea problemelor de interes local;
-Prefecții sunt reprezentanții Guvernului în fiecare județ și coordonează serviciile
publice deconcentrate ce aparțin ministerelor și a celorlalte organe ale administrației
centrale;
-Serviciile publice dețin sarcini specifice unui singur compartiment de activitate și se
regăsesc în județe, orașe și comune.
Administrația publică deține o serie de caracteristici generale în conformitate cu care
își desfășoară activitatea de administrare și gestionare a statului, respectiv unităților
administrativ-teritoriale:
 3

- reprezintă un sistem unitar compus din autorități ce sunt organizate pe diferite

paliere ierarhice ce este reglementat de norme ale dreptului administrativ și controlat și
organizat conform cerințelor Guvernului;
- infaptuie activități executive ce au în vedere fie reglementarea vieții sociale, fie
desfășurarea activităților de natură socială cum ar fi prestarea serviciilor de transport,
alimentare cu apă, iluminat public, asistență socială, etc.;
- are o structură administrativ-teritorială, existând autorități publice atât la nivel
central, dar și la nivel local;
- activitățile desfășurate au caracter formal datorită faptului că se realizeaza conform
Constituției și a celorlalte acte normative, respectând o serie de norme și proceduri,
încălcarea lor fiind sancționată prin nulitatea actelor;
- emite acte administrative care duc la producerea unor efecte juridice, cum ar fi
nașterea, modificarea sau stingerea unor drepturi și obligații ale subiecților de drept;
- realizează și o categorie de sarcini specifice, de exemplu sarcini culturale, fiscale,
educaționale, sanitare, etc., datorită faptului că sunt autorități publice care realizează
administrația de stat.

4.Izvoarele de drept administrativ;

a)izvorul de drept este forma specifica pe care o imbraca legea la un moment dat
izvoarele dreptului administrativ cuprind formele juridice pe care le imbraca normele
dreptului administrativ
b)Categorii de izvoare de drept administrativ:
Constitutia-legea fundamentala;
Legile organice(legea contenciosului, organizarea Guvernului, administratia publica locala)
Legile ordinare(legea privind organizarea si functionare Min.de Interne, legea finantelor
publice,legea cetateniei romane).
c)Decretele prezidentiale-contrasemnarea lor de catre primul ministru(caracter
normativ)…atunci cand au si contin norme de drpet administrative
HG-cu caracter normativ ,Regulamentele Guvernului,Ordonantele Guvernului.
Regulamentele, instructiunile si ordinele ministrilor si celorlalti conducatori ai autoritatilor
administratiei publice centrale de specialitate.
Tratate si conventii international
 4

d)Izvoare-pe plan local

Hotararile consiliilor locale si judetene, cu character normative
Ordinele prefectilor, dispozitiile primarilor , dizpozitiile presedintilor consiliilor judetene
Dispozitiile normative si regulamentele altor servicii puyblice desconcentrate si
descentralizate in teritoriu.

5 .Normele de drept administrativ:

Reprezinta acea categorie a normelor juridice instituite de autoritatile de stat si care confera
posibilitatea administratiei publice sa se manifeste in raporturile de drept ca subiecte special
investite cu atributii de realizare a puterii publice.
Trasaturi:1.Este instituita de catre stat, prin autoritatile sale
2.In baza acesteia se formeaza, se modifica si se sting raporturi
juridice(administrative in subsidiar de alta natura-civila,comerciala, de familie, de munca)
3.statul-autoritati publice, nu subiecte de drept privat;
4.Opereaza forta de constrangere a statului, la nevoie, in mod operativ.
Clasificare:1.Dupa obiectul de reglementare:-norme organice
-norme procedurale
-norme materiale-reglementeaza drepturile si obligatiile ce rezulta din raporturile juridice in
care intra administratia ca urmare a executarii sau incalcarii prevederilor legate de catre
subiecte de drept.(obligatia de plata a impozitului rezultat din inchirierea unui imobil, plata
impozitului pe profit).
2.Dupa sfera de cuprindere: -norme generale[de drept comun] (cuprind cele mai
importante reguli dintr-un domeniu al activitatii executive :norme constitutionale, legi
organice)
-norme speciale(ex. Norme rectificate in materie bugetara)
-norme exceptionale(ex. Termenul general de 30 de zile se prelungeste cu 15 zile)
3.Dupa conduita prescrisa:-norme onerative( care prevad in mod expres o anumita
conduita)
-norme prohibitive(prefectul-apolitic)[care interzice o anumita conduita]
-norme permisive(permit o anumita conduita)
4.Dupa locul in care isi produc efecte:-norme interne(in interiorul autoritatii)
-norme externe( in exteriorul autoritatii)
5.Dupa caracterul lor:-norme imperative
-onerative
 5

-prohibitive
-norme dispozitive(care pe langa o anumita conduita prevad si posibilitatea unei conduite
subsidiare acordand o sfera de comportament mai larga).

6. Raporturile de drept administrativ:

Sunt acea categorie a raporturilor juridice, reglementate prin normele dreptului adminstrativ,
a caror formare, modificare si desfiintare are loc prin manifestarea de vointa exclusiva,
unilaterala, a autoritatii publice in cadrul si pentru realizarea activitatii executive a statului.
Trasaturi:
-Au intodeauna ca subiect cel putin o autoritate publica
-Manifestare unilaterala de vointa, indifferent ca se declanseaza din oficiu(contraventii) sau la
cerere(autorizatie)
-Raporturile se stabilesc in cadrul unei activitati sau actiuni de administrare
-Raporturile se stabilesc in cadrul activitatii executive a statului
-Raport de putere cu legaturi de supra si subordonare intre partile participante.
Elementele raportului administrative:Partile;Continutul;Obiectul
Partile-de o parte o autoritate administrative publica(calitate speciala d.p.d.v administrative)
-de celalata parte- alt organ de stat(executive sau nu), o persoana fizica sau juridica, o
organizatie neguvernamentala , asociatie, partid politic.
Contiunutul raportului administrative:
Este format din drepturile si obligatiile partilor participante in raportul administrative
Dreptul autoritatii administrative este, de fapt, o obligatie legala
Continutul este predeterminat de lege(nu sunt posibile tranzactii,negocieri, renuntari)
Continutul poate avea character patrimonial(plata impozitului, a amenzii),
nepatrimonial(avertisment, petitie) sau mixt(indatoriri privind educatia)
Obiectul raportului administrativ:
Conduita celor doua parti ale raportului administrativ
Conduita administratiei: actiuni de conducere, indrumare, coordonare,
control,decizie,executie)
Clasifiacrea raporturilor administrative:
a)dupa continutul lor:raporturi materiale,raporturi nemateriale, raporturi mixte
b)dupa natura lor:raporturi de drept material(plata impozitului); raporturi de drept
procedural(exercitarea cailor de atac in materie contraventionala)
 6

c)dupa locul in care se manifesta: raporturi interne(raporturi ierarhice de supra si

suborodonare;raporturi de asistenta de specialitate[ex. Avizare];raporturi de colaborare;de
control)
raporturi externe:(raporturi de subordonare(intre administratie si cei administrati;raporturi de
utilizare a serviciilor publice;raporturi de colaborare,de control)

7.Separatia puterilor in stat:

Este acea regula fundamentala in organizarea , functionarea si activitatea autoritatilor in
ansamblul lor in conformitate cu care puterea publica se manifesta in deplinatatea si
complementarile atributelor sale prin existenta puterilor legeisaltiva, executive si
judecatoreasca a caror functionare si exercitare se realizeaza in mod independent si egal una
fata de alta, cu posibilitati de cooperare si control reciproc.
Necesitatile ce determina acest principiu sunt:De ordin functional(imposibilitatea practica de
a avea o singura putere si o singura categorie de autroitati)
De ordin democratic(nevoia de a nu ingadui ca la nivelul uneia si aceleiasi autoritati sa avem
o putere discretionara)
Raporturile actuale dintre legislative si executive
Raporturile dintre puterea judecatoreasca si cea executive.

8. Principiul conducerii unitare a administratiei:

In structura statului avem trei mari categorii de autoritati publice si fiecare dintre ele
contribuie in mod propriu la realizarea unitara , in deplina concordanta si complementaritate
cu celelalte autoritati, a intregii puteri publice pe ansamblul statului.
Este necesar sa existe autoritatea de varf proprie a sistemului, care sa reprezinte conducerea
unica.
ARTICOLUL 102:Guvernul , potrivit programului sau de guvernare acceptat de parlament,
asigura realizarea politicii externe si interne a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice.
Structura elementelor ce compun sistemul trebuie sa fie unitara, cu toata dispersia lor
teritoriala
Conducerea unica trebuie sa se manifeste uniform si unitar asupra intregului system
Conducerea unitara presupune si controlarea modului in care se aplica si se respecta unitar
legea precum si propriile acte ale sistemului.
Conducerea administrative se realizeaza prin forme centralizate, deconcentrate ,
descentralizate si prin autonomie locala
 7

Prin acest principiu se promoveaza interesele nationale la nivelul intregului stat, pe sistem
vertical, exprimand organizatoric si functional omogenitatea si unitatea de scop si actiunea
puterii executive.

9.Principiul constituirii si exercitarii democratice a puterii executive

Este foarte important regimul politic in cadrul careia functioneaza administratia
Regimurile politice pot fi democratice si nedemocratice
Forma democratica-Modalitate de conducere a statului de catre natiune sau popor , in
interesul sau
ARTICOLUL 1 ..Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului,
drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului
roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
Caracterul democratic al puterii executive se manifesta si prin modul de fromare, organizare,
functionare, atributii specific autoritatilor administrative.
Ex.Desemnare Guvernului, aut. Locale alese(mod de alegere, dizolvare)
Acest principiu actioneaza in special cu efort orizontal(inclusive in raporturile cu cei
administrati)
Intre principiul conducerii unitare si cel al exercitarii democratice a puterii executive exista o
stransa legatura.

10.Principiul stabilitatii si specializarii structurilor administrative

Autoritățile administrative – structuri stabile, cu atribuții proprii și cu o activitate
permanentă, dispunând de resurse materiale, financiare și de personal
Volumul și complexitatea sarcinilor – conferă stabilitate și continuitate structurilor
Administrația publică – sistem piramidal ierarhic. Îndeplinirea atribuțiilor este o obligație.
Activitatea este continuă (nu cu intermitență sau la sesizarea cu un litigiu)
Stabilitatea în funcție a funcționarilor
Stabilitatea instituțională și continuitatea funcțională, are un caracter limitat, este relativă
(reforme, reorganizări, înființări, desființări, fuziuni, restructurări de personal,..)- pot
apare discontinuități ce nu le regăsim în puterea legislativă sau judecătorească.

11.Principiul egalitatii cetatenilor in fata administratiei

 8

ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de
persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea
de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc
cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei
publice locale
este un principiu fundamental al dreptului, care se regăsește la nivelul tuturor ramurilor
dreptului.
Administrația publică trebuie să îi asigure aplicabilitatea prin asigurarea tuturor condițiilor
necesare pentru accesul nestânjenit și nediscriminatoriu la dobândirea dreptului și mai ales la
exercitarea acestuia
Egalitate între naționalitatea română și minoritățile naționale
Egalitatea religioasă
Egalitatea între sexe
Egalitatea de opinie
Egalitatea politică
Egalitatea nu este afectată de considerente de avere, origine socială
Este acel principiu fundamental al dreptului în temeiul căruia între cetățeni nu există nici
o deosebire în privința modului de dobândire și exercitare a drepturilor, asumare și
îndeplinire a îndatoririlor prevăzute de Constituție și legi, indiferent de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de
origine socială.
Acțiunea principiului egalității în administrația publică
Guvernul, la nivel central- este desemnat de puterea legislativă (Parlamentul este ales prin
vot – caracterele votului), astfel, rezulta indirect respectarea egalității în privința
compunerii administrației
Consiliile locale- alese de alegători
Referendumul local
Minoritățile naționale- se pot adresa și în limba lor, maternă, autorităților administrative
Acțiunea principiului egalității în fața legii și a administrației publice
 9

Administrația aplică legea fără discriminare. Diversele individualizări concrete nu sunt

discriminări (impozitul pe venituri, amenda contravențională, în materie locativă...- un
drept de apreciere legal conferit)
Străinii aflați pe teritoriu țării noastre nu sunt discriminați
Nu constituie discriminare acordarea măsurilor de ocrotire, protecție și asistență (mame,
minori, handicapați, măsuri sociale..)

12.Principiul legalitatii in activitatea executiva:

ARTICOLUL 1 Constituția României
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Toate subiectele de drept au îndatorirea de a respecta Constituția, legile și celelante acte
juridice, normative și individuale, întemeiate pe lege și aplicabile raporturilor sociale la
care participă.
Acest principiu vizează întreaga activitate juridică și nejuridică a administrației, în toate
raporturile administrative interne sau externe, în toate activitățile de conducere sau de
execuție
Raportul dintre legalitate și oportunitate
Administrația publică are în vedere nu doar legalitatea ci și oportunitatea
Există facultatea legală de a aprecia dacă adoptă sau nu o anumită măsură, în ce condiții
și prin ce mijloace
Posibilitatea legală a opțiunii între anumite limite sau variante (lim min și max, avert.sau
amendă contrav)
Minim de cheltuieli și maxim de eficiență
Act legal și oportun, act legal dar inoportun
Act ilegal dar oportun, act ilegal și inoportun

13.Principiul raspunderii in administratia publica

Încălcarea normelor juridice atrage răspunderea juridică
ARTICOLUL 113
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată
Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi
senatorilor.
ARTICOLUL 109
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.
 10

Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea
Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară
urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora
din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din
funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate
printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
ARTICOLUL 52
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este
îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea
actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea
statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au
exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Răspunderea sancționatorie
-fapte de natură penală
-contravențiile
-abaterile disciplinare
Răspunderea reparatorie
-prejudicii cauzate de funcționari patrimoniului autorității
-pagube pricinuite de funcționari persoanelor fizice sau juridice cu care executivul s-a aflat în
raport juridic
Principiile administrației publice Sunt reguli ce acționează în cadrul autorităților executive în
relațiile din interiorul și exteriorul acesteia
Principiile fundamentează existența și modul de funcționare al administrației publice
Principiu- regulă de bază
Principii generale fenomenului administrativ (ex.principiul conducerii unitare).

14. Principiul transparenței :

În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de
a informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a
 11

permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele

și informațiile de interes public, în limitele legii.
Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la
autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora
de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.
În doctrină se reține că principiul transparenței are la bază:
a. ideea de informare corectă a societății
b. respectiv, realizarea principiului publicității în organizarea și funcționarea
autoadministrării locale, ce presupune asigurarea unui caracter deschis în activitatea lor și în
informarea sistematică a populației referitor la această activitate.

15. Principiul proporționalității:

Art. 9 din Codul Administrativ reglementează principiul proporționalității, definindu-l după
cum urmează: „Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie
corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere
al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor
administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării
nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor
propuse”.

16. Principiul satisfacerii interesului public

la art. 10 principiul satisfacerii interesului public, în acord cu care „Autoritățile și instituțiile
administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări
satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național
este prioritar față de interesul public local„;

17. Principiul imparțialității, continuității și adaptabilității

-la art. 11 principiul imparțialității, definit astfel „Personalul din administrația publică are
obligația de a-și exercita atribuțiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile
convingeri sau interese„;
-la art. 13 principiul adaptabilității, în acord cu care „Autoritățile și instituțiile
administrației publice au obligația de a satisface nevoile societății„;
-la art. 12 principiul continuității, potrivit căruia „Activitatea autorităților publice se
exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale„.

18.Supraordonarea si subordonarea ierarhica administrativa:

Supra și subordonarea desemnează raporturile dintre două organe în temeiul cărora unul
dintre ele, aflat pe o poziție superioară în sistem are anumite drepturi decurgând din aceasta
 12

față de organul aflat pe o treaptă inferioară și care are obligații față de organul superior
datorită poziției în sistemul ierarhic.
Conținutul acestor raporturi este format din dreptul de a conduce, îndruma, coordona și de a
controla activitatea organului subordonat. Organul subordonat trebuie să îndeplinească
dispozițiile organului supraordonat.
Obiectul acestor raporturi este format din conduita autorităților publice, în conformitate cu
drepturile și obligațiile deținute.
 Dreptul de a înființa și organiza autorități sau organe exprimă din plin raportul de
subordonare, fiind însă o atribuție conferită limitativ și expres executivului. (Legea
90/2001 – Guvernul poate înființa organe centrale de specialitate, altele decat
ministerele)
 Dreptul de a conduce, îndruma și coordona autoritățile subordonate derivă din
raporturile ierarhice
- Conducerea include drept de decizie, de îndrumare, de coordonare, de control.
Îndrumarea se poate face vizând întreaga activitate a organuli inferior, dar organul superior
nu poate să se substituie sau să-l înlocuiască pe organul inferior. Excepție este situația de
abrogare a unui act normativ emis de organul inferior de către organul superior, eventual
chiar și înlocuirea cu o proprie reglementare. O altă excepție, în cazul unei atribuții comune,
organul superior o poate exercita nefiind o atribuție în exclusivitatea organului inferior.
 Dreptul de conducere reprezintă facultatea conferită unui organ ierarhic superior de
a emite acte obligatorii pentru autoritatea subordonată, acte pe care aceasta trebuie să
le îndeplinească, autoritatea ierarhic superioară verificând executarea măsurilor
dispuse. Astfel avem unitate de acțiune a sistemului.
 Coordonarea presupune corelarea acțiunilor pentru realizarea unitară a sarcinilor.
Formele prin care se realizează coordonarea sunt informările, consfătuirile,
verificările.
 Dreptul de control general presupune posibilitatea luării de măsuri eficiente pentru
eliminarea deficiențelor constatate, inclusiv suspendarea sau anularea măsurilor
ilegale, dreptul de a sancționa pe cei vinovați. Controlul se face în baza legii, după o
metodologie aparte, cu respectarea specializării competenței.

19. Dubla subordonare a unor autoritati administrative:

 Subordonarea administrativă poate fi deplină și limitată.
 Subordonarea deplină se realizează atât organic cât și funcțional. Subordonarea
organică are un conținut larg (organul superior față de organul inferior, îi organizează
conducerea, îl finanțează și îi coordonează activitatea.)
 Subordonarea funcțională este mai limitată și vizează simpla coordonare a activității
organului inferior
 13

 Subordonarea poate fi directă (Guvern-minister) și indirectă (minister-organ

teritorial județean-organ municipal)
 Subordonare unică și multiplă
 Subordonare exclusivă (față de o singură autoritate) și mixtă (ex.serviciul public
județean, față de minister și față de prefect
 Subordonare orizontală (guvern-minister) și verticală (organ central-organ local
specializat)
 Subordonare centralizată (formele strict centralizate și deconcentrate) și parțial
centralizată (descentralizarea)
 Dubla subordonare operează față de serviciile publice deconcentrate aflate în
subordinea ministerelor dar și a prefectului care le conduce, inclusiv fată de
autoritățile centrale
 Dubla subordonare operează și pentru o serie de instituții de învățământ, cultură,
sănătate, care au trecut în subordonarea locală a consiliilor locale și județene alăturat
subordonării ierarhice teritoriale față de serviciul deconcentrat județean, inclusiv față
de autoritățile centrale.

20. Locul autorităților administrative și părțile componente ale acestora:

 Ministru- minister, prefect-prefectură, primar-primărie..
 Compartimentul organizatoric- unitatea structurală a autorității
-poate fi compus din o singura persoană (oficiul juridic, un consilier juridic), sau din mai
multe (serviciul sau direcția)
-persoanele ce îl compun se află în relații ierarhice
-compartimentele exercită atribuții de natură omogenă
-dispun de competențe proprii dar nu au capacitate juridică proprie (are autoritatea din
care face parte)
-compartimente simple și complexe (reuniune de compartimente complementare)
 În structura autorităților avem: biroul, serviciul, direcția, direcția generală,
departamentul
 Biroul – delimitare organizatorică minimală pentru îndeplinirea unei activități
omogene (min.3)
 Serviciul – activitate complementară pentru care se cere o conducere unitară
(min.6)
 Direcția – cuprinde mai multe servicii sau birouri care desfășoară activități ce
necesită o coordonare. (min. 20)
 14

 Direcția generală – grup de activități ce reprezintă un domeniu sau un sector de

activitate.
 Departamentul – activități care sintetizează functii ale mai multor compartimente
inferioare, coordonarea si orientarea acestora
 Statul de funcții – totalitatea funcțiilor dintr-un organ executiv corespunzătoare
structurii sale organizatorice. (organigrama)
 Statutul de personal – nominalizarea persoanelor care efectiv ocupă posturile
respective.
 Statul de plată (de salarii) – reflectă retribuția personalului.
 Fișa postului – descrierea postului, funcției, cerințelor necesare, atribuțiile ce
revin, locul în cadrul compartimentului, legături ierarhice, drepturi si obligatii.

21. Sarcinile, atributiile, competentele si capacitatea autoritatilor

administratiei publice:
Autoritatea administrativă reprezintă acea categorie a autorităților publice cu o structură
stabilă și o activitate continuă, înzestrată cu capacitate juridică administrativă ceea ce îi
permite participarea în nume propriu la înfăptuirea puterii executive, în limitele competenței
legal determinate.

Sarcinile administrației publice reprezintă obiectivele pe care aceste autorități trebuie să le

realizeze.
Obiectivele au la bază nevoi sociale (ex.ANL)
Pentru realizarea sarcinilor, autoritatea dispune de atribuții legale proprii
Atribuțiile reprezintă complexul de drepturi și obligații de care dispune autoritatea
Atribuția e conferită pentru a îndeplini sarcina.Diferența dintre ele rezidă și din poziția în
ierarhie a autorității (Guvernul- consiliul local au atribuții distincte pt aceeasi sarcina ex.de
natură economică)
Competența cuprinde ansamblul activităților cu și fără semnificație juridică săvârșite de un
organ în vederea realizării atribuțiilor sale.
În sens juridic larg- cuprinde activitatea cu caracter juridic (acte și fapte)
În sens juridic restrâns – actele juridice ce emană de la autoritate
Competența este un ansamblu de atribuții legal stabilite care conferă autorităților
administrative drepturi și obligații de a desfășura în nume propriu, în realizarea puterii
executive și sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă.

22. Rolul și funcțiile Guvernului:

 15

Rolul:
(1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în temeiul
votului de încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul
asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a
administrației publice.
(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea echilibrată și
dezvoltarea sistemului național economic și social.
Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcții:
a) funcția de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a
Programului de guvernare;
b) funcția de implementare, prin care se urmărește punerea în aplicare a Programului de
guvernare;
c) funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și
instituțional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;
d) funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea
proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care
statul este responsabil;
e) funcția de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condițiile
legii, reprezentarea pe plan intern și extern, în domeniul său de activitate;
f) funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și
respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale,
precum și în domeniile economic și social și al funcționării instituțiilor și organismelor
care își desfășoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

23. Organizarea Guvernului :

Guvernul este alcătuit din prim-ministru și miniștri. Prim-ministrul conduce Guvernul și
coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin.
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al prim-ministrului,
Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice
cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

24. Funcționarea Guvernului :

Art. 24. (1) Şedinţele Guvernului se convoacă şi sunt conduse de Primul ministru.
 16

(2) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme
de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la
cererea Primului ministru, în alte situaţii.
(3) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Art. 25. (1) Guvernul se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
(2) În cadrul şedinţelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne şi externe a ţării,
precum şi aspecte privind conducerea generală a administraţiei publice, adoptându-se
măsurile corespunzătoare.
(3) La şedinţele Guvernului pot participa, în calitate de invitaţi, conducători ai unor organe de
specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autorităţi administrative
autonome, precum şi orice alte persoane a căror prezenţă se apreciază a fi utilă, la solicitarea
Primului ministru.
(4) Dezbaterile din şedinţele Guvernului şi modul de adoptare a actelor acestuia, precum şi a
oricăror alte măsuri stabilite, se înregistrează pe bandă magnetică şi se consemnează în
stenograma şedinţei, certificată de secretarul general al Guvernului.

25. Primul ministru

Art. 13. Primul ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribuţiilor legale care le revin. Primul ministru reprezintă Guvernul în relaţiile
acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea
Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi
şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii
neguvernamentale, precum şi în relaţiile internaţionale.
Art. 14. Primul ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi
exercită toate atribuţiile care derivă din această calitate.
Art. 15. Primul ministru numeşte şi eliberează din funcţie:
a) conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepţia persoanelor
care au calitatea de membru al Guvernului, conform art. 3 alin. (1);
b) secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, în cazul utilizării acestor
funcţii;
c) personalul din cadrul aparatului de lucru al Primului ministru;
d) secretarii de stat;
e) alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 16. (1) Primul ministru prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului rapoarte şi declaraţii cu
privire la politica Guvernului şi răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de
către deputaţi sau senatori.
 17

(2) Primul ministru poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările şi

interpelările adresate Guvernului de către deputaţi sau senatori, în funcţie de domeniul de
activitate ce formează obiectul interpelării.
Art. 17. Primul ministru contrasemnează decretele emise de Preşedintele României, în cazul
în care Constituţia prevede obligativitatea contrasemnării acestora.
Art. 18. (1) În scopul rezolvării unor probleme operative Primul ministru poate constitui, prin
decizie, consilii, comisii şi comitete interministeriale.
(2) Primul ministru îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în Constituţie şi de lege sau
care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului.
Art. 19. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Primul ministru emite decizii, în condiţiile legii.

26. Actele guvernului:

Art. 26. (1) În exercitarea atribuţiilor sale Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanţele se emit în temeiul
unei legi speciale de abilitare sau, în cazuri excepţionale, ordonanţe de urgenţă, potrivit art.
114 alin. (4) din Constituţie.
(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri şi de ordonanţe; de asemenea, pot
propune Guvernului proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă a
acestuia. Metodologia de elaborare şi înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative
se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea
jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai
actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice,
fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu
poate iniţia proiecte de lege.
Art. 27. (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi.
Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte
Primul ministru.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul documentelor şi al altor măsuri dezbătute în
Guvern.
(3) Hotărârile şi ordonanţele Guvernului se semnează de Primul ministru, se contrasemnează
de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care
au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

27. Cazuri de încetare a funcției de membru al Guvernului:

 18

Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii

drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri
prevăzute de lege.

28. Răspunderea Guvernului :

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în
şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect
de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la
prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost
votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat,
modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră
adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie
pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit
alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

29. Funcțiile ministerelor:

(1) Ministerele îndeplinesc următoarele funcții principale:
a) funcția de strategie, prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor Guvernului
în domeniul de competență, precum și a propriilor strategii și politici, coordonate cu
politica Guvernului;
b) funcția de reglementare a domeniului de competență, cu respectarea ierarhiei actelor
normative;
c) funcția de control și monitorizare a domeniului de competență, exercitată asupra
persoanelor fizice sau juridice sau autorităților publice care intră în sfera de
reglementare a domeniului de specializare, în limitele competenței legale.

(2) Ministerele pot exercita și funcții specifice domeniului lor de activitate stabilite prin
actele normative de organizare și funcționare ale acestora.

29. Ministrul- atribuții și acte :

Atribuții:
(1) Ministrul îndeplinește următoarele atribuții principale:
 19

a) organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor

Guvernului, a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de
autoritate și a principiului autonomiei locale;
b) elaborează și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, în
condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului;
c) elaborează și aplică strategia proprie a ministerului, integrată strategiei de dezvoltare
economico-socială a Guvernului, precum și politicile și strategiile în domeniile de
activitate ale ministerului;
d) îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite; Derogări (1)
e) fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează
Guvernului;
f) execută bugetul ministerului;
g) urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din sistemul ministerului, în baza
bugetului aprobat;
h) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în
conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri
stabilite în acest scop, și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare
din alte state și cu organizații internaționale ce interesează domeniul lor de activitate;
i) inițiază și negociază, din împuternicirea Președintelui României sau a Guvernului, în
condițiile legii, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau
propune întocmirea formelor de aderare la cele existente, în domeniul său de activitate;
j) urmărește și controlează aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale la care
România este parte și ia măsuri pentru realizarea condițiilor în vederea integrării în alte
organisme internaționale;
k) îndeplinește atribuții ce rezultă din convențiile și acordurile internaționale la care
România este parte;
l) avizează, în condițiile legii, înființarea organismelor neguvernamentale în domeniul de
competență și cooperează cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;
m) colaborează cu Institutul Național de Administrație și cu alte instituții de specialitate
pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
n) aprobă, după caz, editarea publicațiilor de specialitate și informare;
o) îndeplinește alte atribuții specifice stabilite prin acte normative.
(2) Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotărâre a
Guvernului, numește și eliberează din funcție personalul acestuia. Statele de funcții ale
 20

ministerelor se aprobă de miniștri doar în limita numărului de posturi aprobate prin

hotărâre a Guvernului.
(3) Guvernul poate dispune, în condițiile legii, modificări în organizarea și funcționarea
ministerelor, precum și transferul unor activități de la un minister la altul ori la organe de
specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor.
(4) Ministrul își îndeplinește atribuțiile ce îi revin folosind aparatul propriu al
ministerului, precum și prin organe de specialitate, instituții, operatori economici și alte
structuri aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
(5) Viceprim-miniștrii coordonează, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului,
realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de
activitate, scop în care conlucrează cu miniștrii care răspund de îndeplinirea acestui
program în cadrul ministerelor pe care le conduc.
Acte:
(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, ministrul emite ordine și instrucțiuni cu caracter
normativ sau individual.
(2) Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de
reglementări care sunt parte componentă a ordinului prin care se aprobă.
(3) Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii, emise de
ministru se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Actele prevăzute la alin. (1) sunt semnate de miniștri sau de persoanele delegate de
aceștia.
(5) Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor
aparțin exclusiv acestora.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul conducătorilor
altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea
Guvernului și a ministerelor care au rang de secretar de stat sau subsecretar de stat.

31. Organizarea și funcționarea ministerelor:

- Ministerele au în structura organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri,
denumite generic compartimente, cu respectarea prevederilor corespunzătoare
încadrării cu personal a respectivelor structuri.
- Atribuțiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare
și funcționare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
 21

- Rolul, funcţiile, atribuţiile, structura organizatorică şi numărul de posturi ale

ministerelor se stabilesc în raport cu importanţa, volumul, complexitatea şi specificul
activităţii desfăşurate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
- În fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, cu personal propriu, căruia nu i
se aplică prevederile legii privind statutul funcţionarului public.

- În funcţie de natura atribuţiilor unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate
compartimente în străinătate, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

- Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor

consulare se aprobă de Preşedintele României, la propunerea Guvernului.
- Ministerele pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curţii de
Conturi.
- Ministerele pot avea în subordinea lor servicii publice, care funcţionează în unităţile
administrativ-teritoriale.

32. Autoritațile administrative autonome :

(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune
şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative
autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.

33. Atribuțiile și actele de natură administrativă ale șefului statului :

Atribuții:
De natura politico-reprezentativă:
- seful statului reprezzintă Romania în relațiile interne si internaționale
- exercită funcția de mediere
- garant al independenței naționale , al unitații teritoriale
- comandant al forțelor armate
- grațierea individuală
De natura constituțional-legislativă:
- divolvarea Parlamentului
 22

- convocarea Parlamentului nou ales

- promulgarea legii
- sesizarea CC
- inițierea revizuirii Constituției
- instituirea stării de asediu sau de urgență, conform legii
De natura administrativ-executivă:
de natură decizională:
- desemnarea candidatului ptr funcția de prim-ministru
- numirea Guvernului
- numirea și revocarea miniștrilor
atribuții consultative, de propunere și reprezentare:
- consultă Guvernul
- poate lua parte la ședințele Guvernului
Actele :
- emite acte politice (mesaje) și acte juridice (decrete)
- Decretele au caracter normativ ( declararea stării de asediu) sau individual
(numirea în funcție publică)
- Decretele, de regulă, se contrasemnează de primul ministru și se publică în
MO (nepublicarea atrage inexistența actului). Cele cu caracter individual se
comunică.

34. Unitățile administrativ teritoriale în Romania ( comuna, orașul,

municipiul, județul) .
Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin
comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unu sau mai multe sate, în funcţie de
condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei
se asigură dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodărească a localităţilor
rurale.Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţă.
Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural
şi edilitar-gospodăresc.Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate
deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii
 23

de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii .Oraşele în care îşi au sediul
organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţă.
Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-
teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de
legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.

35. Principii specifice aplicabile administrației publice locale-

desentralizarea:
Principiul descentralizării serviciilor publice – transferarea unora dintre atribuțiile
autorităților administrației publice centrale de specialitate către un serviciu determinat din
unitățile administrativ teritoriale ( personalitate juridică, competență materială specializată,
control ierarhic)
Principiul autonomiei locale – dreptul autorităților publice locale de a hotărâ, cu respectarea
legii, în problemele de interes local.
Dreptul și capacitatea autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a
gestiona, în numele și în interesul colectivității locale pe care le reprezintă, trebuirile publice,
în condițiile legii
Autonomie locală, administrativă, financiară, nu politică.

36. Principii specifice aplicabile administrației publice locale- autonomia

locală
Principiul autonomiei locale – dreptul autorităților publice locale de a hotărâ, cu respectarea
legii, în problemele de interes local.
Dreptul și capacitatea autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a
gestiona, în numele și în interesul colectivității locale pe care le reprezintă, trebuirile publice,
în condițiile legii
Autonomie locală, administrativă, financiară, nu politică.

37. Primarul- validarea alegerii primarului :

Validarea alegerii primarului
(1) Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la
data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află
circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură
necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea
raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind
 24

finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere

pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a
cererii.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care se
constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut
prin fraudă electorală.
(3) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea alegerii
primarului se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care are obligaţia aducerii la
cunoştinţă publică prin afişarea acesteia la sediul unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, în termen de cel mult 24 de ore de la comunicare.
(4) În termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică, cei interesaţi pot
formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a
alegerii primarului la tribunal.
(5) Apelul se soluţionează de tribunal în termen de 5 zile de la sesizare,
hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată prefectului,
secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, primarului
declarat ales şi se aduce la cunoştinţă publică.
(6) Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii
tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul
pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la
pronunţare.
(7) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se prezintă în prima
şedinţă privind ceremonia de constituire sau, după caz, într-o şedinţă
extraordinară a consiliului local.
(8) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea
autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării
prefectului, stabileşte data alegerilor. Acestea se organizează în termen de
maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.

38. Viceprimarul
 25

Articolul 152 – Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului

(1) Viceprimarul este subordonat primarului și, în situațiile prevăzute de lege, înlocuitorul de
drept al acestuia, situație în care exercită, în numele primarului, atribuțiile ce îi revin acestuia.
Primarul poate delega o parte din atribuțiile sale viceprimarului.
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor
consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali
(3) Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se
realizează prin hotărâre a consiliului local.
(4) În situația în care se aleg doi viceprimari, sunt declarați aleși candidații care au obținut
votul majorității absolute. În această situație, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care
dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
(5) Eliberarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre
adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la
propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali
în funcție. Eliberarea din funcție a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale
mandatului consiliului local.
(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a
viceprimarului participă și votează consilierul local care candidează la funcția de viceprimar,
respectiv viceprimarul în funcție a cărui schimbare se propune.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără
a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilitățile
specifice funcției de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu
modificările și completările ulterioare.
(8) Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În
cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local,
înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept și mandatul viceprimarului,
fără vreo altă formalitate.

39. Rolul, atribuțiile și actele primarului

Rolul primarului
(1) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui
României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei
publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a
hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(2) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la
alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.
 26

(3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale

încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
(4) Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de
interes local.
(5) Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de
vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi de a formula
amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor
iniţiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-
verbal al şedinţei.
(6) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale,
reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele
fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

Atribuţiile primarului
(1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale;

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:

a) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea

serviciilor publice locale de profil;

b) îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a

recensământului;

c) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:

a) prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea
economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina
de internet a unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii;

b) participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi

desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

c) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;

 27

d) elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică,

socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii
administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:

a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b) întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a

exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele
prevăzute de lege;

c) prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii;

d) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de

titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;

e) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor

la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:

a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de

specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate
publică de interes local;

b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din

domeniile prevăzute la 129 alin. (6) şi (7);

d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului

furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la 129 alin. (6) şi (7), precum şi a
bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de

serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor
publice de interes local;

f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului

local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
 28

g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte
normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de specialitate din
punctul de vedere al regularităţii, legalităţii şi de îndeplinire a cerinţelor tehnice;

h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile

angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(6) Primarul desemnează funcţionarii publici anume împuterniciţi să ducă la îndeplinire
obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Legii nr.
135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile
administraţiei publice locale şi judeţene.
(8) Numirea conducătorilor instituţiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor
publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit
procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condiţiile
părţii a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după caz.
În exercitarea atribuțiilor, primarului emite dispoziții cu caracter normativ și
individual.
Dispozițile cu caracter normativ se remite, în termen de 5 zile duoăsemnare, direcție
teritoriale control administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale.
Dispozițiile cu caracter individual devin executori după ce sîntaduse la cunoștință
persoanelor vizate în ele.

40. Cazuri de încetarea de drept a mandatului de primar:

Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali,
precum şi în următoarele situaţii:

a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli

grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp
de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile

consecutiv.

Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a

mandatului în următoarele cazuri:(la 07-04-2009, Partea introductivă a alin. (2)
al art. 15 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 58 din 1
aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 7 aprilie 2009. )
 29

a) demisie;b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate

administrativ-teritoriala; d) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă
definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate;e) punerea sub interdicție
judecătorească;f) pierderea drepturilor electorale;

41. Condițiile de validare a mandatului de consilier local:

1. Mandatele consilierilor locali declarati aleși sunt validate în cel mult 25 de zile de la data
desfășurării alegerilor pentru autoritätile administratiei publice locale de judecätoria în a cärei
razä teritorialä se aflä circumscriptia electoralä pentru care au avut loc alegeri, în procedurä
necontencioasä, prin încheiere pronuntatä în camera de consiliu, färä a fi aplicabilä procedura
de regularizare a cererii.
2. Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunțării încheierii, consilierul
local declarat ales îndeplinește cumulativ următoarele conditii:
a. are domiciliul pe teritoriul unitätii administrativ - teritoriale în care a fost ales, dovedit prin
actul de identitate în copie;
b. nu și-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
c. nu și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista cäruia a fost ales, urmare a
demisiei sau urmare a excluderii prin hotărârea definitivă a forului competent al partidului
politic ori prin hotărâre definitivä a unei instantei judecătorești, fapt dovedit prin confirmärile
prevăzute la art. 121 alin. (1) sau prin hotärâre definitivă a instantei judecätorești după caz;
d. mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor cheltuielilor
electorale în conformitate cu prevederile legii privind finantarea activitätii partidelor politice
a campaniilor electorale, fapt dovedit prin depunerea raportului, în conditiile legii;
e. nu a renuntat la mandat, în conditiile art. 115;
f. nu a fost ales prin fraudä electoralä constatatä în conditiile legii privind alegerea
autoritätilor administratiei publice locale, doveditä prin documentele privind rezultatele
alegerilor înaintate de cätre biroul electoral de circumscriptie judecätoriei în a cärei razä
teritorialä se aflä circumscriptia electoralä pentru care au fost alegeri.
3. Consilierii locali declarati aleși au obligatia transmiterii cätre secretarul general al
unitätii/subdiviziunii administrativ - teritoriale a documentelor doveditoare pentru
îndeplinirea conditiilor preväzute la alin. (2) lit. a) - e) în cel mult 15 zile de la data
desfășurării alegerilor, pentru care li se elibereazä o confirmare de primire. Termenul de 15
zile este termen de decädere, caz în care secretarul general al UAT Serbanesti transmite
judecätoriei documentele care i-au fost puse la dispoziție înäuntrul acestui termen, precum o
adresä prin care propune validarea consilierilor r depus documentele preväzute la alin. (2)
sau, dupä caz, invalidarea consilierilor care n depus aceste documente.
4. Secretarul general al UAT Serbanesti are obligatia de a transmite judecätoriei în a cărei
rază teritorială se află circumscriptia electoralä pentru care au avut loc alegeri documentele
doveditoare pentru îndeplinirea conditiilor preväzute la alin. (2) lit. a) - e) în termen de 2 zile
 30

de la împlinirea termenului preväzut la alin. (3), în vederea validärii mandatelor consilierilor

locali declarati aleși.
5. Încheierea judecătoriei privind validarea sau, dupä caz, invalidarea mandatelor consilierilor
locali cuprinde numele consilierilor locali ale cäror mandate au fost validate se comunică de
îndatä prefectului și secretarului general al UAT Serbanesti. In prima zi lucrătoare ulterioarä
comunicării încheierii, secretarul general al UAT Serbanesti informeazä consilierii locali
declarati aleși cu privire la validarea mandatelor lor, supleantii acestora cu privire la
invalidarea mandatelor consilierilor locali declarati alși, partidele politice sau organizatiile
cetätenilor apartinând minoritätilor nationale. Incheierea judecătoriei prin care sunt invalidate
mandatele este comunicată respectivilor consilieri locali declarati alși.
6. În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesati pot formula apel împotriva încheierii
judecätoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se solutioneazä de tribunalul în a
cärui circumscriptie se află judecătoria care a pronuntat încheierea în termen de 5 zile de la
depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de
regularizare a cererii, hotărârea flind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată de la
pronuntare prefectului, secretarului general al , consilierului local declarat ales.
7. Pronuntarea încheierii judecătoriei, respectiv pronuntarea hotărârii tribunalului se poate
amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv
a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronuntare.

42. Ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local :

1. Pentru fiecare consiliu local din judet, prefectul convoacă consilierii locali pentru ședinta
privind ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea
încheierii judecătoriei preväzute la art. 114 alin. (5) ori a comunicării hotărârii tribunalului în
conditiile art. 114 alin. (6) (7), din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, dupä caz,
în situatia în care numărul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decât primul
număr natural strict mai mare decât jumätate din numärul membrilor consiliului local stabilit
potrivit art. 112 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
2. Prefectul îi comunică secretarului general al UAT Serbanesti data și ora stabilite pentru
ședinta privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participă prefectul,
subprefectul sau un reprezentant al Institutiei Prefectului desemnat prin ordin de către
Prefect. În situatii motivate, cu respectarea dispozitiilor alin. 1, Prefectul poate comunica o
altä datä o altä orä.
3. Secretarul general al UAT Serbanesti comunicä consilierilor locali ale căror mandate au
fost validate data ora ședintei privind ceremonia de constituire convocată de Prefect, care are
loc la sediul consiliului local.
4. Sedinta pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al
cärui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror
mandate au fost validate.
5. Consilierii locali ale cäror mandate au fost validate depun jurämântul preväzut la art. 117
din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ în cadrul ședintei privind ceremonia de
constituire a consiliului local.
 31

6. În cazul în care numărul consilierilor locali care au depus jurämântul în conditiile alin. (5)
este mai mic decât primul număr natural strict mai mare decât jumätate din numärul
membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 112, din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ prefectul convoacä consilierii locali pentru o a doua privind ceremonia de
constituire în termen de 20 de zile de la data primei ședinte.
7. În cadrul celei de a doua pot depune jurämântul consilierii locali validati care au absentat
de la prima ședintä supleantii ale cäror mandate au fost validate în conditiile art. 119
consilierii locali validati în conditiile art. 114 alin. (6) (7) din O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrativ care nu au fost convocati la prima de constituire a consiliului local.
8. Prin exceptie de la dispozitiile alin. (7) consilierul local declarat ales care nu a putut
depune jurämântul, ca urmare a absentei pentru motive temeinice, poate depune jurământul în
cadrul primei ședinte a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau
imobilizarea la pat, dovedită prin certificat medical, ori situatii precum deplasarea în
sträinătate în interes de serviciu, evenimente de forță majoră, cum ar fi inundatii sau alte
catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie ori alte situatii similare.
9. Consilierul local al cärui mandat a fost validat care nu depune jurământul nici în cea de a
doua privind ceremonia de constituire ori în conditiile prevăzute la alin. (8) sau care refuză să
depună jurämântul este considerat demisionat de drept.
10. Locurile consilierilor locali declarati aleși ale cäror mandate nu au fost validate sau care
sunt considerati demisionati de drept care nu pot fi completate cu supleanti, se declară
vacante prin ordin al prefectului în termen de 5 zile de la prima ședință ordinarä a consiliului
local.

43. Organizarea consiliului local :

SECTIUNEA 1
Presedintele de sedinta

Art.9.(1) Dupa declararea consiliului local ca legal constituit se procedeaza la alegerea

presedintelui de sedinta. Alegerea se face prin votul deschis al majoritatii consilierilor in
functie. Durata mandatului presedintelui de sedinta nu poate fi mai mare de 3 luni. Acelasi
consilier poate fi ales presedinte de sedinta cel mult de doua ori pe durata unui mandat.
Mandatele nu pot fi consecutive.
(2) Consilierul local ales in conditiile alin.(1) poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel
putin unei treimi din numarul consilierilor locali, prin votul majoritatii consilieirlor locali in
functie.
(3) Dupa alegerea presedintelui de sedinta acesta preia conducerea lucrarilor consiliului.
(4) Hotararile nr.1-3 se semneaza de presedintele de varsta si de cei 2 asistenti ai acestuia si
se contrasemneaza de secretar. Aceste hotarari au caracter constatator. Ele nu produc efecte
juridice, neputand forma obiectul unor actiuni in justitie.
Art.10.- (1) Presedintele de sedinta exercita urmatoarele atributii principale:
a) conduce sedintele consiliului local;
b) supune votului consilierilor proiectele de hotarari, asigura numaratoarea
voturilor si anunta rezultatul votarii, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor contra si a
 32

abtinerilor;
c) semneaza hotararile adoptate de consiliul local, chiar daca a votat impotriva
adoptarii acestora, precum si procesul-verbal;
asigura mentinerea ordinii si respectarea regulamentului de desfasurare a
sedintelor;
supune votului consilierilor orice problema care intra in competenta de
solutionare a consiliului;
aplica, daca este cazul, sanctiunile prevazute de statutul alesilor locali sau
propune consiliului aplicarea unor asemenea sanctiuni.
(2) Presedintele de sedinta indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul
regulament-cadru sau insarcinari date consiliului local.

SECTIUNEA a 2-a
Alegerea viceprimarului
Art.11.- (1) Consiliul local alege din randul membrilor sai pe viceprimar, prin vot secret.
(2) Propunerea de candidati pentru alegerea viceprimarului, se face de catre grupurile de
consilieri, de catre consilieri.
(3) Dupa inregistrarea candidaturilor se ia o pauza in timpul carei se completeaza buletinele
de vot.
(4) Exercitarea votului se face intr-o cabina special amenajata, dupa urmatoarea procedura:
fiecare consilier primeste un singur buletin de vot pe care sunt trecute numele tuturor
candidatilor. Intrand in cabina, din lista candidatilor vor fi bifate in casuta din dreptul
numelui, candidatii pe care consilierul doreste sa ii aleaga. Pe buletin va ramane nebifat
numele consilierilor pe care nu doreste sa ii aleaga votantul.
(5) Este declarat viceprimar candidatul care a obtinut votul majoritatii consilierilor in functie.
(6) In situatia in care nu s-a intrunit majoritatea prevazuta la alin.(5), se organizeaza un al
doilea tur de scrutin, in aceeasi sedinta, la care vor participa candidatii situati pe primele doua
locuri. La al doilea tur de scrutin este declarat ales viceprimar consilierul care a obtinut cel
mai mare numar de voturi.
Art.12.- In caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai
candidatii care se afla in aceasta situatie. Va fi declarat ales candidatul care a obtinut cele mai
multe voturi.
Art.13.- Alegerea viceprimarului va fi consemnata in HOTARAREA nr.3 a consiliului local.
Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statulul de consilier local, fara a
beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.
Art.14.- Durata mandatului viceprimarului este egala cu durata mandatului consiliului local.
In cazul in cazul in care mandatul consiliului local inceteaza inainte de expirarea duratei
normale de 4 ani, inceteaza de drept si mandatul viceprimarului, fara vreo alta formalitate.
Art.15.- Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin
hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea primarului sau a
unor treimi din numarul consilierilor locali in functie.
SECTIUNEA a 3-a
Comisiile de specialitate
Art.16.- (1) Dupa constituire consiliul local stabileste si organizeaza comisii de specialitate
pe principalele domenii de activitate, dupa cum urmeaza:
 33

1.Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociala, buget, finante, administrarea

domeniului public si privat al municipiului, servicii si comert.
2.Comisia pentru dezvoltare-investitii, amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea
lucrarilor publice, protectia mediului, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura.
3.Comisia pentru invatamant, cultura, sanatate, protectie sociala, sportiva si de agrement,
administratie publica locala, juridica, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti, religie.
(2) Pot fi membrii ai comisiilor de specialitate numai consilierii.
Art.17.- (1) Comisiile de specialitate lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor si iau
hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.
(2) Comisia poate invita sa participe la sedintele sale specialisti din cadrul aparatului propriu
al consiliului local sau din afara acestuia, in special de la unitatile aflate in subordinea
consiliului. Au dreptul sa participe la sedintele comisiei si consilierii care au facut
propunerile ce stau la baza lucrarilor comisiei.
(3) Sedintele comisiei de specialitate sunt, de regula, publice. Comisia poate hotari cu
majoritatea voturilor consilierilor prezenti ca la dezbaterile sale sa fie prezente si alte
persoane interesate sau reprezentati ai mass-media.
(4) Comisia poate hotari cu majoritatea voturilor consilierilor prezenti ca unele sedinte sau
dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi sa se desfasoare cu usile inchise.
Art.18.- (1) Numarul locurilor care revine fiecarui grup de consilieri sau consilierilor
independenti in fiecare comisie de specialitate se stabileste de catre consiliul local, in functie
de ponderea acestora in cadrul consiliului.
(2) Nominalizarea membrilor fiecarei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a
consilierilor independenti, de catre consiliu, avandu-se in vedere, de regula, pregatirea lor
profesionala si domeniul in care isi desfasoara activitatea.
(3) Orice consilier local poate participa la lucrarile comisiilor din care nu face parte.
Art.19.- Fiecare comisie de specialitate isi alege, prin votul deschis al majoritatii consilierilor
ce o compun, cate un presedinte si cate un secretar.
Art.20.- (1) Comisiile de specialitate au urmatoarele atributii principale:
analizeaza proiectele de hotarari ale consiliului local, care cuprind reglementari din domeniul
lor de activitate;
se pronunta asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;
intocmesc avize asupra proiectelor de hotarari si asupra problemelor analizate,
pe care le prezinta consiliului local.
(2) Comisiile de specialitate indeplinesc orice alte atributii stabilite prin regulamentul de
organizare si functionare a consiliului sau insarcinari date prin hotarari ale consiliului local,
daca acestea au legatura cu activitatea lor.
Art.21.- (1) Presedintele comisiei de specialitate are urmatoarele atributii principale:
asigura reprezentarea comisiei in raporturile acesteia cu consiliul local si cu
celelalte comisii;
asigura convocarea membrilor comisiei;
conduce sedintele comisiei;
propune ca la lucrarile comisiei sa participe si alte persoane din afara acesteia,
daca apreciaza ca este necesar;
participa la lucrarile celorlalte comisii care examineaza probleme ce prezinta
importanta pentru comisia pe care o conduce;
 34

sustine in sedintele de consiliu avizele formulate de comisie;

anunta rezultatul votarii, pe baza datelor comunicate de secretar.
(2) Presedintele comisiei indeplineste orice alte atributii referitoare la activitatea comisiei,
prevazute de lege, de regulamentul de organizare si functionare a consiliului sau stabilite de
consiliul local.
Art.22.- (1) Secretarul comisiei indeplineste urmatoarele atributii principale:
efectueaza apelul nominal si tine evidenta participarii la sedinte a membrilor
comisiei;
numara voturile si ii informeaza pe presedinte asupra cvorumului necesar
pentru adoptarea fiecarei hotarari si asupra rezultatului votarii;
asigura redactarea avizelor si proceselor-verbale.
(2) Secretarul comisiei indeplineste orice alte sarcini prevazute de regulamentul de organizare
si functionare a consiliului sau insarcinari stabilite de comisie sau de catre presedinte.
Art.23.- (1) Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia.
(2) Ordinea de zi se aproba de comisie la propunerea presedintelui.
(3) Participarea membrilor comisiei la sedintele acesteia este obligatorie.
(4) In caz de absenta la sedinta comisiei de baza, consilierului in cauza nu i se acorda
indemnizatie de sedinta. Daca absentele continua, fara a fi motivate, presedintele comisiei
poate aplica sanctiunile prevazute in competenta sa de Statutul alesilor locali sau poate
propune consiliului local aplicarea altor sanctiuni statuare, inclusiv inlocuirea lui din comisie.
Art.24.- Sedintele comisiilor de specialitate se desfasoara, inaintea sedintelor consiliului,
atunci cand ordinea de zi a sedintei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotarari
asupra carora i se solicita avizul.
Art.25.- (1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotarari sau a celorlalte probleme repartizate
comisiei presedintele acesteia va desemna un consilier care va face in cadrul sedintei o scurta
prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, daca aceasta nu este prezentata de initiator.
(2) Secretarul comisiei va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor si a propunerilor
formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor
prezenti.
(3) Avizele intocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesara, atat
amendamentele si propunerile acceptate, cat si cele respinse.
(4) Avizul intocmit potrivit alin.(2) si (3) se prezinta secretarului unitatii administrativ –
teritoriale, care se va ingriji de multiplicarea si difuzarea acestuia catre consilieri, o data cu
ordinea de zi.
Art.26.- Votul in comisii este, de regula, deschis. In anumite situatii comisia poate hotari cu
votul majoritatii celor prezenti, ca votul sa fie secret, stabilind de la caz la caz si modalitatea
de exprimare a acestuia.
Art.27.- (1) Lucrarile sedintelor comisiei se consemneaza, prin grija secretarului acesteia,
intr-un proces-verbal. Dupa incheiarea sedintei procesul-verbal va fi semnat de catre
presedinte, secretar si membrii comisiei.
(2) Presedintele poate incuviinta ca procesele-verbale ale sedintelor sa fie consultate de alte
personae interesate care nu au participat la sedinta, cu exceptia proceselor-verbale intocmite
in sedintele ale caror lucrari s-au desfasurat cu usile inchise.
Art.28. Daca in urma dezbaterilor din sedinta consiliului local se impun modificari de fond
in continutul proiectului, presedintele de sedinta propune retrimiterea proiectului pentru
reexaminare de catre comisia sau compartimentul de specialitate care a intocmit avizul,
 35

respectiv raportul.
Art.29- (1) Consiliul local poate hotari organizarea unor comisii speciale de analiza si
verificare, la propunerea consilierilor sau primarului.
(2) Componenta nominala a comisiilor prevazute la alin.(1), obiectivele si tematica activitatii
acestora, perioada in care vor lucra si mandatul lor se stabilesc prin hotarare a consiliului
local.
(3) Comisia de ancheta va prezenta consiliului local, la termenul stabilit de aceasta, rapotul
intocmit in urma analizelor si verificarilor efectuate. Raportul va cuprinde, daca este cazul,
propuneri concrete de imbunatatire a activitatii in domeniul supus analizei sau verificarii.
Art.30.- Operatiunile desfasurate in cadrul procedurii de constituire a comisiilor de
specialitate, numarul si denumirea acestora, numarul membrilor fiecarei comisii si modul de
stabilire a locurilor ce revin fiecarui grup de consilieri sau consilieri independenti, precum si
componenta nominala a acestora se stabilesc prin HOTARAREA consiliului local.
SECTIUNEA a 4-a
Alte dispozitii
Art.31.- (1) Dupa preluarea conducerii lucrarilor consiliului de catre presedintele de sedinta
se trece la ceremonia de depunere a juramantului de catre primar, daca procedura de validare
a mandatului acestuia a fost finalizata. In acest scop judecatorul desemnat de presedintele
judecatoriei care a validat mandatul prezinta in fata consiliului hotararea de validare.
(2) Dupa prezentarea hotararii de validare primarul va depune juramantul prevazut la alin.(1)
al art.7, folosindu-se procedura stabilita in acelasi text.
Art.32.- (1) Dupa depunerea juramantului primarul intra in exercitiul de drept al mandatului.
(2) Pe timpul desfasurarii lucrarilor consiliului primarul va ocupa in sala de sedinte un loc
distinct, separat de cel al presedintelui de sedinta.
(3) Daca la lucrarile consiliului participa si prefectul sau reprezentantul sau, acestia vor
ocupa, de asemenea, un loc distinct, separat de cel al presedintelui de sedinta.
Art.33.- Primarul participa la sedintele consiliului si are dreptul sa-si exprime punctul de
vedere asupra tuturor problemelor inscrise pe ordinea de zi. Punctul de vedere al primarului
se consemneaza, in mod obligatoriu, in procesul-verbal de sedinta.
Art.34.- (1) Secretarul municipiului participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului.
Secretarului ii revin urmatoarele atributii principale privitoare la sedintele consiliului local:
asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local la cererea
primarului sau a cel putin unei treimi din numarul consilierilor in functie;
asigura efectuarea lucrarilor de secretariat;
efectueaza apelul nominal si tine evidenta participarii la sedinte a consilierilor;
numara voturile si consemneaza rezultatele votarii, pe care il prezinta
presedintelui de sedinta;
informeaza prsedintele de sedinta cu privire la cvorumul necesar pentru
adoptarea fiecarei hotarari a consiliului local;
asigura intocmirea stenogramei sau a procesului-verbal, pune la dispozitie
consilierilor inaintea fiecarei sedinte procesul-verbal, respectiv stenograma dactilografiata a
sedintei anterioare, asupra continutului carora solicita acordul consiliului;
asigura intocmirea dosarelor de sedinta, legarea, numerotarea paginilor,
semnarea si stampilarea acestora;
urmareste ca la deliberarea si adoptarea unor hotarari ale consiliului local sa
 36

nu i-a parte consilierii care se incadreaza in dispozitiile art.46, alin.(1) din Legea
administratiei publice locale nr.215/2001, respective cei care fie personal, fie prin sot, sotie,
afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv au un interes patrimonial in problema supusa
dezbaterii consiliului local. Il informeaza pe presedintele de sedinta cu privire la asemenea
situatii si face cunoscute sanctiunile prevazute de lege in asemenea cazuri;
prezinta in fata consiliului local punctul sau de vedere cu privire la legalitatea
unor proiecte de hotarari sau a altor masuri supuse deliberarii consiliului; daca este cazul,
refuza sa contrasemneze hotararile pe care le considera ilegale;
contrasemneaza, in conditiile legii si ale prezentului regulament, hotararile
consiliului local pe care le considera legale;
poate propune primarului inscrierea unor probleme in proiectul ordinii de zi a
sedintelor ordinare ale consiliului local;
acorda membrilor consiliului asistenta si sprijin de specialitate in
desfasuraraea activitatii, inclusiv la redactarea proiectelor de hotarari sau la definitivarea
celor discutate si aprobate de consiliu. Asemenea obligatii revin si aparatului de specialitate
al primarului.
(2) Secretarul indeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de regulamentul de organizare
si functionare a consiliului sau insarcinari date de consiliul local privitoare la buna organizare
si desfasurare a sedintelor consiliului.

44. Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local :

(1)După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele
domenii de activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local.
(2)Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3)Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate,
domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul şi denumirea
acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui
grup de consilieri sau consilieri independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se
stabilesc prin hotărâre a consiliului local, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele
alegeri locale. Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar.
(4)Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în
fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul local, cu respectarea
configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.
(5)Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a
consilierilor independenţi de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea
acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. În funcţie
de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din cel puţin o comisie şi din
cel mult 3 comisii, dintre care una este comisia de bază.

45. Funcționarea consiliului local :

 37

SECTIUNEA 1
Dispozitii privind participarea la procesul de elaborare
a proiectelor de hotarari
Art.35.- (1) Dreptul la initiativa pentru proiectele de hotarari ale consiliului local apartine
consilierilor locali, primarului, viceprimarului sau cetatenilor.
(2) In cazul in care viceprimarul sau conducatorii directiilor din aparatul de specialitate al
primarului apreciaza ca fiind necesar initierea unui proiect de hotarare, ei vor face aceasta
propunere in sedinta operativa, urmand ca primarul sa isi insuseasca sau nu propunerea,
potrivit atributiilor sale.
Art.36.- (1) Proiectele de hotarari initiate de catre primar vor fi insotite de un referat de
specialitate al compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului,
compartimentul fiind responsabil pentru sustinerea proiectelor in comisiile de specialitate si
in plenul consiliului.
(2) Proiectele de hotarari initiate de catre consilierii locali vor fi insotite de o expunere de
motive si vor fi trimise compartimentelor de resort ale aparatului de specialitate al primarului,
in vederea intocmirii referatului de specialitate. Nominalizarea compartimentelor carora li se
trimit materiale spre analiza se face de catre primar impreuna cu secretarul municipiului.
(3)Propunerile de proiecte de hotarare formulate de catre cetateni se fac la sediul Consiliului
Local. Dupa depunerea documentatiei si verificarea acesteia de catre secretar, proiectul de
hotarare va urma procedurile regulamentare de lucru ale Consiliului Local.
(4) Proiectele de hotarari vor fi redactate de catre cei care le propun, in conformitate cu
normele de tehnica legislativa. In acest scop, secretarul municipiului si personalul de
specialitate din cadrul aparatului de specialitate al primarului vor acorda sprijin si asistenta
tehnica de specialitate.
(5) In preambulul proiectului de hotarare se trece numai referatul primarului sau al
consilierului care a propus proiectul respectiv.
Art.37.- Referatul de specialitate trebuie sa contina:
expunerea de motive care a condus la necesitatea initierii proiectului de hotarare;
avantajele hotararii pentru consiliul local si impactul asupra populatiei;
in cazul in care prin referat se propun taxe, tarife sau plati, se va preciza baza de calcul a
acestora;
daca este cazul, referatul va fi insotit de Anexe.
Art.38.- (1) Persoana desemnata de catre primar pentru relatia cu societatea civila are
urmatoarele atributii:
a) sa publice un anunt referitor la proiectele de hotarari care urmeaza a se discuta in sedinta
consiliului local, in site-ul consiliului local, sa-l afiseze la sediul acestuia, intr-un spatiu
accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media locala cu 30 de zile inainte de
supunerea spre analiza si avizare catre comisiile de specialitate ale consiliului local a
proiectelor de hotarari. Anuntul va cuprinde:
- referatul de aprobare privind necesitatea adoptarii hotararii consiliului local;
- textul complet al proiectului de hotarare;
- termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri,
sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotarare;
b) sa trimita proiectele de hotarari tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea
acestor informatii;
 38

c) sa primeasca propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul

de hotarare propus in termen de 10 zile de la publicarea anuntului;
d) sa primeasca solicitarile asociatiilor legal constituite sau a altor autoritati publice cu privire
la organizarea unor dezbateri publice si sa publice un anunt referitor la data si locul unde
urmeaza sa fie organizata intalnirea;
e) difuzarea anuntului privind sedinta publica a Consiliului Local si invitarea speciala a unor
persoane la sedinta publica.
(2) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de hotarare cu relevanta asupra mediului de
afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal constituite,
pe domenii specifice de activitate, in termenul prevazut de alin.(1).
Art.49.- Daca nu s-a solicitat dezbaterea publica, proiectele de hotarari impreuna cu
observatiile si propunerile formulate de persoanele interesate se transmit compartimentelor de
resort ale aparatului de specialitate al primarului pentru a se pronunta in legatura cu aceste
recomandari (definitivare).
Art.40.- (1)In cazul in care o asociatie legal constituita sau o alta autoritate publica solicita in
scris organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul de hotarare, consiliul
local este obligat sa comunice cu 10 zile inainte data si locul unde urmeaza sa fie organizata
aceasta intalnire. Consiliul local va analiza toate recomandarile referitoare la proiectul de
hotarare in discutie.
(2) La dezbaterea publica vor participa obligatoriu initiatorul proiectului si specialisti din
aparatul de specialitate al primarului, care au redactat referatul de specialitate.
(3) Dezbaterile, propunerile, sugestiile si opiniile participantilor se consemneaza in procesul-
verbal al sedintei si se inregistreaza pe banda magnetica.
(4) Propunerile se transmit in scris comisiilor de specialitate ale consiliului local si se vor
dezbate, impreuna cu proiectul de hotarare al initiatorului, in conditiile si cu respectarea
prevederilor regulamentului de organizare si functionare al consiliului local.
(5) Propunerile exprimate in cadrul dezbaterilor publice au caracter de recomandare.
(6) Activitatea de avizare a proiectelor de hotarari este in competenta exclusiva a comisiilor
de specialitate, iar activitatea de adoptare a hotararilor este de competenta exclusiva a
plenului consiliului local.
Art.41.- In cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale,
impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului
public, proiectele de hotarari se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de
reglementarile in vigoare.
Art.42.- (1) Proiectele de hotarari si celelalte materiale se transmit spre dezbatere si avizare
comisiilor de specialitate ale consiliului local. Nominalizarea comisiilor carora li se trimit
materiale spre analiza se face de catre primar impreuna cu secretarul municipiului.
(2) Initiatorul proiectului sau al altor propuneri le poate retrage sau poate renunta, in orice
moment la sustinerea lor.
Art.43.- (1) Dupa examinarea proiectului si a recomandarilor persoanelor interesate cu
privire la proiectul de hotarare, comisia de specialitate a consiliului local intocmeste un raport
cu privire la adoptarea sau, dupa caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate. Daca
se propune adoptarea proiectului, se pot formula amendamente pe fond sau de redactare in
cadrul sedintei comisiei de specialitate sau cel mai tarziu cu 24 de ore inainte de desfasurarea
sedintei ordinare sau extraordinare.
(2) Raportul se transmite secretarului municipiului, care va lua masurile corespunzatoare
 39

difuzarii lui catre primar si catre consilieri, cel mai tarziu o data cu invitatia pentru sedinta.
Art.44.- Proiectele de hotarari insotite de referatul compartimentului de resort din aparatul de
specialitate al primarului, de raportul comisiei de specialitate si de recomandarile persoanelor
interesate cu privire la proiectele de hotarari, se inscriu pe ordinea de zi si se supun dezbaterii
si votului consiliului in prima sedinta ordinara a acestuia.

SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii privind desfasurarea sedintelor
si participarea la procesul de luare a deciziilor

Art.45.- (1) Ordinea de zi a sedintelor consiliului local cuprinde proiecte de hotarare,

rapoarte ale comisiilor de specialitate, rapoarte sau informari ale conducatorilor unitatiilor
subordonate sau care se afla sub autoritatea consiliului, declaratii politice, intrebari,
interpelari, petitii sau alte probleme care se supun dezbaterii consiliului. Ordinea de zi este
inscrisa in cuprinsul invitatiei de sedinta transmisa consilierilor si se aduce la cunostinta
locuitorilor prin mass-media.
(2) Proiectul ordinii de zi se intocmeste de catre primar la propunerea consilierilor,
secretarului, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetatenilor.
(3) Proiectul ordinii de zi se supune aprobarii consiliului.
(4) Proiectele de hotarari si celelalte probleme asupra carora urmeaza sa se delibereze se
inscriu pe ordinea de zi numai daca sunt insotite de referatul compartimentului de resort din
cadrul aparatului de specialitate al primarului, de raportul comisiilor de specialitate si de
recomandarile persoanelor interesate cu privire la proiectele de hotarari, daca este cazul.
Referatul compartimentului de resort se intocmeste si se depune la secretarul municipiului,
inainte de intocmirea avizului de catre comisia de specialitate, spre a fi avut in vedere de
catre aceasta comisie.
(5) Convocarea Consiliului Local se poate face prin corespondenta sau individual de catre
secretarul Consiliului cu cel putin 5 zile inainte de sedintele ordinare si cel putin 24 de ore
dar nu mai mult de 3 zile inainte pentru sedintele extraordinare; In caz de forta majora
convocarea sedintelor se face de indata.
(6) Suplimentarea ordinii de zi se poate face pentru problemele de urgenta care nu pot fi
amanate numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti.
(7) Eliminarea unui proiect de hotarare de pe ordinea de zi se face cu acordul initiatorului
sau daca nu indeplineste conditiile cerute de lege.
Art.46.- (1) Participarea persoanelor interesate la lucrarile sedintelor publice se va face in
urmatoarele conditii:
a) anuntul privind sedinta publica se afiseaza la sediul consiliului local, inserat in site-ul
propriu si se transmite mass-mediei, cu cel putin 3 zile inainte de desfasurare;
b) acest anunt trebuie adus la cunostinta cetatenilor si a asociatiilor legal constituite care au
prezentat sugestii si propuneri in scris, cu valoare de recomandare referitoare la unul din
domeniile de interes public care urmeaza sa fie abordat in sedinta publica;
c) anuntul va contine data, ora si locul de desfasurare a sedintei publice, precum si ordinea
de zi.
Art.47.- (1) Consilierii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile consiliului si sa se inscrie in
registrul de prezenta pastrat de secretarul municipiului.
 40

(2) Consilierul care nu poate lua parte la sedinta este obligat sa aduca la cunostinta acest
lucru, presedintelui de sedinta sau secretarului.
Art.48.- (1) Dezbaterea problemelor se face de regula in ordinea in care acestea sunt inscrise
pe ordinea de zi aprobata. Dezbaterea este precedata de prezentarea pe scurt a proiectului de
hotarare sau a problemei inscrise pe ordinea de zi, pe care o face initiatorul. Apoi se da
cuvantul presedintilor comisiilor de specialitate care au intocmit raportul si daca este cazul,
sefului compartimentului care a intocmit referatul.
(2) Consilierii vor participa la dezbateri in ordinea inscrierii la cuvant si se vor limita la
sustinerea punctelor de vedere sau a amendamentelor formulate in scris si depuse la
secretarul consiliului local pana cel mai tarziu cu 24 de ore inainte de desfasurarea sedintei.
Presedintele de sedinta are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul
dezbaterii. In acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi afectat
fiecarui vorbitor, precum si timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul este obligat ca
in cuvantul sau sa se refere exclusiv la problema care formeaza obiectul dezbaterii.
Presedintele de sedinta va urmari ca prezenta la dezbateri sa se faca din partea tuturor
grupurilor de consilieri. In cazul unor probleme deosebite se va aloca un anumit timp fiecarui
grup de consilieri, in functie de marimea acestuia.
(3) Persoana care prezideaza sedinta publica ofera invitatilor si persoanelor care participa din
proprie initiativa posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi,
aceste puncte de vedere avand valoarea de recomandare. Presedintele de sedinta are dreptul
sa limiteze luarile de cuvant.
Art.49.- (1) Presedintele de sedinta va permite oricand unui consilier sa raspunda intr-o
problema de ordin personal sau atunci cand a fost nominalizat de un alt vorbitor.
(2) Prevederile alin.(1) se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la
regulament.
Art.50.-Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul, care fie
personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial in problema supusa dezbaterii consiliului local, intrucat hotararile adoptate astfel
sunt nule de drept (art.46 din Legea 215/2001). Incompatibilitatile trebuiesc comunicate de
secretar inaintea inceperii dezbaterii proiectului respectiv.
Art.51.-Presedintele de sedinta sau reprezentantul oricarui grup de consilieri poate propune
incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutie consiliului. Propunerea de incheiere a
dezbaterii se supune votului. Discutiile vor fi sistate daca propunerea a fost acceptata de
majoritatea consilierilor prezenti.
Art.52.-Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii de catre consilierii prezenti la
sedinta, precum si dialogul dintre vorbitori si persoanele aflate in sala.
Art.53.-(1) Persoanele care asista la sedintele publice, invitate sau din proprie initiativa,
trebuie sa respecte regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. In cazul in
care presedintele de sedinta constata ca o persoana a incalcat regulamentul, va dispune
avertizarea si, in ultima instanta, evacuarea acesteia.
(2) In cazul consilierilor care incalca regulamentul, presedintele de sedinta poate aplica
sanctiunile prevazute in Statul alesilor locali.
Art.54.-Asupra proiectelor de hotarari au loc dezbateri generale si pe articole.
Amendamentele formulate in cadrul comisiilor de specialitate se supun votului consiliului in
ordinea formularii lor. Daca s-a adoptat unul dintre amendamentele concurente celelalte se
socotesc respinse fara a se mai supune votului.
 41

Art.55.-Daca in urma dezbaterilor din sedinta consiliului local se impun modificari de fond
in continutul proiectului, presedintele de sedinta poate propune consiliului local retrimiterea
proiectului pentru reexaminare de catre comisia sau compartimentul de specialitate care a
intocmit avizul, respectiv referatul.
Art.56.-Sedintele de consiliu local se desfasoara cu respectarea prevederilor art.42 si 45 din
Legea nr.215/2001 modificata si republicata.
Art.57.- Adoptarea hotararilor tine de competenta exclusiva a consiliului local.
Art.58.-(1) Minuta sedintei publice, incluzand si votul fiecarui consilier, cu exceptia
cazurilor in care s-a hotarat prin vot secret, va fi afisata la sediul consiliului local si publicata
in site-ul propriu.
(2) Inregistrarile sedintelor publice vor fi facute publice, la cerere, in conditiile Legii
544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
Art.59.-(1) Persoana responsabila pentru relatia cu societatea civila va intocmi si va face
public un raport anual privind transparenta decizionala, dupa luarea la cunostinta de catre
Consiliul Local, raport care va cuprinde urmatoarele elemente:
-numarul total al recomandarilor primite;
-numarul total al recomandarilor incluse in proiectele de hotarari;
-numarul participantilor la sedintele publice;
-numarul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de hotarari;
-cazurile in care consiliul local a fost actionat in justitie pentru nerespectarea prevederilor
Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica;
-evaluarea proprie a parteneriatului cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora;
-numarul sedintelor care nu au fost publice si motivatia restrictionarii accesului.
(2) Raportul anual privind transparenta decizionala va fi facut public prin afisare la sediul
propriu intr-un spatiu accesibil publicului sau prin prezentare in sedinta publica.
Art.60.- Titlurile de Cetatean de Onoare al Municipiului Fetesti vor fi decernate la sedinta
extraordinara a Consiliului Local Municipal Fetesti, convocata special in acest sens.
SECTIUNEA a 3-a
Procedura de vot
Art.61.- (1) Votul consilierilor este individual si poate fi deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii sau prin apel nominal.
(3) Consiliul local hotaraste, la propunerea presedintelui de sedinta, ce modalitate de vot se
va folosi, in afara de cazul in care prin lege sau regulament se stabileste o anumita modalitate.
Art.62.- (1) Votarea prin apel nominal se desfasoara in modul urmator: presedintele explica
obiectul votarii si sensul cuvintelor “pentru” si “contra”. Secretarul unitatii administrativ-
teriotriale va da citire numelui si prenumelui fiecarui consilier, in ordine alfabetica.
Consilierul nominalizat se ridica si pronunta cuvantul “pentru” sau “contra” in functie de
optiunea sa.
(2) Dupa epuizarea listei votul se repeta prin citirea din nou a numelui consilierilor care au
lipsit la primul tur.
Art.63.- (1) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(2) Redactarea buletinelor de vot va fi clara si precisa, fara echivoc si fara putinta de
interpretari diferite. Pentru exprimarea optiunii se vor folosi, de regula, cuvintele “da” sau
“nu”.
(3) Buletinele de vot se introduc intr-o urna. La numaratoarea voturilor nu se iau in calcul
 42

buletinele de vot pe care nu a fost exprimata optiunea clara a consilierului sau au fost folosite
ambele cuvinte prevazute la alin.(2).
Art.64. – (1) Hotararile si alte propuneri se adopta cu votul majoritatii consilierilor prezenti,
in afara de cazul in care, prin lege sau regulament, se dispune altfel.
(2) Abtinerile se contabilizeaza la voturile “contra”.
(3) Daca in sala de sedinte nu este intrunit cvorumul legal, presedintele amana votarea pana
la intrunirea acestuia.
Art.65.- Consilierii au dreptul sa solicite ca in procesul-verbal sa se consemneze expres
modul in care au votat, secretarul fiind obligat sa se conformeze.
Art.66. – Proiectele de hotarari sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse in
dezbaterea acestuia in cursul aceleiasi sedinte.

46. Adoptarea hotărârilor consiliului local :

(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută
sau simpla, după caz.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind translativitatea dreptului de
proprietate se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. ll), de
două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art.5 lit.kk) a consilierilor locali în funcţie
următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau
de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea
teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice
române sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) alte hotărâri necesare bunei funcţionări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau
regulamentul de funcţionare al consiliului
local.
(4) Votul consilierilor locali este individual şi poate fi deschis sau secret.
(5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalităţi:
a) prin ridicarea mâinii;
b) prin apel nominal, efectuat de preşedintele de şedinţă;
c) electronic.
(6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu
caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile
prevăzute de lege.
(7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opţiunii se
folosesc, de regulă, cuvintele da sau nu.
(9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul
 43

buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea

consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin.(8).
(10) Abţinerile se numără la voturile împotrivă.
(11) Dacă pe parcursul desfăşurării şedinţei nu este întrunită majoritatea legală necesară
pentru adoptarea proiectului de hotărâre, preşedintele de şedinţă amână votarea până la
întrunirea acesteia.
(12) Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în
conţinutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor
locali şi cu acordul majorităţii consilierilor locali prezenţi, preşedintele de şedinţă retransmite
proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de
specialitate.
(13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia
în cursul aceleiaşi şedinţe.

47. Dizolvarea consiliului local :

Art.71. – (1) Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local. Consiliul local se
dizolva de drept:
a)in cazul in care acesta nu se intruneste timp de doua luni consecutiv;
b)in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare;
c)in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se
poate completa prin supleanti.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana
interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la
alin.(1). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului
local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
(3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii.
Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel
putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii
administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevazut la alin.(3) se suporta din bugetul
local.
(5) Referendumul local este organizat, in conditiile legii, de catre o comisie numita prin
ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, cate un reprezentant al
primarului, al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la judecatoria in a
carei jurisdictie se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Secretarul comisiei este
asigurat de institutia prefectului.
(6) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din
numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local inceteaza inainte de
termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al
voturilor valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la
ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea
consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului.
(8) Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul
 44

unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale municipiului, potrivit

competentelor si atributiilor ce-i revin, potrivit legii.
(9) Consiliul local poate organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupa
caz, comisii mixte formate din consilieri locali, functionari publici sau alti specialisti, pe
perioada determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a
activitatii acestora se stabilesc prin hotarari ale consiliului local. Sedintele comisiilor mixte
sunt publice.

48. Funcționarea consiliului județean :

Articolul 93(1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca
legal constituit a consiliului nou-ales.
Articolul 94(1) Consiliul județean se întrunește în ședință ordinară în fiecare lună, la
convocarea președintelui consiliului județean.
(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar,
la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la
solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care
necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor
calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru
apărarea ordinii și liniștii publice.
(3) Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al
județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor
extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
județului convocarea consiliului județean se face de îndată.
(5) În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
(6) În situația în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a convoca
consiliul în ședință ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele desemnat în
condițiile art. 107
.(7) Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștință locuitorilor județului
prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă
a cetățenilor aparținând minorității respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Articolul 95(1) Ședințele consiliului județean se desfășoară legal în prezența majorității
consilierilor județeni în funcție.
 45

(2) Prezența consilierilor județeni la ședință este obligatorie. Cazurile în care se consideră că
absența este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului județean. În situația în care un consilier județean absentează de două
ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului județean.
Articolul 96(1) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa
acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desemnat în condițiile
art. 107, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier județean, ales cu
votul majorității consilierilor județeni prezenți.
Articolul 97(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu
votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.(2) Proiectele de hotărâri pot fi
propuse de consilieri județeni, de președintele consiliului județean, de vicepreședinții
consiliului județean sau de cetățeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun,
cu sprijinul secretarului unității administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului
de specialitate al consiliului județean.
(3) Hotărârile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului
județean care a condus ședința și se contrasemnează de secretarul județului.

49. Dizolvarea consiliului județean :

Articolul 99(1) Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin
referendum județean.
(2) Secretarul județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios
administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și
se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea instanței este definitivă și
se comunică prefectului.
(3) Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum județean, organizat în condițiile legii.
Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel
puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși pe listele electorale ale unității
administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul
județean.
(5) Referendumul județean este organizat, în condițiile legii, de o comisie compusă din
prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotărâre a consiliului județean
și un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean încetează înainte
de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor valabil exprimate.
 46

(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu județean se face de Guvern, la
propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea
consiliului județean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu județean, problemele curente ale administrației
județului vor fi rezolvate de secretarul județului, pe baza unei împuterniciri speciale date de
Guvern, prin Ministerul Internelor și Reformei Administrative*).
(9) În situația excepțională în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea
exercitării mandatului, consiliul județean este dizolvat în condițiile alin. (1)-(7), iar funcția de
secretar al județului este vacantă, prefectul numește prin ordin o persoană prin detașare, în
condițiile art. 89 alin. (1) și (2) și, după caz, art. 92 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, care să exercite atribuțiile de secretar al județului
pentru a rezolva problemele curente ale județului, până la ocuparea funcției publice de
conducere de secretar în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și
funcționarii publici.

50. Președintele și vicepreședinții consiliului județean :

Articolul 101(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2
vicepreședinți.
(2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în
funcție.(3) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean
se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea
motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui
sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului
consiliului județean. La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau
eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și
votează consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al
consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui
eliberare din funcție se propune.
(4) Pe durata mandatului, președintele și vicepreședinții consiliului județean primesc o
indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcțiilor de
președinte, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean, care reprezintă baza de calcul
pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Președintele și vicepreședinții consiliului județean nu beneficiază de sporul de vechime în
muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.(5) Durata mandatului constituie vechime în
muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
Articolul 102(1) Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte
autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.
(2) Președintele consiliului județean răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare
a administrației publice județene.
 47

(3) Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia.

Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de
stabilitate în funcție, în condițiile legii.
Articolul 103(1) Președintele consiliului județean răspunde de buna funcționare a aparatului
de specialitate al consiliului județean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente
din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziție a președintelui consiliului
județean, vicepreședinților sau altor persoane, în condițiile legii.
(2) Președintele consiliului județean asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative
.Articolul 104(1) Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii,
următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor
și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de
interes județean;
b) atribuții privind relația cu consiliul județean;
c) atribuții privind bugetul propriu al județului;
d) atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile
publice;
e) atribuții privind serviciile publice de interes județean;
f) alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), președintele consiliului județean:
a) întocmește și supune spre aprobare consiliului județean regulamentul de organizare și
funcționare a acestuia, organigrama, statul de funcții și regulamentul de organizare și
funcționare a aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de
interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean;
b) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), președintele consiliului județean:
a) conduce ședințele consiliului județean și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și
desfășurarea în bune condiții a acestora;
b) prezintă consiliului județean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atribuțiilor sale și a hotărârilor consiliului județean;
c) propune consiliului județean numirea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru conducătorii
instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.
 48

(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), președintele consiliului județean:
a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
b) întocmește proiectul bugetului județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le
supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
c) urmărește modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean
adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
d) inițiază, cu aprobarea consiliului județean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și
emisiuni de titluri de valoare în numele județului.
(5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), președintele consiliului județean:
a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, activitățile de
stare civilă și autoritate tutelară desfășurate în comune și orașe;
b) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, sprijin,
asistență tehnică, juridică și de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea
expresă a acestora
.(6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), președintele consiliului județean:
a) coordonează realizarea serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prestate
prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului județean sau prin intermediul
organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean;
b) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din
domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);
c) ia măsuri pentru evidența, statistica, inspecția și controlul efectuării serviciilor publice și
de utilitate publică de interes județean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum și a
bunurilor din patrimoniul public și privat al județului;
d) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege sau prin hotărâre a
consiliului județean;
e) coordonează și controlează organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate
publică de interes județean, înființate de consiliul județean și subordonate acestuia;
f) coordonează și controlează realizarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii
județene.
(7) Președintele consiliului județean poate delega, prin dispoziție, atribuțiile prevăzute la alin.
(6) vicepreședinților, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din
aparatul de specialitate, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes
județean.
Articolul 105(1) Președintele consiliului județean poate înființa, în limita numărului maxim
de posturi aprobate, cabinetul președintelui, compartiment distinct, format din maximum 4
posturi.
 49

(2) Personalul din cadrul cabinetului președintelui este numit și eliberat din funcție de
președintele consiliului județean.
(3) Personalul din cadrul cabinetului președintelui consiliului județean își desfășoară
activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în
condițiile legii, pe durata mandatului președintelui consiliului județean.
(4) Atribuțiile personalului compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziție
a președintelui consiliului județean.
Articolul 106(1) În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite
dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt
aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 107(1) În cazul suspendării președintelui, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de
unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul secret al majorității
consilierilor județeni în funcție.
(2) În celelalte cazuri de absență a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele
acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.
Articolul 108(1) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de
consilier județean.

51. Atribuțiile prefectului :

Conform art.252 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul
administrativ, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele
categorii de atribuții:
1. a) atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale
şi respectării ordinii publice;
2. b) atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
3. c) atribuţii privind verificarea legalităţii actelor administrative ale
autorităţiloradministraţiei publice locale şi atacarea actelor administrative pe care le
consideră ilegale;
4. d) atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţiloradministraţiei publice locale, privind
aplicarea normelor legale din sfera de competenţă;
5. e) atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Totodată, Prefectul îndeplineşteşiatribuţiile prevăzute la art.258 din Cod şi de alte legi
organice:
– sprijină, la cerere, în limita competenţei, autorităţileadministraţiei publice locale pentru
evidenţiereapriorităţilor de dezvoltare economică teritorială;
 50

– susţine, la cerere, acţiuniledesfăşurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv

autorităţileadministraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
– hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţarăşi din
străinătate, în vederea creşterii gradului de profesionalizare a instituţiei prefectului;
– îndeplineşte atribuţiile stabilite prin legi speciale în domeniul organizării şi desfăşurării
alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale, alegerilor pentru membrii din România în
Parlamentul European, precum şi a referendumurilor naţionale ori locale;
– asigură desfășurarea în bune condiții a activității serviciilor publice comunitare pentru
eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere şi
înmatriculare a vehiculelor, precum și a activității de eliberare a apostilei pentru actele
oficiale administrative.

52. Instituția prefectului :

Cadrul legal. Prefectura este instituţie publică cu personalitate juridică, menită să
îndeplinească atribuţiile şi prerogativele conferite prefectului prin Constituţia României,
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 340/2004 privind instituţia
prefectului sau prin alte acte normative. Prefectura urmăreşte modul de realizare în judeţ as
trategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi propune adoptarea de măsuri
corespunzătoare.
Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale prefecturii se realizează numai de
către prefect sau de o altă persoană desemnată prin ordin. Prefectura are un aparat tehnic de
specialitate propriu, care este condus de prefect. Prefectura nu poate fi concepută ca ceva
separat de prefect. Ceea ce a determinat formarea, pe lângă prefect şi sub directa lui
conducere, a unui colectiv de funcţionari, a fost onevoie de ordin practic: aceea de a-i facilita
îndeplinirea atribuţiilor. Procedându-se astfel nu s-a urmărit crearea unei instituţii noi,
distinctă de cea consacrată de Constituţie, ci doar să se prevadă o armătură organizatorică
chemată să asigure buna desfăşurare a activităţii prefectului.
Acest aparat are sarcina de a asigura îndeplinirea atribuţiilor prefectului având ca obiect
controlul actelor autorităţilor publice locale, precum şi coordonarea serviciilor publice
desconcentrate ale administraţiei publice centrale.
Prefectura este o instituţie publică, iar prefectul organ al acesteia, prin care semanifestă
autoritatea publică.
Prefecturile sunt instituţii publice, conduse de prefecţi. Organizarea şi rolul prefecturilor se
dezvoltă pornind de la un personaj central, situat la confluenţa acţiunii politice cu cea
administrativă - prefectul. 99 Acesta conduce serviciile prefecturii, alcătuite din funcţionari
de carieră, ce acţionează pentru organizarea executării şi executarea în concret a legii în
realizarea competenţelor prefectului, competenţe date pentru îndeplinirea unor sarcini ale
sistemului administraţiei publice. Prefectura reprezintă o componentă a administraţiei statale,
deconcentrată în circumscripţia administrativ-teritorială a statului cu gradul cel mai mare de
extensie - judeţul.
 51

1. Instituţia prefectului în Constituţie. Instituţia prefectului este tratatã în noua Constituţie

(revizuită) astfel: - Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti; -
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ teritoriale; - Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
2. Instituţia prefectului în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. În mod
similar tratării constituţionale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 a inclus în
structura sa un capitol distinct referitor la instituţia prefectului, asimilată autorităţilor
administraţiei publice locale.
3. Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, cu modificările ulterioare Conform
Legii nr. 340/2004, art.1-5, Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul
numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale. Lista serviciilor publice deconcentrate se aprobă prindecizie a
primului-ministru şi se actualizează la propunerea ministrului administraţiei şi internelor."
Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:
a) legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;
b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
c) eficienţei;
d) responsabilităţii;
e) profesionalizării;
f) orientării către cetăţean Capacitatea juridică de drept public a instituţiei prefectului se
exercită în exclusivitate de către prefect. Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile
ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume
desemnată prin ordinal acestuia.

53. Drepturi și îndatoriri ale prefectului :

Sectiunea 1 – Drepturile prefectilor
– Dreptul la locuinţă de serviciu
(1) La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul care nu deţin o locuinţă proprietate
personală în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului au dreptul la o locuinţă de
serviciu corespunzătoare sau la decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului adoptată în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentului Cod.
(2) Cheltuielile privind locuinţa de serviciu, cheltuielile de cazare, precum şi cele privind
deplasarea dus-întors între municipiul în care are sediul instituţia prefectului şi localitatea în
care îşi au domiciliul prefectul şi subprefectul sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului
 52

şi se decontează în limita unui plafon maxim, stabilit anual, prin hotărâre a Guvernului.
(3) Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu încetează în termen de 30 de zile de la data
încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, după caz.
– Dreptul la onoruri militare
Ca reprezentant al Guvernului, prefectului i se acordă onorul militar cu ocazia ceremoniilor
militare organizate la nivelul judeţului, potrivit prevederilor Regulamentului onorurilor şi
ceremoniilor militare.
Sectiunea a 2-a – Indatoriri ale prefectilor
– Obligaţia de informare în situaţia călătoriilor în afara judeţului
(1) Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia să informeze în prealabil conducerea ministerului care
coordonează instituţia prefectului ori de câte ori călătoresc în afara judeţului.
(2) Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevă.
(3) Prefecţii şi subprefecţii nu pot să înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.

54. Regimul juridic aplicabil actelor prefectului :

(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul emite acte administrative cu caracter
individual sau normativ, numite ordine.
(2) Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise
după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la
nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit competenţelor proprii domeniilor de
activitate.
(3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică potrivit legii.
(4) Ordinul cu caracter normativ emis de către prefect devine executoriu numai după ce a fost
adus la cunoştinţă publică.
(5) Ordinul cu caracter individual emis de către prefect devine executoriu de la data
comunicării către persoanele interesate.
(6) Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii
de urgenţă produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă publică şi sunt
executorii.
(7) Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată ministerului cu atribuţii în domeniul
de resort.
(8) Ministrul care coordonează instituţia prefectului poate propune Guvernului revocarea
ordinelor emise de prefect care au caracter normativ sau a celor prevăzute la alin. (2) şi (6),
dacă le consideră nelegale sau netemeinice, în cazul în care acestea nu au intrat în circuitul
civil şi nu au produs efecte juridice şi pot leza interesul public.
(9) Prefecţii sunt obligaţi să comunice ordinele emise potrivit alin. (2) conducătorului
instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
 53

(10) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate, organizate
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

55. Principiile care stau la baza exercitării funcției publice :

Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:
a) principiul legalităţii;
b) principiul competenţei;
c) principiul performanţei;
d) principiul eficienţei şi eficacităţii;
e) principiul imparţialităţii şi obiectivităţii;
f) principiul transparenţei;
g) principiul responsabilităţii, în conformitate cu prevederile legale;
h) principiul orientării către cetăţean;
i) principiul stabilităţii în exercitarea funcţiei publice;
j) principiul bunei-credinţe, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor
reciproce;
k) principiul subordonării ierarhice

56. Categorii de funcții publice ;

1) După întinderea competenţelor acordate, funcţiile publice se împart în:
• Funcţii publice generale, care au un caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi
instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale;
• Funcţii publice specifice, care au un caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice,
stabilite în vederea realizării competenţelor specifice;
2) După nivelul studiilor absolvite, funcţiile publice se împart în 3 clase :
• Funcţii publice din clasa I, care pot fi ocupate numai de persoanele care au studii
universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată,
absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă
• Funcţii publice din clasa II, care pot fi ocupate numai de persoanele care au absolvit, cu
diplomă, studii superioare de scurtă durată
• Funcţii publice din clasa III, care pot fi ocupate de persoanele care au absolvit studii
liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
3) După locul ocupat în structura sistemului administraţiei publice:
• Funcţii publice de stat – sunt cele stabilite şi avizate în cadrul ministerelor, organelor de
specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative
autonome ;
 54

• Funcţii publice teritoriale – sunt cele stabilite şi avizate în cadrul instituţiei prefectului,
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale ;
• Funcţii publice locale - sunt cele stabilite şi avizate în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.
4) După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, acestea se împart în trei categorii:
• Funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor functionari publici
• Funcţii publice corespunzătore categoriei funcţionarilor publici de conducere
• Funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie. Funcţiile
publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale : superior (nivel maxim), principal,
asistent şi debutant.
5) După modul de învestitură în funcţie :
• Funcţii publice ocupate de funcţionari publici de drept – sunt cei care au fost învestiţi în
mod legal cu exercitarea funcţiei publice, cu respectarea tuturor cerinţelor legii ;
• Funcţii publice ocupate de funcţionari de fapt – sunt cei care nu au fost învestiţi legal în
funcţie. În cazul acestor persoane, în doctrină şi în jurisprudenţă s-a pus problema efectelor
juridice produse de actele emise de ei. Învestirea fiind nelegală, teoretic, ar trebui ca toate
actele emise de funcţionarii de fapt să fie lovite de nulitate absolută. În jurisprudenţă, această
problemă a fost soluţionată însă nuanţat. Astfel, dacă învestirea funcţionarului a fost
plauzibilă, în sensul că opinia publică şi autorităţile au crezut că funcţionarul era legal numit,
deci terţii au fost de bună-credinţă, actele emise de funcţionarii de fapt trebuie considerate
valabile, întrucât interesează drepturi private importante, iar prin anularea respectivelor acte
s-ar aduce atingere siguranţei terţilor. Dimpotrivă, dacă învestirea unui funcţionar de fapt nu
a fost plauzibilă, persoana se socoteşte un uzurpator, iar actele sale ca inexistente.

57. Categorii de funcționari publici :

a) categoria înalţilor funcţionari publici: secretarul general al Guvernului şi secretarul
general adjunct al Guvernului, secretarul general şi secretarul general adjunct din
ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, prefectul,
subprefectul, inspectorul guvernamental;
b) categoria funcţionarilor publici de conducere: director general, director general
adjunct, director şi director adjunct din aparatul autorităţilor administrative
autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale, precum şi în funcţiile publice asimilate acestora; secretar al unităţii
administrativ-teritoriale; director executiv şi director executiv ai serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul instituţiei prefectului,
în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al
instituţiilor publice subordonate acestora, precum şi în funcţiile publice specifice
 55

asimilate acestora; şef serviciu, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate

acesteia; şef birou, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia;
c) categoria funcţionarilor publici de execuţie:
- clasa I, persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: expert, consilier,
inspector, consilier juridic, auditor, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate
acestora.
- clasa a II-a, persoanele numite în funcţia publică generală de referent de specialitate,
precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
- clasa a III-a, persoanele numite în funcţia publică generală de referent, precum şi în
funcţiile publice specifice asimilate acesteia.

58. Condiții de ocupare a unei funcții publice :

Statutul funcţionarilor publici, în art. 54 , precizează că poate ocupa o funcţie publică
persoana care îndeplineşte următoarele condiţii generale:
a) are cetăţenie română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) are capacitate deplină de exerciţiu ;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează, atestată pe
bază de examen medical de specialitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului
sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea
justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşit cu intenţie, care ar
face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervinit
reabilitarea;
i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă
pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege

59. Drepturile funcționarilor publici :

a) garantarea dreptului la opinie şi interzicerea discriminării întrefuncţionarul public pe
criterii politice, sindicale, religioase, etnice, de sex,stare naţională, origine socială sau altă
natură.
 56

b) garantarea dreptului de asociere sindicală;

c) dreptul la grevă;
d) dreptul la salariu corespunzător funcţiei pe care o ocupă, sporuri şiindemnizaţie;
e) funcţionarul public care, pe timpul serviciului sunt obligaţi să poarte uniformă o primesc
gratuit
f) durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână;
g) funcţionarul public are dreptul la concediu de odihnă, la concediimedicale şi alte concedii;
h) în perioada concediilor de boală, de maternitate şi a celor pentrucreşterea şi îngrijirea
copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu potfi modificate decât din iniţiativa
funcţionarului public în cauză;
i) instituţiile publice au obligaţia de a asigura funcţionarului publicicondiţii normale de
muncă şi igienă;
j) funcţionarul public beneficiază de asistenţă medicală, proteze şimedicamente în condiţiile
legii
k) funcţionarii publici beneficiază de pensii precum şi de celelaltedrepturi de asigurări sociale
de stat, potrivit legii.

60. Indatoririle functionarilor publici:

Îndatoriri: profesionalism, loialitate, corectitudine, confidențialitate, secrete de stat sau
serviciu
Îndatoriri: ex. activitate corespunzătoare, disciplina de serviciu...

61. Forme de răspundere ale funcționarilor publici :

Funcționarii trebuie să respecte legea, să îndeplinească condițiile legale, să nu încalce
incompatibilitățiile, conflictele de interese și interdicțiile.
În caz de încălcare apare:
 răspunderea juridică.
 răspunderea sancționatorie și răspunderea reparatorie
 Răspunderea disciplinară
 Abateri disciplinare:
 Raspundre penala
 Raspundre contravenționala
 Raspundere patrimonială
 57

62. Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici :

Răspunderea disciplinară intervine în cazul încălcării de catre funcționar cu vinovăție a
îndatoririlor de serviciu și a normelor de conduită profesională și civică prevăzută de lege
- Nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter
- Manifestări care aduc atingere autorității sau instituției
- Desfășurarea în timpul programului de lucru a unei activități cu caracter politic
- Refuzul de a îndeplini atribuțile de serviciu
- Încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, conflict de interese, interdicții
și incompatibilități
- Alte fapte prevăzute prin acte normative speciale (ex. nepurtarea uniformei)
- Fapta ilicită poate fi comisivă (acțiune) sau omisivă (inacțiune)
- Condițiile răspunderii disciplinare (faptă, autor, legătură de cauzalitate, vinovăția)
- Răspunderea nu poate interveni în situația în care avem cauze de exonerare sau de
neresponsabiliate
- Funcționarul nemulțumit de sancțiunea dispusă poate formula plângere la instanța de
contencios administrativ
Sancțiunile disciplinare:
- -mustrarea scrisă
- -Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă până la 3 luni
- -Suspendarea dreptului de avansare în treptele de salarizare sau de promovare în
funcție pe o perioadă de 1-3 ani.
- -Retrogradarea în treptele salariale sau în funcția publică pe o perioadă de până la un
an
- -Desituirea din funcție
- Sancțiunile disciplinare se înscriu în cazierul administrativ al funcționarului.

63. Modificarea raportului de serviciu- delegarea ;

(1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat
funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
(2) funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) graviditate;
 58

b) îşi creşte singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.
(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an
calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public.
(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul, iar
autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al
transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

64. Modificarea raportului de serviciu- detașarea

(1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să
îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În
cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai
cu acordul său scris.
(2) Detaşarea se poate dispune dacă pregătirea profesională a funcţionarului public
corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice, cu respectarea categoriei,
clasei şi gradului profesional al funcţionarului public. Detaşarea se poate dispune şi pe o
funcţie publică de conducere, cu aplicarea dispoziţiilor art. 92 alin. (2), dacă funcţionarul
public îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor şi dacă nu
există în cadrul autorităţii sau instituţiei publice funcţionari publici care să exercite cu
caracter temporar funcţia publică. Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie publică
inferioară, numai cu acordul său scris
Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;
d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de
cazare;
e) este singurul întreţinător de familie;
f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detaşării.
(4) Pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul. Dacă
salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la
acest salariu. Pe timpul detaşării în altă localitate autoritatea sau instituţia publică
beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel
puţin o dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.

65. Suspendarea raportului de servici

 59

(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în
una dintre următoarele situaţii:
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică sau într-o funcţie de autoritate
publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile prevăzute la art. 34;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar, la cabinetul unui primar sau, după caz, la
cabinetul unui preşedinte al consiliului judeţean ori la cancelaria prefectului;
c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul
unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii
internaţionale, pentru perioada respectivă;
d) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condiţiile
legii;
e) efectuează stagiul militar *) , serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
f) este arestat preventiv;
g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în
concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea
soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii;
i) carantină, în condiţiile legii;
j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
l) forţa majoră;
m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de
natura celor prevăzute la art. 54 lit. h);
n) pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public care a
săvârşit o abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, la propunerea
motivată a comisiei de disciplină;
o) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de data încetării motivului de suspendare de
drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării de
drept, funcţionarul public este obligat să informeze în scris persoana care are competenţa
legală de numire în funcţia publică despre acest fapt. Neinformarea persoanei care are
competenţa legală de numire în funcţia publică atrage încetarea de drept a raportului de
serviciu al funcţionarului public, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. f), h), i),
k) şi l).

66. Încetarea raportului de serviciu :

 60

Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin act administrativ
al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică şi are loc în
următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.

67. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

(1)Pentru dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial
şi pentru crearea unei evidenţe necesare gestiunii personalului plătit din fonduri
publice se organizează şi funcţionează, în subordinea ministerului cu atribuţii în
domeniul administraţiei publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
(2)Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte cu rang
de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, numiţi de
către prim-ministru la propunerea ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei
publice. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual.
(3)Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este finanţată de la bugetul de stat.
(4)Personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este format din demnitari,
funcţionari publici şi personal contractual. Salarizarea personalului Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici se face potrivit reglementărilor privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice.

Cazier administrativ
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici eliberează caziere administrative pentru
evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarilor publici.
Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate
funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.