TEMA 3

Dreptul administrativ cadrul juridic de realizare a

Administrației Publice.
1.Noțiunia de drept administrative.

2.Clasificarea normelor de dr.administrativ.

3.Izvoarele dr. administrativ.

4.Categoriile de izvoare ale dr.administrativ.

Răspunsuri
1.Dr.administrativ poate fi definit ca ramură a sistemului de drept, care cuprinde normele
juridice ce reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea și activitatea administrației
publice pe baza legii și în executarea legii.

Caracteristici ale dr.administrativ:

--În primul rînd dr.administrativ este o ramură a sistemului unitar al dreptului moldovenesc.

--În al doilea rînd dr.administrativ cuprinde norme care stabilesc organizarea și funcționarea
organelor centrale ale A.P. și ale autoritaților administrative publice locale, a organismelor ce
administrează servicii publice, precum și raporturile dintre ele.Aceste norme juridice au natură
administrativă și ele sunt sunt cuprinse în Constituție, legi organice, legi ordinare, în
ordonanțele și hotărîrile Guvernulii, ordini și instrucțiuni ale ministerelor, hotărîri ale consiliilor
locale etc.

Dr.administrativ nu poate cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează A.P.

anumite relații sociale din domeniu de activitate ale A.P. , sunt reglementate de norme juridice
care aparțin altor ramuri de drept, astfel unele din raporturile patrimoniale din cadrul A.P. sunt
reglementate de dr.civil , raporturile financiare sunt reglementate de dr.financiar raporturile din
domeniu relațiilor de muncă și al salarizării de dr.muncii.

--În al treilea rind obiectul propriu de reglementare al dr.administrativ îl formează raporturile

sociale,specifice denumite raporturi juridice administrative care se formeaza în legătură cu
realizarea activității executive a statului.

2. Clasificarea normelor de dr.administrativ.

Normele de dr.administrativ se clasifică după următoarele criterii:

*În funcție de specificul raporturilor sociale pe care le reglementează normele de
dr.administrativ se pot grupa în mai multe categorii:

--Norme care reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrative publice și

raporturile dintre ele.

--Norme care au ca obiect raporturile dintre autoritățile A.P. pe deoparte și persoanele fizice și
juridice pe de altă parte.

--Norme referitoare la statutul funcționarului public.

--Norme care reglementează răspunderea autorităților A.P.

--Norme care reglementează răspunderea contravențională a persoanelor fizice și juridice.

--Norme care rglementează controlul administrativ.

--Norme care reglementează instituția contenciosului administrativ.

--Norme procesuale care reglementează principiile și procedura după care se desfășoară

activitatea autorităților A.P.

*În funcție de caracterul dispoziției normelor de dr.administrativ acestea se clasifică

--Norme onerative sunt acelea care obligă subiectele cărora li se adresează să efectueze o anumită
acțiune sau prestație.

--Norme prohibitive sunt acelea care interzic anumite acțiuni.

--Norme permisive sunt acelea care lasă la atitidinea subiectelor să desfășoare sau nu anumite
actiuni.

3.Izvoarele dr.administrativ.

Prin izvoare ale dr.administrativ se înțeleg formele juridice pe care le îmbracă normele
dr.administrativ.

În doctrina occidentală izvoarele dr.adm. se clasifică în izvoare scrise și izvoare nescrise. ----Din
prima categorie fac parte cele elaborate de către autoritățile publice
(Constituția,legile,ordonanțele,regulamentele,tratatele, etc.)

--Iar din a doua categorie fac parte izvoarele elaborate de judecători (principiile generale ale
dr.public) și juristprudența.Tradițional în cadrul izvoarelor nescrise sunt incluse și doctrina,
respectiv și cutuma, însă mulți autori mai ales francezi le contestă calitatea de izvoare de
dr.administrativ.

4.Categoriile de izvoare ale dr. administrativ.

*Izvoarele formale ale dr.adm.:

--Constituția - este legea fundamentală a statului nostru care înzestrată cu o forță juridică
supremă, toate celălalte acte normative trebuind să fie conforme Constituției. Dintre normele
constituționale ce pot fi considerate că au și o natură administrativă, menționînd spre exemplu pe
cele referitoare la unele prerogative ale Președintelui R.M., la Prim-Ministru,cele privind A.P.
Centrală de specialitate și A.P.Locală.

--Legile organice – sunt acele izvoare care conțin norme de dr.administrativ, majoritatea
domeniilor prevăzute de Constituție în care se adoptă legi organice privesc și A.P. de exemplu:
organizarea Guvernului R.M., Statutul funcționarului public, Contenciosul administrativ,regimul
general privind autonomia locală, etc.

--Legile ordinare – sunt acele izvoare în măsura în care cuprind norme ce reglementează raporturi
juridice administrative și ele constituie izvor ale dr.administrativ.

--Decretele prezidențiale – actele juridice pe care le emite Președintele sunt decretele. În

literatura juridică s-a subliniat că decretele prezidențiale sunt acte administrative ce pot avea
caracter normativ sau individual. Ele pot fi izvoare ale dr.administrativ numai dacă au un caracter
normativ și reglementează raporturi din sfera executivului.

--Actele adm.normative – care emană de la Guvern și A.P.Centrală de specialitate.

--Actele autorităților A.P.Locale – ce conțin norme de dr.administrativ .

--Tratatele internaționale – pot constitui izvoare ale dr. administrativ dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții: au fost ratificate de Parlament conform dispozițiilor Constituției și stabilesc
reguli juridice referitoare la relațiile sociale din sfera de reglementare a dr. administrativ prin
ratificare de către Parlament a dispozițiilor tratatului internațional și transformarea acestora în
drept intern, vor fi abrogate sau modificate prevederile contrare cuprinse în legi organice sau
ordinare anterioare emiterii.

--Doctrina – opiniile și concepțiile exprimate de specialiști în diferite lucrări de drept, ca și

soluțiile prezentate și discutate pentru cazuri particulare nu pot constitui un izvor formal al
dreptului însă doctrina juridică servește ca un îndreptat pentru judecători și pentru legiuitor
reprezentînd în același timp un semnal de alarmă asupra reglementărilor care trebuie schimbate
sau îmbunătățite.

--Juristprudența – în literatura juridică interbelică sa considerat că aceasta nu constituie un izvor

de drept, totuși s-a aratat că instanțele judecătorești avind dreptul de a interpreta legea în mod
indirect o crează căci nimeni nu contestă rolul imens pe care-l joacă juristprudența în dezvoltarea
dreptului.