USM

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public

Tema 2: Dreptul administrativ

ca ramură de drept

VIOREL RUSU

Chișinău, 2020
 Unități de conținut
2 1. Noţiunea, obiectul şi metoda de reglementare a dreptului
administrativ.
2. Normele de drept administrativ: caracterul lor, structura şi
clasificarea.
3. Raportul juridic administrativ: trăsăturile, elementele şi
clasificarea.
4. Noţiunea şi sistemul subiecţilor dreptului administrativ.
5. Izvoarele dreptului administrativ.
Termeni-cheie: drept administrativ, norme de drept administrativ,
raport juridic administrativ, subiect de drept
administrativ
 Obiectivele de referință:
3

• să definească conceptul de drept

administrativ ca ramură de drept şi ca
ştiinţă juridică;
• să determine elementele de bază ale
dreptului administrativ;
• să aprecieze corelaţia cu alte ramuri de
drept.
 I. Noţiunea, obiectul şi metoda de
reglementare a dreptului administrativ
4

◈ Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public.

◈ Dreptul public împreună cu dreptul privat alcătuiesc sistemul
dreptului în statul nostru.
◈ Între puterile statului și principalele ramuri ale dreptului public
există o anumită corelaţie. Dreptul constituțional și dreptul
internațional public ar corespunde puterii legislative, pe când
dreptul administrativ și dreptul financiar se referă la puterea
executivă, iar dreptul penal, dreptul procesual penal și dreptul
procesual civil – puterii judecătorești.
 Evoluția și obiectul de reglementare
5
◈ Pentru a vorbi de o ramură de drept, este necesar de identificat obiectul
său de reglementare şi metoda de reglementare.

◈ În literatura de specialitate sunt duse mai multe discuţii referitor la

obiectul de reglementare al dreptului administrativ şi aceasta s-ar datora
faptului că normele dreptului administrativ reglementează relaţii sociale
destul de variate, şi de multe ori reglementarea acestor relaţii dreptul
administrativ o împarte cu alte ramuri de drept (cum ar fi dreptul financiar
şi dreptul vamal, dreptul muncii, dreptul civil etc.)
 Evoluția și obiectul de reglementare
6 ◈ Obiectul de reglementare al dreptului administrativ ar putea fi identificat reieşind
din principalii adresaţi (subiecte participante) ai raporturilor sociale reglementate
de normele dreptului administrativ. Deci, normele de drept administrativ
reglementează:
1) Organizarea şi funcţionarea autorităților administrației publice organizate în
sistem;
2) Raporturile ce apar între autoritățile administrației publice, precum și între acestea
şi structurile subordonate sau care ţin de competenţa lor;
3) Raporturile dintre autoritățile administraţiei publice și particulari (persoane fizice
și juridice private).
4) Raporturi cu caracter de organizare internă și de natură similară, ce apar în
procesul activității altor autorități publice cum ar fi cele ale puterii legislative sau
judecătorești (de exemplu raporturile cu funcţionarii publici ce formează aparatul
de lucru al autorităţilor respective).
 Noțiunea dreptului administrativ
7

◈ Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului public care

cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementează în
principal organizarea și funcţionarea autorităților administraţiei
publice, iar în subsidiar activităţi de natură administrativă a altor
entităţi statale, de asemenea reglementează raporturile dintre
aceste autorităţi, precum şi dintre acestea și particulari (persoane
fizice și juridice private).
◈ Dreptul administrativ este acea ramură de drept care
reglementează în temei organizarea şi activitatea autorităţilor
administraţiei publice pe baza şi pentru executarea legii.
 Metoda de reglementare a dreptului
administrativ
8

Reprezintă totalitatea mijloacelor sau procedeelor

utilizate de normele de drept administrativ asupra
relațiilor administrative, adică asupra
comportamentului subiecţilor dreptului administrativ.
Toate aceste procedee sunt metode de reglementare
juridică a relațiilor sociale. Metoda și obiectul dau o
caracteristică mai amplă oricărei ramuri de drept,
respectiv și dreptului administrativ.
 Metoda de reglementare a dreptului
administrativ
9
 Problema de discuție este dacă orice ramură de drept are metoda sa de
reglementare sau toate ramurile de drept folosesc aceleaşi procedee.
 Conform unor concepții doctrinale există trei posibilități juridice pe care orice
ramură de drept le folosește în calitate de mijloc de reglementare juridică:
1) Prescripția care reprezintă stabilirea unei obligațiuni juridice directe de a
efectua o acțiune sau alta conform condițiilor normei de drept;
2) Interdicția (prohibiția) - aceeași prescripție de fapt, dar de alt caracter, și
anume, stabilirea unei obligațiuni directe de a nu săvârși unele sau alte
acțiuni în condițiile prevăzute de norma de drept, şi
3) Permisiunea care reprezintă o autorizare juridică de a efectua în condițiile
prevăzute de norma de drept unele sau alte acțiuni sau de a se abține de la
săvârșirea acestor acțiuni conform aprecierii personale.
 Trăsăturile metodei de reglementare a
dreptului administrativ
10
1) Mecanismului de reglementare a dreptului administrativ îi sunt caracteristice procedee
sub formă de prescripții, de asemenea se aplică interdicţii şi mai rar permisiuni. O
parte a relațiilor reglementate, posedă un volum determinat de împuterniciri juridice
cu caracter autoritar care sunt adresate celeilalte părți obligată să se supună cerinţelor.
2) Reglementarea relațiilor sociale în cadrul dreptului administrativ presupune o
exprimare de voință a doar unui participant la relația socială (în mod unilateral).
3) Exprimarea de voință, din punct de vedere juridic, de cele mai multe ori este
autoritară, adică are o importanță hotărâtoare. Respectiv, manifestarea de voință a
unui subiect nu este identică cu manifestarea de voință a celuilalt subiect şi, în
rezultat, raporturile apar, se modifică sau încetează doar la iniţiativa unui subiect.
4) În anumite circumstanțe pot fi folosite ca procedee de reglementare a dreptului
administrativ și mijloace permisive, în rezultatul cărora pot apărea raporturi de natură
administrativă unde există egalitatea între părți. Dar folosirea permisiunilor de
asemenea este prevăzută de normele de drept administrativ în formă de autorizare.
 Trăsăturile dreptului administrativ
11 1) Este ramură distinctă a dreptului public .
2) S-a constituit mai recent comparativ cu alte ramuri de drept (cum ar fi dreptul penal sau
civil).
3) Reglementează domenii foarte variate ale vieţii sociale, deoarece şi activitatea executivă
a statului este multiplă (începând de la sănătate şi educaţie şi finalizând cu economia şi
securitatea publică).
4) Are un pronunțat caracter de mobilitate prin faptul că normele de drept administrativ se
înlocuiesc și se modifică destul de repede după adoptarea lor.
5) Conține norme ce se bazează pe principiul inegalității juridice a subiectelor raportului
administrativ.
6) Unele conflicte juridice apărute între autoritățile administrative și particulari (persoane
fizice și juridice) se soluționează de autorităţi proprii, pe cale extrajudiciară.
7) Actele și faptele în dreptul administrativ sunt supuse controlului în instanța de judecată,
în special în contenciosul administrativ.
 II. Normele de drept administrativ:
caracterul lor, structura şi clasificarea
12

Normele de drept administrativ reprezintă nişte

reguli de conduită ce reglementează raporturile
sociale ce apar între autorităţile administraţiei
publice în realizarea sarcinilor puterii
executive, precum şi raporturile dintre aceste
autorităţi şi particulari (persoane fizice şi
juridice).
 Trăsăturile normelor de drept administrativ
13 1) După obiectul lor de reglementare aceste norme sunt foarte variate, deoarece activitatea
executivă privește diferite domenii ale vieţii sociale.
2) Asigură realizarea mecanismului puterii executive conform Constituției şi legilor
Republicii Moldova.
3) Asigură organizarea și funcționarea întregului sistem al administrației publice.
4) Determină limitele de conduită corespunzătoare a subiecţilor raporturilor administrative,
având ca scop asigurarea unui regim trainic al legalităţii şi disciplinei în domeniul
administraţiei publice.
5) Nu reglementează relațiile dintre particulari fiindcă ele, ca regulă, sunt imperative.
6) Au un grad diferit de generalitate. Astfel, unele sunt obligatorii pentru toate persoanele,
cum ar fi cele ce reglementează asigurarea ordinii publice, altele se referă la o largă
categorie de persoane (de exemplu cele din domeniul învățământului), altele la o
categorie mai mică de persoane (spre exemplu normele ce reglementează statutul
funcţionarilor unei anumite autorități publice).
 Structura normelor de drept
administrativ
14

◈ Structura logico-juridică:
se referă la conţinutul normelor de drept
administrativ
◈ Structura tehnico-juridică
se referă la modul de formulare a normelor
de drept administrativ
 Structura logico – juridică a normelor de drept
administrativ
15
◈ Ipoteza - stabileşte împrejurările, condiţiile în care se aplică
norma de drept administrativ, precum şi cercul de subiecţi
la care se referă.
◈ Dispoziţia - reprezintă conţinutul sau fondul reglementării,
care poate fi o prescripţie, o interdicţie, dar şi o permisiune.
◈ Sancţiunea - reprezintă consecinţele juridice ale
nerespectării normei de drept administrativ. Specific
normelor de drept administrativ este faptul că sancţiunea nu
este prezentă permanent.
 Structura tehnico – juridică a normelor de
drept administrativ
16
Are în vedere modul de formulare a normelor (de asemenea
fiind caracteristic pentru majoritatea normele de drept). Din
acest punct de vedere normele de drept administrativ se
exprimă, de regulă, în articole sau puncte cu subdiviziunile
lui denumite alineate/subpuncte (care pot fi, sau nu,
numerotate prin cifre sau litere), precum și gruparea
articolelor/punctelor în secţiuni, capitole, titluri, părţi într-o
anumită ordine logică. Este evident că nu este obligatoriu ca
să fie prezente toate elementele menţionate, ci numai unele
din ele, totul depinzând de complexitatea reglementării.
 Clasificarea normelor de drept
administrativ
17

A. Obiectul reglementării
B. Forța juridică
C. Sfera de cuprindere
D. Conținutul juridic al nomelor de drept
administrativ
 Obiectul reglementării
18

◈ Norme materiale – norme care reglementează drepturile și

obligațiile participanţilor la raporturile administrative. Aceste
norme determină bazele de interacțiune ale autorităţilor
administrative cu diferitele genuri de obiecte ale administrării.
◈ Norme procedurale - norme au ca obiect reglementarea unor
relaţii procesuale după care îşi desfășoară activitatea unele organe
administrative. Menirea acestor norme este de a determina
ordinea de realizare a drepturilor și obligațiilor juridice stabilite de
normele materiale.
 Forța juridică
19
În dependență de forța juridică sau actul juridic în care
sunt cuprinse, normele de drept administrativ, atât
materiale cât și cele procesuale, pot fi:
1) norme constituționale cuprinse în legi
constituţionale;
2) norme organice cuprinse în legi organice;
3) norme ordinare cuprinse în legile ordinare;
4) norme subordonate (subsecvente) legii prevăzute
în actele administrative normative.
 Sfera de cuprinderea a normelor
20
◈ Norme generale – norme care au sferă largă de reglementare.
◈ Norme speciale - norme care reglementează o anumită grupă de raporturi sociale
bine determinate.
◈ Norme excepționale (derogatorii) – normele adoptate în caz de excepție pentru a
reglementa situații determinate, inclusiv apărute în mod excepțional.
◈ Această clasificare prezintă importanță pentru interpretarea și aplicarea normelor
de drept administrativ. Principiul priorităţii «normei speciale». În caz de
divergenţă între o normă generală şi o normă specială, care se conţin în acte
normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială. În caz de divergenţă între o
normă generală sau specială şi o normă derogatorie, care se conţin în acte
normative de acelaşi nivel, se aplică norma derogatorie (art. 5 din Legea nr.
100/2017 cu privire la actele normative).
 Conținutul juridic al normelor de drept
administrativ
21 ◈ Norme obligațiuni (onerative) - norme care prescriu, în condițiile prevăzute de
normă, să fie efectuate acțiuni concrete.
◈ Norme interdicții (prohibitive) - norme care prevăd o interdicție în săvârșirea unor
sau altor acțiuni în condițiile determinate de normă.
◈ Norme permisive ( de împuternicire, dispozitive) - norme care oferă posibilitatea
de a alege, de a opta pentru o anumită conduită la aprecierea sa, în limitele
prevăzute de normă. Conținutul juridic concret al normelor de împuternicire
depinde de particularitățile adresatului. Ca varietate de asemenea norme pot fi:
 norme de stimulare – norme care asigură, prin intermediul mijloacelor
corespunzătoare de influenţă (morală sau materială), comportarea necesară a
participanţilor la raporturile de drept administrativ;
 norme de recomandare – norme care, de regulă, nu au caracter juridic
obligatoriu, destinatarii acestor norme fiind îndemnaţi să urmeze o anumită
conduită.
 III.Raportul juridic administrativ: trăsăturile,
elementele şi clasificarea
22
◈ Raportul juridic administrativ este o relaţie socială de
administrare, reglementată de normele dreptului
administrativ, în cadrul căreia părţile apar ca purtători
de drepturi şi obligaţii stabilite şi garantate de normele
de drept administrativ.
◈ Cuprinzând o largă și variată categorie de raporturi
sociale, raporturile juridice administrative se deosebesc
de raporturile juridice ale celorlalte ramuri de drept și
în special de raporturile juridice ale ramurilor dreptului
privat.
 Trăsăturile raporturilor juridice administrativ
1) Cel puțin unul din subiectele raportului juridic administrativ este o autoritate a administraţiei publice
23
sau, în anumite cazuri, altă autoritate publică (pot apărea două organe ale administrației publice).
2) Obiectul raportului juridic administrativ este determinat de domeniul activității autorităţilor
administrative. Sfera obiectului raportului juridic administrativ este largă și variată.
3) De regulă, raporturile juridice administrative apar, se modifică sau încetează pe baza unei manifestări
unilaterale de voință (la cerere sau din oficiu).
4) Apar din oficiu acele raporturi juridice administrative care stabilesc în temeiul unui act normativ
anumite drepturi sau obligații, de regulă, obligații pentru particulari. La cerere apar raporturile juridice
administrative din inițiativa particularilor, adică apar în urma manifestării voinței particularului de a
stabili raporturi juridice cu un organ al administrației publice.
5) Raporturile juridice administrative pot apărea, modifica sau înceta şi din producerea unor evenimente
(atingerea unei anumite vârste, calamitate naturală, etc.).
6) Încălcarea obligațiunilor ce izvorăsc din raportul juridic administrativ atrage de regulă angajarea
răspunderii disciplinare, contravenţionale sau patrimoniale (materiale) .
7) Conflictele juridice apărute din nerespectarea obligațiilor ce revin părților raportului pot soluționate pe
cale administrativă/ extrajudiciară (de regulă de autorităţi ierarhic superioare), precum şi pe cale
judiciară, în cazurile determinate de lege.
 Condiții de apariție a raporturilor juridice
administrative
24

1) Existenţa normei de drept administrativ.

2) Existenţa subiectelor raportului care au
calitatea de subiecte a dreptului administrativ.
3) Existenţa faptei juridice.
 Elementele raportului juridic administrativ
25
◈ Subiecţii raportului juridic administrativ sunt titularii de drepturi şi/sau
obligaţii subiective. Cel puţin unul dintre subiecţii acestor raporturi este
învestit cu putere publică, iar al doilea subiect poate fi fie o altă
autoritate a administraţiei publice, fie un particular (persoană fizică sau
juridică).
◈ Obiectul raportului juridic administrativ îl constituie acţiunile sau
conduita subiecţilor, fiind determinat de sfera relaţiilor sociale
reglementate de normele de drept administrativ (sănătate, educaţie,
apărare, cultură etc.).
◈ Conţinutul raportului juridic administrativ îl formează totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor ce le revin subiecţilor raportului.
 Clasificarea raporturilor juridice administrative
26

 Statutul juridic al subiecţilor participanţi

 Scopul juridic urmărit

 Natura sau conținutul raportului juridic

 Statutul juridic al subiecţilor participanţi
27
◈ Raporturi juridice în care ambii subiecţi sunt autorităţi ale administraţiei publice
 dacă subiecţii se află pe poziţii diferite în ierarhia autorităţilor administraţiei publice,
suntem în prezenţa raporturilor de subordonare (de exemplu: raporturile dintre
Guvern şi un minister);
 dacă subiecţii se află pe aceleaşi poziţii în ierarhia autorităţilor administraţiei publice,
de regulă, suntem în prezenţa raporturilor de colaborare (de exemplu, raporturile
dintre două ministere), dar pot fi excepții de la acestea.
◈ Raporturi juridice în care un subiect este autoritate publică, iar cel de al doilea subiect
este un particular
 de regulă, aceste raporturi au caracter de subordonare, datorită poziţiei supraordonate
a subiectului învestit cu atribuţii de putere publică (a autorităţii administraţiei publice)
faţă de celălalt subiect;
 pot fi însă și raporturi de colaborare ( de exemplu, adoptarea unor decizii în comun
sau organizarea unor manifestaţii, activităţi în interesul public etc.).
 Scopul juridic urmărit
28

◈ Raporturi ce ţin de organizarea, funcţionarea şi

realizarea sarcinilor administraţiei publice (cu
caracter pozitiv).
 raporturi juridice administrative materiale
 raporturi juridice administrative procesuale.
◈ Raporturi jurisdicţionale ce apar în urma conflictelor
dintre autoritățile administraţiei publice şi particulari.
 Natura sau conținutul raportului juridic
29

◈ Raporturi juridice de subordonare

◈ Raporturi juridice de colaborare
 IV. Noţiunea şi sistemul subiecţilor dreptului
administrativ
30

◈ Prin subiect al dreptului administrativ se înţelege

persoana fizică sau organizaţia care, conform
legislaţiei Republici Moldova, poate fi parte la
raporturile sociale reglementate de normele de drept
administrativ (la raporturile juridice administrative).
◈ Cercul subiectelor dreptului administrativ este variat.
Principalul moment care le caracterizează este
posesia unei calități juridice deosebite și anume,
capacitatea juridică administrativă.
 Clasificarea subiecţilor dreptului administrativ
31

◈ Subiecţi individuali

◈ Subiecţi colectivi
 Subiecții individuali
32

◈ În calitate de subiecți individuali apar:

 cetățenii Republicii Moldova
 cetățenii străini
 apatrizii.
◈ Subiecți individuali specifici sunt considerați funcționarii publici,
factorii de decizie sau agenții publici. Particularitatea lor constă în
aceea că manifestându-se individual ca cetăţeni ei, în același timp,
sunt reprezentanții oficiali ai unei sau altei autorităţi publice.
Respectiv aceasta își lasă amprenta asupra statutului lor juridic,
deosebindu-se de alți subiecți individuali ai dreptului administrativ.
 Subiecții colectivi
33 ◈ Organizații statale
 autorităţile administrației publice (uneori alte autorități
publice);
 unităţile structurale ale acestora cu competenţă proprie;
 instituţiile publice (de învățământ, de asistenţă socială, etc.);
 întreprinderi de stat sau municipale şi asociaţiile acestora
(concerne, corporații etc.).
◈ Organizaţii nestatale
 organizațiile social-politice, asociațiile obștești, asociaţiile
religioase, sindicatele, patronatele, fundaţiile, societăţile
comerciale, cooperativele, instituţiile private şi alte structuri
private. Ele devin subiecte din momentul înregistrării de stat.
 V. Izvoarele dreptului administrativ
34

◈ Izvoare ale dreptului administrativ în sens material

◈ Izvoare ale dreptului administrativ în sens formal

◈ Izvoare scrise

◈ Izvoare nescrise (cutumiare)

 Izvoare ale dreptului administrativ în sens material
35

Izvor în sens material atât al dreptului

administrativ, cât și al dreptului în general,
reprezintă un ansamblu de valori materiale și
spirituale ale unei anumite societăți într-o
anumită perioadă istorică, care sunt exprimate
în formă juridică normativă.
 Izvoare ale dreptului administrativ în sens formal
36
◈ Prin izvoare în sens formal ale dreptului administrativ se înțeleg formele juridice prin care sunt
exprimate normele de drept administrativ. Izvoarele formale ale dreptului administrativ sunt:
1) Constituția Republicii Moldova.
2) Legile organice care conțin norme de drept administrativ.
3) Legile ordinare și hotărârile Parlamentului care cuprind norme ce reglementează raporturi
administrative.
4) Decretele Președintelui Republicii Moldova dacă au caracter normativ şi reglementează
raporturi din sfera puterii executive.
5) Hotărârile, ordonanţele şi dispoziţiile Guvernului.
6) Ordine, instrucțiuni și alte acte normative departamentale ale ministerelor și altor
autorităţi administrative centrale de specialitate.
7) Deciziile şi dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale ce conţin norme de drept
administrativ.
8) Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, care conţin norme
referitoare la relaţiile sociale din sfera de reglementare a dreptului administrativ şi au o
aplicare directă.