Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structura examen:
Trasaturi:
1. dreptul administrativ este calificat in mod unanim ca fiind o ramura a dreptului public.
2. dreptul administrativ este dominat de principiul legalitatii, in sensul ca activitatea
adutoritatilor administratiei publice se desfasoara pe baza legii si are ca scop principal
punerea lor in aplicare. Acest principiu al legalitatii este un principiu constitutional regasit
in art. 1 (5):respectarea Constitutiei a suprematiei sale si a legilor este obligatorie ;
3. dreptul administrativ se caracterizeaza prin existenta unui ansambu de reguli specifice
activitatilor administrative, distincte aceste reguli, de cele care reglementeaza raporturile
dintre particulari, fapt ce deosebeste dreptul administrativ de cel privat.
Problemele care apar in activitatea administrativa difera in mod esential de problemele
generate intre particulari.
4. normele dreptului administrativ sunt mai mobile fata de normele dreptului privat.
Legislatia administrativa se modifica uneori cu prea mare repeziciune aspect ce atrage
deficiente in implementare mai ales ca normele administrative trebuie implementate pana
la ultimul nivel al administratiei respectiv la nivelul comunitatilor locale;
5. in dreptul administrativ interesul public are prioritate in fata interesul particular plecandu-
se de la ideea ca interesele statului sunt interesele colectivitatii iar interesele colectivitatii
sunt prioritare in rapot cu cele ale indivizilor. Ca un echilibru fata de aceste prerogative de
forta ale administratiei publice, Constitutia instituie drepturi de garantii (art. 51,52) pentru
a-l proteja pe cetatean.
Subiecte examen Administrativ
IPOTEZA
Ipoteza prevede imprejurarile, conditiile in care se aplica si subiectele la care se refera
dispozita. In ipoteza normei vom gasi si alte elemente precum cele care prevad defintii, principii,
scopul activitatii unei autoritati, intelesul unor termeni, toate acestea fiind necesara pentru a
intelege ce vrea sa ne spuna norma.
Ceea ce caracterizeaza o norma de dreptul administrativ este modul amplu de redactare.
Ipoteza normei de drept administrativ ne expune obiectul administratiei.
Ipoteza normei de drept administrativ se clasifica in :
- Ipoteza absolut determinata
- Ipotea relativ determinata
DISPOZITIA
Pentru ca suntem un drept de putere, dispozitia va fi de cele mai multe ori categorica si
imperativa. Rezulta ca cele mai multe norme de drept administrativ au o dispozitie onerativa prin
care subiectele de drept sunt obligate la o anumita conduita sau prestatie.
In dreptul administrativ intalnim si norme cu caracter prohibitv.Aceste norme sunt norme
prin care se interzic anumite actiuni.
De asemenea regasim in dreptul administrativ (frecventa redusa) norme cu caracter
permisiv. Aceste norme cu caracter permisiv prevad facultatea de a actiona sau nu lasand la
latitudinea subiectelor de drept daca sa faca sau nu anumite actiuni.
In continutul cu caracter permisiv gasim verbul a putea.
La fel ca si ipoteza, dispozitia poate fi absolut determinata( cand nu este posibila nici o
derogare de la drepturile si obligatiile stabilite) sau relativ determinata( cand norma prevede
mai multe variante posibile de conduita urmand ca fie administratia fie cetateanul sa aleaga una
dintre ele.
Subiecte examen Administrativ
SANCTIUNEA
In stanctiunea vom regasi urmarile juridice care apar in cazul nerespectarii normei de
drept administrativ. Este posibil ca sanctiunea sa nu apara in mod direct, caz in care urmeaza sa
fie dedusa din continutul normei. Sanctiunea este un element potential al normei.
Clasificarea sanctiunilor:
1. Sanctiuni absolut determinat;
2. Sanctiuni relativ determinate;
3. Sanctiuni alternative;
4. Sanctiuni cumulative.
Formele sanctiunii
1. Formele sanctiunii disciplinare (revocarea, alegere mutarea disciplinara);
2. Formele sanctiunilor contraventionale (avertismentul, amenda, prestarea unei activitati
in folosul comunitatii);
3. Formele sanctiunilor administrativ patrimoniale (repararea prejudiciului produs printr-o
dauna materiala sau morala );
4. Formele masurilor de constrangere cu caracter nesanctionator (retinerea unei
persoane, obligarea la tratament medical) ;
5. Formele masurilor executarii silite (demolarea, desfintarea unei constructii);
6. Formele masurilor cu privire la actele juridice (anularea, suspendarea sau caile de atac
in instanta impotriva actelor administrative).
Subiecte examen Administrativ
Definitie: izvoarele de drept sunt procedurile prin care se elaboreaza regulile de drept.
Sistemul normativitatii juridice = izvoarele scrie ale dreptului administrativ sunt ordonate
si ierarhizate.
Izvoare scrie:
1. Constitutia;
2. Legea organica;
3. Legea ordinara si ordonanta;
4. Hotararea Guvernului;
5. Hotarari (ordine, instructiuni, norme de aplicare) ale administratiei ministeriale.
6. Ordinul prefectului;
7. Hotararea consiliului judetean;
8. Hotararea consiliului local;
9. Dispozitia primarului.
CONSTITUTIA
Constitutia este legea fundamentala care cuprinde norme cu privire la administratia
publica atat in sens organic cat si material. Este sursa directa sau indirecta a tuturor
prerogativelor administratiei publice . In art 1 avem enumerate valorile supreme care stabilesc
sensul activitatii administratiei publice.
Titlul II stabileste drepturi si libertati fundamentale fiind drepturi obligatii si limite ale
administratiei publice.
Titlu III enumera prerogativele administrative ale Presedintelui Romaniei si ale
Guvernului.
Art 134 enumera obiectivele pe care trebuie sa le asigure statul in plan economic ,
financiar si social. Toate fiind sarcini ale organelor administratiei
LEGILE
Exemple de legi organice:
1. Legea 90/2001
2. Legea 415/2002
3. Legea 188/1999
In ceea ce priveste legea ordinara, aceasta este izvor de drept administrativ numai in masura in
care reglementeaza relatii sociale ce fac obiectul administratiei publice. Dreptul contraventional
este o ramura a dreptului administratiiv iar legile ordinare care stabilesc contraventii vor intra tot
in categoria izvoarelor dreptului administrativ.
Subiecte examen Administrativ
ORDONANETELE DE GUVERN
Ordonanetele de Guvern sunt prin excelenta izvoare ale dreptului administrativ deoarece
ele sunt emise de Guvern care este figura centrala a administratiei publice. Ordonantele
Guvernului sunt si acte administrative
HOTARARILE DE GUVERN
Hotararile de Guvern potrivit art 108 (2) sunt emise pentru organizarea executarii legilor.
Ordonantele fie simple fie de urgenta inlocuiesc legea in timp ce hotararile pun in aplicare legile.
Toate hotararile de Guvern sunt izvoare ale dreptului administrativ.
Hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de
ministrii care au obligatia punerii lor in executare. Atat hotararile si ordonantele se publica in
MO. Nepublicarea in MO atrage inexistenta actului.
Art 108 (4) prevede o exceptie de la principiul obligativitatii publicarii in MO respectiv
nu se publica hotararile care au caracter militar.
Alaturi de hotararile de Guvern constituie izvoare ale dreptului administrativ, hotararile
Consiliului de Ministrii.
Atat administratia cat si cei administrati trebuie sa aiba convingerea ca prin respectiva cutuma e
stabilesc veritabile drepturi si obligatii juridice. In dreptul administrativ,cutuma, reprezinta izvor
de drept mai ales in cazul comunitatilor locale (ex: oficierea casatoriile de catre primar sau de
ofiterul starii civile in zilele de sambata).
Cutuma sau obiceiul juridic reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita
colectivitate, pe care aceasta colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic.
Oiceiurile, potrivit unor conceptii, au o sfera mai larga decat dreptul,in ele regasindu-se
germenele organizarii juridice a societatii.
Doctrina nu este un izvor de drept administrativ insa are o influenta decisiva asupra
jurisprudentei . Este utilizata atat de judecator cat si de legiuitor.
Subiecte examen Administrativ
PRESEDINTELE
Potrivit Constitutiei de la 1866, seful statului se numea Domn, iar puterile sale
constitutionale erau ereditare.
Dupa Revolutia din decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvarii Nationale prin
Presedintele sau, a detinut provizoriu functia de sef de stat.
In favoarea semi-prezidentialismului:
1.art.62+81
2.art.89
In favoarea regimului parlamentar:
3.art.95 8.art.109 alin.(2)
4.art.96 9.art.74
5.art.90 10.art.77
6.art.85 11.art.91,92,93
7.art.109 alin.(1) 12.art.100 alin.(2)
Sistemul din Romania este un regim semi-prezidential atenuat sau un regim parlamentarizat.
Importanta argumentului nr.1, respetiv alegere in mod direct a presedintelui defineste semi-
prezidentialismul atenuat,iar aceasta trasatura este atat de importanta incat nu se poate vorbi de
regim parlamentar.
Subiecte examen Administrativ
conditii,declaratiile purtatorului de cuvant raman declaratiile politice ale acestuia,fara a-l putea
angaja in mod direct pe presedinte.
I. Adresarea de mesaje
Mesajul=canalul de comunicare catre Parlament a opiniilor presedintelui cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii.
1.Continutul mesajului
Trebuie sa remarcam ca sfera mesajelor este una relativ determinata.Constitutia foloseste
formularea generica principalele probleme politice ale natiunii, fara a exemplifica sau enumera
ce intra in aceasta categorie. Este insa evident, ca aceste probleme trebuie sa aiba legatura cu
competentele Parlamentului, adica sa priveasca fie probleme de legiferare, fie probleme de
control parlamentar.
2.Forma de prezentare a mesajului
Din cutuma constitutionala, exista 3 posibile situtatii in care poate fi prezentat mesajul :
a) prezentarea directa in Parlament
b) trimiterea mesajului sub forma unei scrisori publice adresata Parlamentului
c) citirea mesajului in Parlament de catre un consilier presidential
3.Efectele mesajului
Intrucat vorbim despre un act exclusiv politic,mesajul nu produce efecte juridice.In ceea ce
priveste Parlamentul,camerele acestuia sunt insa obligate sa se intruneasca in sedinta comuna si
sa primeasca mesajul.Nu este insa obligatoriu ca dupa primirea mesajului,Parlamentul sa il si
dezbata.
In masura in care Parlamentul doreste sa adopte o pozitie oficiala cu privire la mesaj,el face
acest lucru pe propria raspundere,justificarea acestui fapt rezida in faptul ca mesajul nu
reprezinta o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat.Principiul isi mentine in
continuare aplicabilitatea,atributia presedintelui rezumandu-se la a comunica Parlamentului
pozitia sa cu privire la anumite probleme politice,iar Parlamentul fiind obligat doar sa se
intruneasca fara a face din mesajul presedintelui o chestiune parlamentara.
Convocarea Parlamentului
a).regula-presedintele convoaca Parlamentul nou ales in cel mult 20 de zile de la alegeri
b).exceptie: presedintele convoaca Parlamentul in sesiuni extraordinare de lucru in masura in
care considera necesar acest lucru
Corelativ dreptului de convocare,avem dreptul presedintelui de a cere dizolvarea Parlamentului
(acest drept nu este unul absolut,ci este ingradit de 6 conditii).
Cele 6 conditii se impart in:
a).3 conditii esentiale:
-sa existe cel putin 2 solicitari privind acordarea votului de investitura
-sa fi trecut mai mult de 60 de zile de la data primei cereri de acordare a votului de investitura
-sa fie consultati presedintii celor doua camere si liderii grupurilor parlamentare
!!! Chiar daca sunt intrunite conditile prevazute,presedintele poate sa dizolve Parlamentul
In maxim de 30 zile guvernul are obligatia de a organiza alegeri pentru alegerea unui nou
presedinte.
Situatia in care poporul voteaza ca si Parlamentul dar nu avem numarul suficient de
cetateni,acesta isi reia atributiile.
constitutionale sunt altceva fata de grava incalcare a Constitutiei. Grava incalcare a Constitutiei
ramane o fapta politica, desi si in acest caz presedintele perturba ordinea constitutionala.
Actiunile impotriva ordinii constitutionale sunt fapte de natura penala care trebuie sa creeze
premisele savarsirii unor infractiuni cu un grad de pericol ridicat, avand in vedere si sanctiunea
care poate merge pana la detentiunea pe viata.
Intre aceste doua faze Parlamentul are de indeplinit o obligatie constitutionala de a-l informa
pe presedinte ca impotriva sa este propusa o acuzare de inalta tradare.
Faza 1- Faza 2=> presedintele nu isi mai poate exercita atributiile
b).faza juridica are 3 momente:
1.anchetarea (ICCJ-Parchetul de pe langa ICCJ-sectia penala a ICCJ si in recurs de sectiile unite
ale ICCJ)
2.fondul-achitarea
3.recursul-condamnarea duce la demiterea de drept a presedintelui si interzicerea exercitarii unor
drepturi
Subiecte examen Administrativ
Guvernul este autoritatea ce are sarcina fundamentala de a realiza politica natiunii fiind
initiatorul, modelatorul dar si executantul masurilor de redresare economica, de scadere a
inflatiei, de stabilizare economica, raspunzand totodata de ordinea publica, de apararea nationala
si de raporturile statului respectiv cu alte state.
Guvernul are dublu rol:
I. POLITIC - este construit pe doua paliere:
a) Guvernul stabileste liniile directoare si obiectivele generale ale politicii interne si externe
a tarii (isi angajeaza raspunderea in fata Parlamentului);
b) Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii.
Structura Guvernului
Subiecte examen Administrativ
Atunci cand vorbeste despre alti membri stabiliti prin lege organica sunt avute in vedere
demnitati echivalente acestei functii sau mai mici,in nici un caz nu poate fi vorba despre o
functie superioara.
Legea 90/2001 arata: Guvernul este alcatuit din prim-ministru si alti ministri.
Din Guvern pot face parte si ministri delegati cu insarcinari speciale pe langa prim-ministru
prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.
Subiecte examen Administrativ
a) deces
b) demisie
f) suspendarii
Primele subiecte de drept public implicate in procedura de investitura sunt partidele politice
parlamentare.Presedintele nu poate desemna un alt candidat inafara celui propus fie de partidul
majoritar,fie de o coalitie parlamentara ce urmeaza sa sustina Guvernul.Mai mult,partidele
parlamentare au dreptul de a cere presedintelui sa le consulte.Prin urmare,presedintele poate sa
desemneze un candidat politic,de regula seful partidului care castiga alegerile,un alt fruntas
politic si in mod exceptional un candidat care nu apartine nici unui partid politic,dar care se
bucura de sustinere politica.
Subiectele implicate:
a).partidele politice
b).presedintele
b).lista cu ministrii
a).programul de guvernare
Sedinta parlamentara in care se acorda votul de incredere este o sedinta a ambelor Camere ale
Parlamentului si din acestea pentru a respecta simetria juridica si motiunea de cenzura in care se
va dezbate o posibila demitere a Guvernului se va dezbate tot in sedinta comuna a Camerelor
Parlamentului.Pentru a amplifica rolul Parlamentului in procedura de investitura,legiuitorul arata
ca are loc o dezbatere si nu o simpla prezentare a programului de guvernare sau a listei cu viitorii
ministri.Dezbaterea inseamna luari de cuvant,audieri ai viitorilor ministrii in fata comisiilor de
specialitate care isi vor da avizul,formularea de observatii si propuneri.Aceasta dezbatere
parlamentara atrage dupa sine posibilitatea modificarii programului de guvernare.Pentru a
satisfice fie interese ale partidelor politice,fie interese ale grupurilor de presiune (sindicatele).
Votul are ca obiect atat programul in foma finala rezultata dupa rezultate cat si lista cu membrii
guvernului in ansamblul ei.
presupune, spre exemplu in masura in care se infiinteaza noi ministere, adoptarea unor legi
pentru crearea acestor ministere.
Daca pe lista Guvernului sunt propuse si alte categorii de functii decate cele din legea
organica,dupa ce se obtine votul de investitura trebuie modificata automat si legea organica.In
cazul in care,Parlamentul nu acorda votul de investitura,intreaga procedura trebuie
reluata,presedintele urmand sa desemneze un nou candidat pentru functia aceasta de prim-
mimistru care poate fi si persoana desemnata anterior.
4.numirea Guvernului de catre seful de statului (depunerea unui juramant de credinta de catre
prim-ministru si ministri)- presedintele este obligat sa numeasca Guvernul.Abia prin Decretul
prezidential de numire a Guvernului,candidatul la functia de prim-ministru el devine prim-
ministru.Votul de incredere ramane etapa esentiala in procedura de investitura,desi votul de
incredere este un fapt juridic,spre deosebire de decretul de numire care este un act juridic,votul
de incredere reprezinta momentul in care se incheie contractul de guvernare intre Parlament,ce
reprezinta vointa majoritatii si candidatul la functia de prim-ministru.Actul presedintelui de
numirea Guvernului nu produce nici o consecinta juridica intre presedinte si Guvern,ci reprezinta
o formalitate pentru a marca momentul de la care putem vorbi despre Guvern in functiune.
Incetarea mandatului unui ministru poate avea loc si in situatia in care un membru al
Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitive sau cand s-a
declarant ca averea sa a fost dobandita ilicit.
Potrivit legii nr. 90/2001 in art. 6, demisia unui membru al Guvernului se anunta public, se
prezinta in scris primului ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de
depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zie de la data depunerii.
Revocarea din functia de membru al Guvernului se face prin Decret de Presedintele tarii, la
propunerea primului ministru (primul-ministru nu poate fi revocat din functie de Presedintele
Romaniei art. 107 alin. (2) Constitutie).
Suspendarea intervine intr-o situatie de exceptie, atunci cand se solicita inceperea urmarii
penale a respectivului membru al Guvernului.Este o sanctiune,una administrativ-disciplinara.
Demiterea intervine cand un membru al Guvernului este condamnat penal printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva sau cand se declara tot prin hotarare judecatoreasca faptul ca averea sa
a fost dobandita ilicit,in acest caz presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru va
emite Decretul de demitere din functie.
Subiecte examen Administrativ
Atat hotararile cat si ordonantele sunt acte administrative.Hotararea reprezinta prin esenta sa
un act administrativ,intrunind toate elementele pe care definitia le da acestor acte.Fiind un act
administrativ tipic,hotararea va urma regimul juridic normal al atacului in contencios
administrativ potrivit procedurii tipice prevazuta de Legea 554/2004.
1.referinta temporala (data pana la care Guvernul este imputernicit sa emita ordonante)
Al treilea element al legii de abilitare este insa facultativ il reprezinta posibilitatea ca legea sa
fie supusa spre aprobare Parlamentului.
Intrebarea
Aceasta forma de control este consacrata de art.112 din Constitutie.
In primul rand, vizeaza Guvernul in intregul sau, dar vizeaza si pe fiecare membru in
parte al Guvernului pentru activitatea specifica.
In al doilea rand, intrebarea este forma cea mai simpla si cea mai folosita de control
parlamentar. Intrebarea presupune solicitarea unui raspuns daca un fapt este adevarat sau nu,
daca o informatie este exacta sau nu, daca Guvernul va comunica anumite acte si informatii sau
daca Guvernul va adopta anumite acte.
Aceste intrebari pot fi scrise sau orale. La randul lor raspunsurile pot fi orale sau scrise.
Intrebarile pot viza pe langa toti membrii Guvernului si alti conducatori din administratia
publica. Acestia pot face obiectul cercetarii Parlamentului.
Textul din Constitutie se limiteaza doar in a ne prezenta aceasta forma de control
Parlamentar.
Art.159 alin.(2) din Regulamentul Senatului defineste intrebarea ca fiind o simpla cerere
de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul sau
celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Senatului informatiile sau
documentele solicitate ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema
determinate.
Interpelarea
Interpelarea reprezinta si ea o forma de control a administratiei publice, insa nu este
acelasi lucru cu intrebarea.
Interpelarea are un caracter mai complex fata de intrebare, deoarece o interpelare nu
presupune doar simple raspunsuri. Aceasta presupune explicatii cu privire la politica Guvernului
in toata sfera de activitate a acestuia.
Interpelarile au un continut mai amplu fata de intrebari si ele vizeaza in oglinda un
raspuns mai amplu din partea Guvernului care poate fi doar in forma scrisa.
O a doua diferenta intre intrebari si interpelari consta in faptul ca catre Parlament,
Parlamentul exprimandu-si astfel punctul de vedere cu privire la problema ce a facut obiectul
interpelarii.
A treia diferenta deriva din prima diferenta si aceea ca interpelarile nu pot imbraca decat
forma scrisa.
Pentru a defini in mod corect interpelarea apelam la Regulamentul Senatului respectiv
art.163 care spune ca interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau a unui membru
al acestuia de catre unul sau mai multi senatori sau de un grup parlamentar prin care se solicita
explicatii Guvernului in problemele importante ale activitatii sale interne sau externe.
Subiecte examen Administrativ
Ancheta
Anchetele reprezinta mijlocul cel mai specializat de control parlamentar asupra
Guvernului si a administratiei publice. Acestea sunt realizate de comisii parlamentare. Fiecare
camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii
speciale. Camerele isi pot constitui si comisii comune.
Comisiile de ancheta pot apartine fiecarei camere sau pot face parte din Comisiile
comune.
Cei audiati de comisiile de ancheta au un statut juridic similar martorilor. De asemenea
trebuie subliniat ca cei audiati sunt obligati sa sprijine activitatea comisiei parlamentare, sunt
obligati sa prezinte toate informatiile si toate documentele cerute de comisii.
Subiecte examen Administrativ