REFERAT

Condiiile de valabilitate a actului administrativ

DREPT ADMINISTRATIV

Titular curs:prof.dr.A.Bercu Titular seminar:drd. B.Petrior

Administraie public Student: Bahan Cezar

Conditii de valabilitate alea actelor administrative

In doctrina de specialitate s-a apreciat ca prin regim juridic al actelor administrative intelegem un ansamblul de reguli de fond si de forma care contureaza personalitatea acestora in circuitul juridic, in sensul ca evoca criteriile lor de valabilitate sau ca regimul juridic al actelor administrative reprezinta un ansamblu de reguli ce guvereneaza formarea, modificarea si desfiintarea respectivelor acte.In orice caz elemental central al acestui regim juridic il reprezinta legalitatea actului administrative ceea ce inseamna ca autoritatile sunt tinute, in deciziilea pe care le iau, de a se conforma legii sau mai exact, legalitati, adica unui ansamblu de reguli de drep. Nerspectare legii atrage dupa sine diferite forme de sanctiune cum sunt: -anulabilitatea actului intervine in cazurile incalcarii unor condiii de forma, procedura sau oportunitate, care pot fi indeplinite ulterior(teoria salvgardarii actului), astfel ca actul devine valabil; -nulitatea actului intervine, in cazul incalcarii conditiilor de fond(competent, legalitate). Urmarind evolutia teoriilor privind conditiile de leagalitate ale actelor administrative, atat pe plan national cat si pe plan international constatam de la inceput o mare varietate de idei atat cu privire la continutul acestora, cat mai ales la modul lor de abordare. Se apreciaza ca fiind conditii generale de valabilitate ale actului administrative dupa cum urmeaza: -actul sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei -actul sa fie emis in conformitatea cu litera si spiritul legilor si ordonantelor -actul sa fie emis pe baza tuturor actelor organelor administratiei publice care sunt superioare organului administrative emitent -actul sa fie emis in forma si procedura prevazuta de lege Autorul distinge si conditii specifice de legalitate pe considerente de oportunitate in sensul ca actul sa fie conform cu interesul public ocrotit de lege,respective cu scopul legii, oportunitatea fiind inteleasa deci ca limita legala a dreptului de apreciere a autoritatii publice. In ceea ce priveste doctrina straina, varietatea tezelor cu privire la continutul conditiilor de legalitate, dar mai ales modalitatea lor de abordare ne pune in dificultate in stabilirea constantelor. In doctrina franceza constatam ca aceste conditii au fost abordate din perspective diferite: -ca a nulitatii actelor administrative(a sanctiunuii nerespectarii principilui legalitatii) -cea a contenciosului administrativ(deci a controlului) inclusive pentru exces de putere -cea a prezentarii propriu-zise a conditiilor de valabilitate a actului administrative

- cea care presupune o combinative intre prezentarea conditiilor de valabilitate si a sanctiunilor nerespectarii acestora. Conditii de fond Conditiile de fond ce trebuie indeplinite pentru a asigura legalitatea actului administrative tin de stricta respectare a competentelor ce le au autoritatile administrative ce emit/ adopta actul administrative. In teoria dreptului adminstrativ s-au formulat multiple si diverse teze cu privire la interesul notiunii de capacitatea sau competent de actiune a autoritatilor administartiei publice. Se defineste competent organelor administratiei publice ca fiind ansamblul atributiilor stabilie de Constitutie sau de lege, ce ofera drepturi si obligatii pentru a aduce, in nume propriu si in realizarea puterii publice o anmita activitate administrative. Achiesim la aceasta opinie precum si constantele identificate de autor , privind notiunea de competent potrivit catrora:competent este un ansamblu de atributii prevazute de lege; competent este o obligatie legala (character obligatoriu), in sensul ca atributiile care formeaza continutul sau sunt drepturi si obligatii legale,deosebindu-se simplele drepturi si obligatiisubiective, iar exercitarea atributiilor nu este lasata la latitudinea organelor administratiei publice; competent unui organ concret al administratiei publice este special determinate si la poate fi: -materiala -teritoriala -temporala competenta organelor administratiei nu poate fi inteleasa fara explicarea capacitatilor juridice. Din perspective obligatiei ca actul adm sa fie emis de oragnul administratiei competent numai in limitele competentei sale, competent are character: -legal -obligatoriu -permanent(de regula) exercitandu-se in mod continuu in sensul ca autoritatea administratiei publice competente emite actul ori de care ori se ivesc conditiile prevazute de lege.Ea poate fi: materiala, teritoriala, temporal, personala. Constitutia Uniunii Europene in curs de modificare clarifica competentele intre tarile member si intitutiile europene.Astfel se consacra trei principia: -principiul atribuirii -principiul subsidiaritatii -principiul proportionalitatii

Potrivit principiului subsidiaritatii in domeniile in care nu se incheie, in competent sa exclusica Uniunea actioneaza numai daca si in masura in care aobiectivele actiunii vizate nu pot fi sufficient realizate de Statele Membre si se pot realize mai bine la nivelul Uniunii. Potrivit proncipiului proportionalitatii continutul si forma actiunii Uniunii nu pot depasi ceeea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor Contitutiei. Potrivit principiului atribuitii, Uniunea actioneaza in limitele competentelor conferite ei de statele member, iar competentele care nu se atribuie acesteia apartin statelor. Atunci cand Constitutia atribuie Uniuni o competent exclusive intr-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifer si adopta acte juridice obligatorii. Conditii de forma In cele mai multe cazuri, actele administrative imbraca forma scrisa care este apreciata ca o garantie de legalitate.Actele administrative cu character normative imbraca numai forma scrisa, fiind obligatorii publicarea lor, iar cele cu character individual imbraca si forma orala, in conditiile legii. Forma scrisa a actelor administrative este necesara dim mai multe motive, dintre care amintim cele mai importante: -necesitatea cunoaterii exacte sicomplete a continutului actelor -exisistenta unui mijloc de proba in caz de litigiu -verificarea legalitatii actului sau a actelor vinovate de nerespectarea actului legal emis. -realizarea rolului educative al actului administrative respective Forma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a actului, ea fiind impusa. Referitor la necesitatea de redactare a actelor adminisrative , de regula, intr-o forma scrisa , avand in vedere ca acestea nu sunt, in principiu, consensuale, s-a exprimat si opinia potrivit careia acest lucru este explicabil prin caracterul lor de acte autentince, acte emise in numele si cu autoritatea statului, in realizarea puterii publice. In ceea ce priveste actele administrative normative, legislatia romaneasca ofera cateva instrumente de tehnica legislative valoroase.Dupa cum stim actele administrative imbraca numai forma scrisa intrucat legea prevede obligativitatea publicarii lor , aceasta regula fiind si constitutionalizata. In general, obigativitatea formularii in scris a actelor administrative individuale este prevazuta de actele normative in baza carora sunt emise. Ori de cate ori legea prevede necesitatea formei scrise, aceasta este considerate de autorii de drept administrative, o conditie de valabilitate sau de legalitate, important e insa a recuoaste avantajele formei scrise, atat pentru executoare cat si pentru controlul actului adminstrativ.Exista si situatii in care legea nu prevede obligativitatea formei scrise. In acest sens, cu titlu de exemplu retinem ca prin art.7 al 1 din O.G nr.2/2001, astfel cum a fpst aprobata si odificata prin Legea nr 180/2002 se prevede ca avertismentul ca sanctiune contaventionala principal consta in atentionarea verbal sau scrisa a a contravenientului asupra peicolului social al faptei sa varsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.

In majoritatea cazurilor, insa acele administrative individuale imbraca forma scrisa, avand in vedere abligativitatea comunicarii lor, in principal, prin modalitati care presupun o asemenea forma. De asemenea, actele organelor colegiale ale administratie publice vor trebui intotdeauna sa imbrace froma scrisa, chiar si atunci cand aceste acte au character individual dat fiind ca numai asa se poate distinge hotararea adoptata de opiniile diverse exprimate in sedinta. In present modificarea si diversificarea modalitatilor de comunicare reclama o noua abordare, atat din perspective necesitati comunicarii actului. Cat si din cea a mijloacelor de comunicare fara a contrazice avantajele formei scrise , chiar si pentru actul individual care ar trebui si el sa fie emis in forma scrisa. Relaia legalitate-oportunitate Activitatea autoritilor publice este guvernat de principiul legalitii.Toate aciunile desfurate de administraia public local sau central sunt n conformitate cu normele juridice aflate n vigoare. Aciunea administraiei se bucur de o oarecare marj de libertate, de o aa zis putere discreionar care permite administraiei s se adapteze condiiilor concrete, aadar,s poat aprecia oportunitatea aciunilor i actelor sale. Nu se pune problema ns s se considere ca puterea discreionar ar nsemna un abuz de putere venit din partea administraiei , ci doar depirea ei ar nsemna un abuz. In esen atunci cnd se analizeaz puterea discreionar se face distincie ntre: chestiunile de oportunitate i chestiunile de legalitate; n cazul activitii administrative executivul avea puterea discreionar de a exprima oportunitatea, dar nu i legalitatea actelor sale, pe cnd n cazul actelor de guvernmnt puterea executiv avea posibilitatea de a aprecia nu numai chestiunile de oportunitate, dar i chestiuni legate de legalitate. In ceea ce privete legtura dintre legalitate i oportunitate,literatura romneasc de specialitate cunoate dou curente distincte: Scoala de la Cluj - reprezentanii colii consider c cele dou condiii de valabilitate sunt distincte, privind oportunitatea ca o condiie de valabilitate i nu de legalitate.Ei consider c oportunitatea privete realizarea sarcinilor i atribuiilor legale n termen optim, cu cheltuieli minime de resurse materiale i spirituale, dar cu eficien ct mai mare , precum i alegerea celor mai potrivite mijloace pentru realizarea scopului legii Scoala de la Bucureti concepe oportunitatea ca fiind o condiie a legalitii actului administrativ. In doctrina strin, raportul legalitate-oportunitate este privit prin prisma necesitii separaiei puterilor n stat, dar sunt preri conform crora o supunere absolut a administraiei fa de lege este imposibil de realizat.

Cuprins

Relaia legalitate-oportunitate ................................................................................................5

Bibliografie

1. Ioan Alexandru, Mihaela Cruan, Sorin Bucur, Drept admnistrativ, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005 2. Gheorghe Zaharia, Tratat de drept administrativ romn , Editura Junimea, Iai, 2001