MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
DREPT FINANCIAR I

(TC2) – ORDONATORII DE CREDITE AI BUGETULUI

sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz
DE STAT

Anul universitar 2021-2022 Semestrul I

xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
Studenta: SPÎNU LARISA-ALEXANDRA

Conf. Univ. Dr. Cristina Oneţ

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
 CUPRINS

1. Introducere………………………………………………………..…….. 3-4

2. Ordonatorii principali de credite................................................................ 4

3. Ordonatorii secundari de credite................................................................. 4

4. Ordonatorii terţiali de credite....................................................................... 4

5. Responsabilităţile ordonatorilor de credite………………………...…….. 5

6. Informaţii privind programele de investiţii publice………………..….. 6-7

7. Bibliografie…………………………………………………….……………. 7

2
 Ordonatorii de credite ai bugetului de stat
1. Introducere

Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice

prin care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Structura acestuia
este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie şi a competenţei de a stabili nivelul
impozitelor, taxelor şi altor contribuţii a veniturilor bugetare, instituirea unui sistem unitar de
stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi, precum şi a modalităţilor specifice de încasare a
veniturilor şi de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competenţe şi
modalităţi sunt stabilite prin legi de organizare şi funcţionare pentru organele centrale şi
locale ale puterii şi administraţiei de stat, completate sau modificate prin legea anuală de 
aprobare a bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat. Altfel spus, sistemul
bugetar reprezintă un ansamblu complex de bugete autonome şi independente, constituite
conform legislaţiei economico-financiare, care dau expresie procesului de constituire, la
dispoziţia statului, a fondurilor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor de politică
economică şi socială.
Bugetul de Stat este forma concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire a
politicii financiare a statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile
statului şi prin care se efectuează cheltuielile publice.
Cheltuielile bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetul instituţiilor publice, în
limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetul respectiv aprobat de către ordonatorul de
credite.
Cheltuielile bugetare cuprind: dotările de stat, cheltuieli de funcţionare a puterii
publice, investiţii de capital, cheltuieli destinate educaţiei, culturii, sănătăţii, ştiinţei,
protecţie sociale etc.
Creditele bugetare aprobate de către ordonatorul de credite trebuie utilizate
într-un mod cât mai eficient şi temeinic justificate.
Ordonatorii de credite sunt persoane care au calitatea de conducători ai instituţiilor
publice, care au rol de a repartiza şi a utiliza credite bugetare aprobate1.

Ordonatorii de credite sunt persoane fizice împuternicite să îndeplinească o funcţie de

conducere într-un organ de stat, într-o instituţie investită de legiuitor cu dreptul de a dispune
de creditele bugetare aprobate din bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al instituţiei
respective2.

Numărul mare de instituţii publice a condus la crearea unei ierarhii la nivel sectorial
sau geografic, astfel în funcţie de competentele şi de importanţa instituţiilor pe care le
conduc, ordonatorii de credite sunt3:

1. Ordonatori de credite principali;

2. Ordonatori de credite secundari;
3. Ordonatori de credite terţiari.

1
*** « Consilier – contabilitate pentru instituţii  publice », Grup de editură şi Consultanţă în
afaceri Rentrop & Straton, sector 3, Bucureşti, p10/003
2
C O. Tenovici – “Contabilitatea instituţiilor publice”, Ed Independenţa Economică, Piteşti,
2008, p11
3
T. Mosteanu – “Buget şi Trezorerie Publică”, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004, p 126-127
3
 Ordonatorii principali, secundari şi terţiari au obligaţia de a angaja şi utiliza credite
bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor prevederilor
legale.

Rolul tradiţional al ordonatorului constă în pregătirea cheltuielilor de la „naşterea” lor

până la întocmirea ordinului de plată a sumelor datorate. Ordonatorul este însărcinat cu
lichidarea şi ordonantarea cheltuielilor; el are şi calitatea de a angaja cheltuielile4.

2. Ordonatorii principali de credite

Sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale. La Camera Deputatilor şi la Senat, ordonatorii
principali de credite sunt secretarii generali ai acestora. La bugetele locale sunt preşedinţii
consiliilor judeţene, primarii unităţilor administrativ teritoriale. Dreptul de a aproba folosirea
şi repartizarea creditelor bugetare poate fi delegat de către ordonatorii principali înlocuitorilor
de drept. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţile
ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse în bugetele respective şi aprobă
efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu5.

Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare,
după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei
execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din
obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în
proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei
bugetare pe primul semestru.

3. Ordonatorii secundari de credite

Sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea

ordonatorilor principali de credite care primesc credite atât pentru acoperirea cheltuielilor
proprii, cât şi pentru repartizarea creditelor ordonatorilor terţiari aflate în subordine.

Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea de cheltuieli din creditele

bugetare aprobate pentru unităţile pe care le conduc şi repartizează creditele bugetare
aprobate unităţilor subordonate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari.

4. Ordonatorii terţiari de credite

Sunt conducători ai instituţiilor publice împuterniciţi de către ordonatorii principali

sau secundari să folosească creditele bugetare numai pentru nevoile proprii ale instituţiei pe
care o conduc, neavând în subordine alte instituţii publice cu personalitate juridică.

5. Responsabilităţile ordonatorilor de credite

4
C Roman – “Gestiunea financiară a instituţiilor publice – Contabilitate publică la nivel
macroeconomic”, vol I, Ed. Economică, 2000, Bucureşti, p 88
5
C O Tenovici – “Contabilitatea instituţiilor publice”, Ed. Independenţa Economică, Piteşti,
2008, p11

4
 - Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele
bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli
strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea
dispoziţiilor legale.
- Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor
bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor legale;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi
execuţiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi
a programului de lucrări de investiţii publice;
g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi
acestora;
h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor
legale.
Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate
din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de
investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

6. Informaţii privind programele de investiţii publice

1. Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii

publice, pe clasificaţia funcţională.
2. Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de
investiţii inclus în programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.
3. Informaţiile financiare vor include:
a) valoarea totală a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în
derulare;
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
4. Informaţiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu
priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză
care determină introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi în
detrimentul celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt
în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar- contabil în
limita fondurilor disponibile.

5
 Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile
financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program,
obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate,
precum şi situaţii privind angajamentele legale.
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune
adaptată la specificul activităţii.
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice
revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia
gestionării unităţii respective.
Persoanele menţionate, organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în
compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste personae trebuie să aibă studii
economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi
conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.
În temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contabilităţii, unităţile patrimoniale au obligaţia sa
efectueze inventarierea generala a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin o
dată pe an, de regula la sfârşitul anului, pe parcursul functionarii sale, în cazul fuzionării,
divizării sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:
a) în cazul modificării preţurilor;
b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor
organe prevăzute de lege;
c) ori de câte ori sunt indicii ca există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu
pot fi stabilite cert decât prin inventariere;
d) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
e) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
f) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră sau în
alte cazuri prevăzute de lege.
În cazul în care, în situaţiile de mai sus, sunt inventariate toate elementele patrimoniale
dintr-o gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere anuală, cu aprobarea administratorului,
a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligaţia gestionării patrimoniului.
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor
art. 11 alin. (3) din Legea contabilităţii, revine administratorului, ordonatorului de credite
sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului şi care elaborează
şi transmit comisiilor de inventariere instrucţiuni scrise în acest sens, adaptate la
specificul unităţii.
Inventarierea patrimoniului se efectuează de către comisii de inventariere, formate din
cel puţin două persoane, numite prin decizie scrisă, emisă de persoanele autorizate
menţionate. În decizia de numire se menţionează, în mod obligatoriu, componenta comisiei,
numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse
inventarierii, data de începere şi terminare a operaţiunilor.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se
asigură astfel:
a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, după caz;
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
c) integral, din veniturile proprii.

6
 Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile
realizate la bugetul din care sunt finanţate.

Bibliografie
- https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-lucian-blaga-din-sibiu/drept-
financiar-si-fiscal/ordonatorului-de-credite-al-bugetului-statului/6885061

- https://www.creeaza.com/legislatie/administratie/Ordonatorii-de-credite-
definir944.php
- https://www.academia.edu/7217757/Sistemul_bugetar_si_procesul_bugetar?
email_work_card=view-paper