PERSONALITATEA JURIDICA A UE

Articolul 47 TUE : Uniunea are personalitate juridică.

I. CONSIDERENTE GENERALE
Odata cu aparitia Tratatului de la Lisabona UE dobandeste de jure personalitate juridica.
Inainte de Tratatul de la Lisabona, incepand cu Tratatul de la Maastricht, UE avea
personalitate juridica doar de facto, nu de jure.

Odata cu dobandirea personalitatii juridice, UE devine titular de drepturi si obligatii, devenind un

nou subiect de DIP.

Personalitatea e proprie organizatiei, distincta de membri. UE poate adopta acte legislative

in numele ei, poate incheia acorduri internationale in numele ei, poate adopta buget, poate
semna contracte, poate avea reprezentante diplomatice.
Dobandirea personalitatii juridice a fost rezultatul unei cerinte cu privire la stabilirea clara a
statutului juridic al UE pe plan international si intern. 

Dobândirea de către UE a personalității juridice prin art. 47 din TUE o transformă într-o
organizație internațională interguvernamentală de integrare, având însă, datorită
specificității dr. UE, un caracter atipic sau special.

Personalitatea juridică a UE se manifestă atât la nivel internațional, prin încheierea de acorduri

internaționale sau participarea la organizații internaționale, dar și la nivel intern, în raport cu
statele membre

Art. 47 din TUE, care îi consacră personalitatea juridică, nu distinge cu privire la caracterul
acesteia: personalitatea juridică manifestată în interiorul UE în relația cu statele membre sau
personalitatea juridică manifestată pe scena internațională.

II. PERSONALITATEA JURIDICA IN PLAN INTERNE

Articolul 335 TFUE :

“ În fiecare dintre statele membre, Uniunea are cea mai largă capacitate juridică recunoscută
persoanelor juridice de către legislațiile intern; Uniunea poate, în special, să dobândească sau să
înstrăineze bunuri mobile și imobile și poate sta în justiție. În acest scop, Uniunea este reprezentată de
Comisie. Cu toate acestea, Uniunea este reprezentată de fiecare instituție, în temeiul autonomiei lor
administrative, pentru chestiunile referitoare la funcționarea lor.”

În ceea ce privește analiza personalității juridice în plan intern, art. 335 din TFUE prevede că
UE are cea mai largă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice de dreptul intern al
statelor membre. În baza acesteia, Uniunea poate să dobândească sau să înstrăineze bunuri
mobile și imobile și poate sta în justiție. În acest plan, Uniunea este reprezentată de Comisie.

De asemenea, în același context trebuie menționat și Protocolul nr. 7 privind privilegiile și

imunitățile UE, care instituie reguli specifice cu privire la:

1. patrimoniul, bunurile fixe, activele și operațiunile UE, prevăzându-se în mod clar că

patrimoniul și activele UE nu pot face obiectul niciunei măsuri administrative sau
judiciare de constrângere fără autorizație din partea Curții de Justiție;
2. comunicarea și permisele de liberă trecere, menționându-se printre altele că informațiile
și corespondența oficială a UE nu pot fi cenzurate;
3. imunitățile acordate membrilor Parlamentului European;
4. regulile aplicabile reprezentanților statelor membre care participă la lucrările
instituțiilor UE;
5. regulile cu privire la imunitățile acordate funcționarilor și agenților UE;
6. aspectele cu privire la privilegiile și imunitățile misiunilor statelor terțe acreditate pe
lângă UE.
Dobândirea personalității juridice nu va determina UE „să legifereze sau să acționeze în afara
competențelor care îi sunt conferite de către statele membre prin Tratat . Așadar, introducerea
art. 47 din TUE nu aduce atingere modului în care s-a realizat repartizarea de competențe între
Uniune și statele membre în vederea atingerii obiectivelor comune. Potrivit tratatelor, orice
competență care nu este atribuită prin tratate Uniunii aparține statelor

B. PERSONALITATEA JURIDICA IN PLAN EXTERN

În ceea ce privește consecințele pe plan extern ale dobândirii personalității juridice de către UE,
acestea își au resortul în regulile de DIP, potrivit cărora personalitatea juridică reprezintă o
trăsătură a oricărei organizații internaționale interguvernamentale, înscrisă sau nu în mod
explicit în actul constitutiv al acesteia.

Manifestarea UE pe plan internațional ca urmare a dobândirii personalității juridice se

evidențiază în primul rând prin posibilitatea pe care UE o are de a încheia acorduri
internaționale cu una sau mai multe țări terțe sau organizații internaționale „pentru a crea o
asociere caracterizată de drepturi și obligații reciproce, de acțiuni comune și proceduri speciale

De asemenea, în același context trebuie menționat faptul că Tratatul de la Lisabona

reglementează pentru prima dată „acțiunea externă a UE”, atât în ceea ce privește politica
externă și de securitate comună cât și referitor la politica comercială comună, cooperarea pentru
dezvoltare, cooperarea economică financiară și tehnică cu țările terțe, ajutorul umanitar si clauza
de solidaritatea
În concluzie, dobândirea personalității juridice de către UE contribuie, printre altele, la:

 „ameliorarea percepției Uniunii și a capacității sale de acțiune, facilitând activitatea

politică și contractuală a Uniunii la nivel bi- și multilateral pe scena internațională,
precum și în cadrul altor organizații internaționale;
 vizibilitatea Uniunii; conferă cetățenilor statelor membre o identitate în raport cu
Uniunea;
 corectarea disfuncționalităților care rezultau din structura pe piloni”.
Nu în ultimul rând, personalitatea juridică înscrisă ca atare în Tratat are rol esențial în
stabilirea unui sistem eficace de protecție a drepturilor fundamentale la nivelul Uniunii.

BIBLIOGRAFIE :
- TUE

- TFUE

- Dreptul Uniunii Europene si specificitatea acestuia –Mihaela Augustina Dumitrascu ed II UJ

- Manualul UE – prof.univ. dr. Augustin Fuerea