UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:
FINANȚE PUBLICE

Titlul referatului:
SISTEMUL BUGETAR PUBLIC NAȚIONAL

Profesor de disciplina:
Conf. Univ. Dr. Cristina Oneț

STUDENT/A:
Rugină Angelica Maria
Anul:II

Anul universitar 2017-2018

Semestrul I

1
 Sistemul bugetar public național

Sistemul de bugete ale statului, în raport cu caracteristicile comune pe care le

prezintă, poate fi denumit Sistem Bugetar Public Central, iar totalitatea bugetelor locale
alcatuiesc Sistemul Bugetar Public Local.
Aceste două mari ansambluri bugetare distincte între ele, putem spune că
reprezintă subsisteme ale Sistemului Bugetar Public Naţional care operează pe întreg
teritoriul ţării, atât la nivel central (prin bugetele ce aparţin statului), cât şi la nivel
local (prin bugetele ce aparţin unităţilor administrativ-teritoriale).
Bugetul public naţional cuprinde patru categorii de bugete publice, şi
anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele locale.
Apariția bugetelor naționale, ca mijloace de determinare a cheltuielilor de făcut și
veniturilor de realizat, este legata de lupta dintre Coroana, autoritate suprema într-un stat
si reprezentanții națiunii cu privire la resursele acestei autorități a Coroanei, alcătuirea si
folosirea acestora si controlul utilizarii lor.
In sistemul nostru de drept intalnim aceasta institutie intr-o forma embrionara in
regulamentele organice care vorbeau despre “inchipuirea” cheltuielilor anului viitor. In
1860 (in timpul domniei lui A.I. Cuza) intalnim aceasta institutie in regulamentul
finantelor care prevedea ca veniturile si cheltuielile publice, ce au a se efectua pentru
serviciul fiecarui exercitiu, vor fi autorizate prin legile de finante si vor forma bugetul
general al statului.
In Constitutiile ce au urmat pana in 1948 institutia este prevazuta ca atare,
competenta de aprobare apartinand Parlamentului. Si in perioada comunista Constitutia
vorbea despre buget, in unele cazuri acesta fiind aprobat de catre consiliul de stat.
Dupa 1989 institutia bugetului a fost revigorata prin 3 legi: Legea nr. 10/1991,
Legea nr. 72/1996 si Legea nr. 500/2002 (in vigoare si in prezent). Legea nr. 500/2002
stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea,
angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatea institutiilor publice
implicate in procesul bugetar. Legea este conceputa dupa modelul tarilor membre ale

2
Uniunii Europene si clarifica prin definitii termenele si conceptele cu care opereaza.
Dispozitiile acestei legi de aplica:
 bugetului de stat;
 bugetului asigurarilor sociale de stat;
 bugetelor fondurilor speciale;
 bugetului trezoreriei;
 bugetelor institutiilor publice autonome;
 bugetelor institutiilor finantate integral sau partial de la alte bugete;
 bugetelor institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii;
 bugetelor fondurilor provenite din credite externe garantate de stat;
 bugetelor fondurilor externe nerambursabile.
Deosebit de aceste bugete sunt reglementate bugetele locale care cuprind bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale, care au personalitate juridica (orasul, judetul, comuna).

1. Definitia bugetului:
Bugetul are o definitie legala, prima intalnind-o intr-o lege din 1903. Legea in
vigoare defineste bugetul ca fiind documentul prin care sunt prevazute si aprobate in
fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in finctie de sistemul
de finantare a institutiei publice. Aceiasi lege defineste bugetul general consolidat ca fiind
ansamblul bugetelor componente ale sistemelor bugetare agregate si consolidate pentru a
forma un intreg.Bugetul de stat exprima fluxurile financiare care iau nastere in procesul
repartizarii produsului intern brut,ocazionate de formarea resurselor si efectuarea
cheltuielilor publice in conformitate cu obiectivele de politica economica,sociala si de
alta natura ale fiecarei pierioade1

2. Caracteristicile bugetului2:

1
Emil Balan,Drept financiar,Ed. All Beck,Bucuresti 2004, ,pag.98
2
Dan Drosu Saguna,Drept financiar si fiscal,Ed.Eminescu,Bucuresti,200,pag.52

3
  bugetul este un act de previziune , in sensul ca prezinta un tablou evaluator si
comparativ de venituri si cheltuieli publice;
 bugetul este un act de autorizare ,prin care puterea executiva este imputernicita
de legiuitor sa cheltuiasca si sa perceapa venituri conform prevederilor legii
bugetare;
 bugetul este un act anual, deci limitat in timp la o perioada mai optima pentru a
se efectua programarea si a se urmari executia bugetara.

3. Natura juridica a bugetului:

Asupra naturii juridice a bugetului au fost formulate mai multe opinii, el fiind
calificat ca:

a)Act conditiune de natura administrativa

Atat veniturile cat si cheltuielile sunt simple evaluari de ordin financiar.
Sistemul bugetar e considerat un act-conditie pus de catre leguitor la dispozitia agentilor
administrativi pentru a permite acestora sa deruleze acte juridice prin care sunt create
creante de la si in favoarea tezaurului public.

b) Act avand natura de lege

Teoria care sustine ca bugetul public national este o lege, pleaca de la constatarea
ca bugetul este un act al puterii legiuitoare si imbraca forma acestui act normativ (lege).
Este si calificarea pe care in sistemul nostru legea o da bugetului si care corespunde cu
modul in care bugetul este adoptat.

c) Act administrativ si legislativ in acelasi timp

Potrivit acestei teoriibugetul statului este atat o lege cat si un act de natura
administrative.Pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea materiala se

4
considera ca sistemul bugetar e o lege in partea care este creatoare de dispozitii generale
si un act administrativ in partea creatoare de acte individuale3

d) Act de planificare financiara

Adeptii acestei teorii, in general finantisiti, nu contesta faptul ca, desi realizat
dupa reguli de contabilitate, bugetul este adoptat de puterea legiuitoare.

Se poate concluziona ca bugetul statului aprobat anual printr-o lege dobandeste natura
unui act legislativ al carui cuprins este determinat de necesitatea stabilirii si autorizarii
veniturilor si cheltuielilor bugetare anuale,cu completari impuse de necesitatile
conjucturale din fiecare stat 4

4. Tipuri de bugete folosite in practica:

In functie de structura organizatorica a fiecarui stat exista state de tip unitar si
state de tip federal.
Statele de tip unitar (Austria, Grecia, Franta, Romania) au o legislatie unica si
organe unice ale puterii si administratiei de stat si un teritoriu impartit in unitati
administrativ-teritoriale conduse de organe locale autonome cu autonomie proprie, care
dispun de bugete locale. Structura bugetara a acestor state cuprinde bugetul general al
statului si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Sistemul bugetar al Romaniei este
un sistem de tip unitar.
In statele de tip federal (Australia, Canada, Elvetia, Germania, SUA), care sunt
formate din statele membre ale federatiei si unitatile administrativ-teritoriale, structura
bugetara este formata din bugetul federatiei, bugetele statelor membre, bugetele
cantoanelor, bugetele provinciilor, bugetele landurilor membre ale federatiei si bugetele
locale.

5. Principii bugetare:

3
Viorel Ros,Drept financiar,Ed. All Beck,Bucuresti, 2005,pag 112
4
Nicolae Popescu,Finantele publice,ed.Economica,Bucuresti,2002,pag. 78

5
 Exista principii si reguli bugetare, acestea gasindu-se atat in Legea nr. 500/2002
cat si in Legea privind finantele publice locale.
Legea 500/2002 consacra urmatoarele principii:
 principiul universalitatii;
 principiul publicitatii;
 principiul unitatii;
 principiul anualitatii;
 principiul specializarii bugetare;
 principiul unitatii monetare.
Se mai adauga 2 reguli:
 regula destinatiei precise, a limitarii si determinarii cheltuielilor bugetare de
autorizarile continute in legi bugetare;
 regula majorarii cheltuielilor si micsorarii veniturilor prin proiecte de acte
normative, numai conditionat de prevederi de mijloace privind acoperirea
minusurilor de venituri sau de cresteri a cheltuielilor.
In Legea finantelor publice locale intalnim inca 2 principii:
 principiul specializarii bugetare;
 principiul echilibrului bugetului.

a) Principiul universalitatii:
Acest principiu, comun bugetului de stat si bugetelor locale, presupune includerea
in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice in sume brute, fara omisiuni si fara
compensari reciproce.Cu alte cuvinte, nici un venit si nici o cheltuiala de stat nu trebuie
sa se realizeze in afara cadrului bugetar5 Respectarea acestui principiu permite populatiei
si Parlamentului cunoasterea exacta si totala a veniturilor si cheltuielilor statului.
Principiul prezinta dezavantajul ca amplifica foarte mult evidenta contabila si conduce la
evidentierea unor rulaje artificiale.

b) Principiul publicitatii:
5
Viorel Ros,Drept financiar,Ed. All Beck,Bucuresti, 2005,pag 135

6
 Acest principiu presupune ca sistemul bugetar trebuie sa fie deschis si transparent,
aceast lucru realizandu-se prin dezbaterea publica a proiectelor de buget cu prilejul
aprobarii acestuia, dezbaterea publica a conturilor generale de executie a bugetelor,
publicarea legilor de adoptare a bugetelor in Monitorul Oficial si prin alte mijloace de
informare. In cazul bugetelor locale publicitatea se realizeaza prin afisarea acestuia la
sediul autoritatii publice locale.

c) Principiul unitatii:
Potrivit acestui principiu, care este indisolubil legat de unversalitate bugetara,
toate veniturile si cheltuielile bugetare trebiuie inscrise intr-un singur document 6 .Deci
veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document pentru a se asigura
utilizarea eficienta si monotorizarea fondurilor publice. In acest scop toate veniturile
retinute si utilizate in sistemul extra-bugetar se introduc in bugetul de stat, urmand
regulile si principiile acestui sistem. Reprezinta o exceptie acele sume care constituie
venituri proprii pentru finantarea unor institutii publice, precum si sumele destinate
pentru finantare in cazul institutiilor finantate integral din venituri proprii.
Respectarea acestui principiu este de natura a conduce la elaborarea unui buget
clar care ofera informatii complete privind resursele publice si utilizarea lor si permite
apecierea importantei diverselor categorii de venituri si cheltuieli.
Desi prezinta avantaje incontestabile principiul unitatii nu mai este riguros
respectat. Principiul este valabil si in cazul bugetelor locale.

d) Principiul anualitatii:
Conform acestui principiu bugetul public, veniturile si cheltuielile se aproba de
catre Parlament pe timp de 1 an. La expirarea acestei perioade este necesara o noua
aprobare a veniturilor si cheltuielilor. Potrivit acestui principiu toate veniturile unui an se

6
Ioan Gliga,Drept Financiar,ed.Argonaut,Cluj Napoca,1996,pag.98

7
incaseaza pentru exercitiul acelui an, iar ceea ce nu s-a incasat constituie venit pentru
bugetul anului urmator. Principiul se aplica si in cazul bugetelor locale.

e) Principiul specializarii bugetare:

Acest principiu este consacrat de art. 12 din Legea nr. 500/2002 si de art. 11 din
O.U.G. nr. 45/2003. potrivit acestui principiu veniturile se inscriu si se apoba in buget pe
surse de provenienta si cheltuielile bugetare pe categorii de cheltuileli, acestea din urma
grupate potrivit clasificatiei bugetare7. Specializarea bugetara impune individualizarea
veniturilor publice si specializarea creditelor, alocatiilor bugetare. Acest principiu este
intarit de cele 2 reguli amintite mai sus.

f) Principiul unitatii monetare:

Acest principiu este valabil pentru ambele tipuri de buget si presupune ca toate
operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

g) Principiul echilibrului bugetar:

Acest principiu presupune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile
ordinare ale fiecarui an bugetar. Anualitatea si echilibrul bugetar sunt considerate
principii de aur ale gestiunii bugetare.
Principiul ehilibrului bugetar se refera atat la intocmirea bugetului, cat si la
pastrarea echilibrului in timpul executarii bugetului.

h) Principiul autonomiei locale:

Acest principiu rezulta din regulile care stau la baza administratiei locale (art. 119
si art. 120 din Constitutie; art. 2 din Legea 215/2001 a administratiei publice locale).
Administratia publica locala exista in orase, judete si comune, acestea fiind presoane
juridice de drept public cu patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Autonomia locala este administrativa si finanaciara. Se exercita in limitele
prevazute de lege si priveste organizarea, functionarea, competentele, atributiile si
gestionarea resurselor care apartin acestor entitati. Pentru a se asigura autonomia locala

7
Emil Balan,Drept financiar,Ed. All Beck,Bucuresti 2004, ,pag.143

8
autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa taxe si
impozite locale, au obligatia sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli si sa execute
aceste bugete.
Raportul dintre administratia locala din comune si orase si administratia la nivel
judetean se bazeaza pe principiul autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si
solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

6. Sistemul bugetar si competentele de aprobare a bugetelor

In functie de natura lor bugetele se aproba anual prin lege, hotrare de Guvern sau
hotarari ale consiliilor locale, in unele cazuri de catre ordonatorul de credite. In cadrul
legilor bugetare anuale se includ:
 legea bugetului de stat si de rectificare a bugetului de stat;
 legea bugetelor asigurarilor sociale de stat si de rectificare a acestor bugete.
Legile bugetare anuale pot fi modificate prin legi de rectificare, adoptate cel mai
tarziu pana la data de 30 noiembrie a anului bugetar.
Rezultatul exercitiului bugetar pentru cele 2 tipuri de buget se aproba prin legea
privind contul anual de executie a bugetului de stat si prin legea privind contul anual de
executie a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Bugetul de stat este cel mai amplu, cea mai importanta componenta a sistemului
bugetar. Cheltuielile prevazute si aprobate prin bugetul de stat sunt structurate pe domenii
economice si sociale si in cadrul lor pe cheltuieli curente si de capital. Veniturile
bugetului de stat sunt evidentiate pe surse de provenienta. Bugetul asigurarilor sociale de
stat este planul financiar prin care se aproba constituirea, repartizarea si utilizarea
fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor de familie ale
acestora.

9
 Tot prin lege se adopta si bugetele fondurilor speciale. In sistemul nostru au
existat numeroase fonduri speciale. Legea 500/20002 prevazand reducerea treptata a
acestora si eliminarea lor in final, stabileste pentru aceasta si un termen.
 Bugetul trezoreriei publice: - sistemul prin care se asigura efectuarea operatiunilor
de incasari si plati; se intocmeste anual si se aproba de Guvern
 Bugetele institutiilor publice autonome: - trebuie sa fie altele decat Camera
Deputatilor si Senatul, pentru care legea prevede ca au un buget care se aproba in
conformitate cu dispozitiile Legii nr. 500/2002; institutiile publice sunt finantate
integral sau partial din bugetul de stat, dar sunt si institutii publice finantate
integral din veniturile proprii, in acest caz incalcandu-se mai multe principii
bugetare.
 Bugetele fondurilor provenite din venituri externe garantate de stat: - sunt
aprobate prin lege; Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi externe si
sa le garanteze prin Ministerul Finantelor Publice, care gestioneaza si datoria
publica prin trezorerie; rambursarea datoriilor reprezinta o obligatie
neconditionata si irevocabila a statului.
 Bugetele fondurilor nerambursabile: - se cuprind in anexe la bugetele
ordonatorilor principali de credite si se aproba o data cu bugetele acestora;
fondurile exterioare nerambursabile se acumuleaza intr-un cont distinct si pot fi
folosite numai pentru scopul in care au fost acordate; se aproba prin lege.
 Bugetele locale: - sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor
administrativ-teritoriale; se intocmesc in conditii de autonomie, iar competenta de
aprobare a acestora apartine consiliilor locale; ele se aproba in cel mult 30 de zile
de la intrarea in vigoare a legii pentru aprobarea bugetului de stat.

7. Rolul bugetului:
Bugetul este un instrument care confera Parlamentului, Guvernului si
contribuabililor posibilitatea de a-si face o idee asupra valorii bunurilor materiale si
imateriale create in economia publica a statului si valoarea sacrificiilor facute pentru
realizarea lor. Cu ajutorul bugetului se poate stabili echilibrul intre nevoile colective si

10
mijloacele cu care se acopera aceste nevoi. Bugetul este si instrumentul cu care se
realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si reglarea activitatii economice si sociale.

Bibilografie:

1. Emil Balan, ‘’Drept financiar’’,Ed. All Beck,Bucuresti 2004

2. Dan Drosu Saguna, ‘’Drept financiar si fiscal’’,Ed.Eminescu,Bucuresti 2000

3. Viorel Ros, ‘’Drept financiar’’,Ed. All Beck,Bucuresti 2005

4. Nicolae Popescu,’’Finantele publice’’,Ed.Economica,Bucuresti 2002

5. Ioan Gliga,’’Drept Financiar’’,Ed.Argonaut,Cluj Napoca 1996

11
12