Numele şi prenumele Badoi Cristian Florin

Grupa ULBS Sibiu Specializarea Drept

LOGICĂ JURIDICĂ (4.09.2020)
GRILA REEXAMINARE

La o conferinţă de specialitate la care participanţii sunt rugaţi, fără a li se impune, să îşi limiteze prezentările la 20
de minute, şase participanţi - Frâncu, Gheorghiu, Hanganu, Jianu, Kelemen şi Lefter – susţin fiecare o prezentare de
câte exact 18, 19, 20, 21 sau 22 de minute. Prezentările se desfăşoară în următoarele condiţii:
Prezentarea lui Kelemen este mai scurtă decât cea a lui Gheorghiu.
Prezentarea lui Frâncu este mai scurtă decât cea a lui Hanganu.
Prezentarea lui Hanganu nu este mai lungă decât timpul limită sugerat de 20 de minute.
Prezentările lui Frâncu şi Jianu au aceeaşi durată şi sunt singurele prezentări egale ca durată.

1. Care dintre următoarele ar putea fi o potrivire corectă a duratei prezentărilor cu numele participanţilor care le
susţin?

(A) 18: Frâncu, Jianu; 19: Gheorghiu; 20: Hanganu; 21: Kelemen; 22: Lefter.
(B) 18: Frâncu, Jianu; 19: Kelemen; 20: Hanganu; 21: Gheorghiu, Lefter.
(C) 18: Kelemen; 19: Frâncu, Jianu; 20: Hanganu; 21: Lefter; 22: Gheorghiu. corect
(D) 18: Kelemen; 19: Frâncu, Jianu; 20: Lefter; 21: Hanganu; 22: Gheorghiu.
(E) 18: Hanganu; 19: Lefter; 20: Frâncu, Jianu; 21: Kelemen; 22: Gheorghiu.

2. Care dintre următorii participanţi ar putea să facă o prezentare de 22 de minute?

(A) Frâncu.
(B) Hanganu.
(C) Jianu.
(D) Kelemen.
(E) Lefter. corect

3. Care este numărul maxim al participanţilor care au prezentări mai scurte decât cea a lui Hanganu?

(A) Unul.
(B) Doi.
(C) Trei.corect
(D) Patru.
(E) Cinci.

4. Dacă prezentarea lui Kelemen este mai scurtă decât cea a lui Hanganu, atunci care dintre următoarele este
durata cea mai mică pe care ar putea-o avea prezentarea lui Lefter?

(A) 18 minute.
(B) 19 minute.
(C) 20 de minute.
(D) 21 de minute.corect
(E) 22 de minute.

5. Care dintre următoarele trebuie să fie adevărată?

(A) Prezentarea lui Frâncu este mai scurtă decât cea a lui Gheorghiu.corect
(B) Prezentarea lui Hanganu este mai scurtă decât cea a lui Lefter.
(C) Prezentarea lui Jianu este mai scurtă decât cea a lui Kelemen.
(D) Prezentarea lui Jianu este mai scurtă decât cea a lui Lefter.
(E) Prezentarea lui Kelemen este mai scurtă decât cea a lui Hanganu.

6. Dacă prezentarea lui Jianu durează 19 minute, atunci fiecare dintre următoarele ar putea fi adevărată, CU
EXCEPŢIA uneia. Care este aceasta?

(A) Prezentarea lui Gheorghiu durează 21 de minute.

(B) Prezentarea lui Gheorghiu durează 22 de minute.
(C) Prezentarea lui Kelemen durează 18 minute.
(D) Prezentarea lui Kelemen durează 21 de minute.
(E) Prezentarea lui Lefter durează 20 de minute.corect

7. Dacă prezentarea lui Lefter este mai scurtă decât durata limită sugerată, atunci care dintre următoarele trebuie
să fie adevărată?

(A) Prezentarea lui Frâncu durează 19 minute.

(B) Prezentarea lui Gheorghiu durează 21 de minute.
(C) Prezentarea lui Hanganu durează 19 minute.
(D) Prezentarea lui Kelemen durează 21 de minute. corect
(E) Prezentarea lui Lefter durează 18 minute.

Se dă textul:
Cercetători în domeniul managementului de la Universităţile Yale şi Pittsburg au studiat legătura dintre succesul unei
companii şi personalitatea conducătorului ei. Pentru a determina tipul de personalitate de succes, le-au cerut subalternilor să
evalueze la şefii lor un număr de trăsături cum ar fi abilitatea de a transmite o viziune stimulativă asupra viitorului companiei,
precum şi calitatea de model pentru ceilalţi. Analiza datelor a arătat că nu există nicio dovadă a legăturii dintre prosperitatea
firmei şi personalitatea şefului. Din punctul lor de vedere, o companie nu poate fi judecată după şeful ei mai mult decât o carte
după coperte.
Totuşi, cu câţiva ani mai înainte, psihologii de la Universitatea Tufts au descoperit că se poate determina destul de exact
dacă un profesor este bun sau nu după vizionarea unui video-clip scurt cu profesori predând. Au constatat că percepţia celor care
vizionaseră video- clipul era asemănătoare cu cea a studenţilor profesorilor respectivi.
Ei au continuat studiul, arătând că până şi o simplă fotografie poate să aducă o cantitate de informaţie importantă despre
competenţă, discreditând evaluările acelor subalterni. Psihologii de la Tufts au arătat unui număr de 100 de studenţi pozele
conducătorilor primelor 25 şi ultimelor 25 din lista de 1000 de companii făcută de revista Fortune. Au cerut unui număr de
cincizeci de studenţi să spună cât de bună credeau ei că este compania şi cealaltă jumătate a avut de evaluat cinci trăsături de
personalitate: competenţa, puterea, maturitatea feţei, cât e de plăcut şi dacă inspiră încredere. Printr-o utilă dar neaşteptată
coincidenţă, toţi oamenii de afaceri erau bărbaţi albi, deci evaluarea nu a fost influenţată de variabilele de rasă şi sex. Studiul a
luat în considerare şi elemente cum ar fi vârsta, expresia feţei şi atractivitatea fizică a persoanei, solicitând o evaluare separată a
acestora de la alţi studenţi şi folosind tehnici statistice de eliminare a acestor efecte.
Sună a magie neagră. Deşi psihologii secolului XX au consumat multă cerneală denigrând munca fizionomiştilor şi
frenologilor secolului al XIX-lea care credeau că forma feţei şi a craniului pot da informaţii despre personalitatea omului,
cercetările recente arată că astfel de trăsături pot, de fapt, să fie cunoscute cu o exactitate rezonabilă doar din fotografii.
Echipa de psihologi de la Tufts a fost chiar surprinsă de exactitatea observaţiilor studenţilor. Rezultatele cercetării arată
că atât evaluările studenţilor asupra potenţialului de leadership al şefului unei companii, cât şi evaluarea trăsăturilor referitoare la
competenţă, putere, maturitatea feţei sunt strâns legate de profitul companiei. Mai mult, cercetătorii au descoperit că aceste două
legături sunt dependente una de alta. Când au analizat trăsăturile de putere au găsit o legătură între percepţia de leadership şi
profit, iar când au analizat abilităţile de leadership au găsit o legătură între profit şi putere.
Aceste rezultate sugerează că judecăţile spontane făcute de persoane necunoscute (nimeni nu l-a recunoscut nici măcar
pe Bill Gates sau Warren Buffett) sunt mai exacte decât cele făcute de profesionişti informaţi. Se pare că faptul că îl cunoşti bine
pe şef te împiedică să îi evaluezi performanţa.
8. Care enunţ dintre cele de mai jos exprimă cel mai corect ideea principală a articolului?
(A) Nu se poate judeca succesul unei afaceri după poza patronului.
(B) Cu cât petreci mai mult timp cu o persoană cu atât o cunoşti mai puţin.
(C) Poate exista o legătură între fizionomia conducătorului şi succesul celor întreprinse de el.corect
(D) Evaluările cele mai corecte nu vin de la profesionişti informaţi.
(E) Fizionomiştii ar trebui să facă parte din Consiliul de conducere al întreprinderii.

9. În contextul articolului, care dintre următoarele variante exprimă cel mai bine sensul sintagmei „viziune
stimulativă” din primul paragraf?
(A) Perspectivă fericită.
(B) Ideal motivant.corect
(C) Imagine înfrumuseţată.
(D) Vedere de ansamblu.
(E) Stimulare vizuală.

10. În paragraful 2 autorul menţionează experimentul de evaluare a profesorilor cel mai probabil pentru a da un
exemplu de:
(A) evaluare fizionomică care s-a bucurat de succes.
(B) altă evaluare ca să conteste teza din paragraful întâi.corect
(C) altă cercetare asupra relaţiei între fizionomie şi performanţa angajaţilor.
(D) tenacitate a cercetătorilor fizionomişti.
(E) competiţie între grupuri de cercetători.

11. Care dintre următoarele situaţii este analogă cu situaţia subalternilor cărora li s-a cerut evaluarea şefilor lor, aşa
cum este ea prezentată în articol?
(A) Un copil nu poate aprecia obiectiv calităţile părinţilor săi pentru că are în vedere numai acele aspecte care se
referă la relaţia sa cu ei. corect
(B) Un constructor refuză să coopereze cu arhitectul care a proiectat construcţia pentru că nu îi place proiectul.
(C) Un elev nu este mulţumit de profesorul său pentru că mai trebuie să studieze şi singur pentru a-şi face temele.
(D) Un spectator de operă critică întreg spectacolul pe motiv că interpreta principală era prea grasă.
(E) Un şofer aflat în trafic aglomerat dirijat de un poliţist îl consideră pe acesta incompetent pentru că nu acordă
prioritate benzii pe care se află el.

12. Care dintre enunţurile de mai jos sprijină cel mai puternic teoria relaţiei de dependenţă dintre personalitatea
şefului şi succesul companiei?
(A) Estimările despre profiturile unei companii făcute de nespecialişti doar pe baza fotografiilor liderilor acestora
concordă cu evaluările experţilor economici. corect
(B) Creşterea profiturilor unei companii depinde de factori independenţi de carisma liderului ei.
(C) Intuiţia este o calitate esenţială pentru a evalua corect potenţialul de succes al unei companii.
(D) Estimările despre profiturile unei companii făcute de oameni deosebit de intuitivi trebuie luate în considerare de
către analiştii de bursă.
(E) Există o legătură foarte strânsă între succesul unei companii şi calitatea relaţiilor de muncă dintre angajaţii
acesteia.

13. Care enunţ dintre cele de mai jos este cel mai puternic susţinut de informaţia din articol?
(A) Fotografia liderului a devenit un mijloc sigur de analiză a potenţialului succes al unei companii.
(B) Nici părerile angajaţilor despre lider, nici trăsăturile acestuia nu garantează succesul companiei.
(C) Deşi nu este un criteriu infailibil, fizionomia liderului unei companii poate da indicii preţioase asupra succesului
companiei.corect
(D) Carisma liderului nu este un element hotărâtor pentru succesul companiei pe care o conduce.
(E) Succesul unei companii este asigurat de o fizionomie plăcută a liderului său.

14. Scopul principal cu care autorul a scris articolul este de a:

(A) atrage atenţia analiştilor de bursă asupra încă a unui element de luat în considerare când întocmesc rapoartele
lor.
(B) pune în discuţie relevanţa percepţiei angajaţilor asupra liderului unei companii.
(C) ridiculiza directorii unei companii pentru superficialitatea cu care îl privesc pe liderul ei.
(D) analiza încă o posibilă cale de evaluare a potenţialului de succes al unei companii.corect
(E) lansa un nou criteriu de evaluare a directorilor unei companii
***
Ioana: O prăjitură este considerată gustoasă dacă este suficient de dulce. Orice copil va recunoaşte uşor o prăjitură
gustoasă. Deoarece prăjitura făcută de bucătarul grădiniţei este suficient de dulce, urmează că aceasta va fi
considerată gustoasă de orice copil.
15. Raţionamentul Ioanei este îndoielnic pentru că nu ia în considerare unul dintre aspectele de mai jos. Care este
acela?
a) Toate prăjiturile gustoase pot să fie considerate dulci.
b) Unele prăjituri care nu sunt gustoase sunt considerate ca atare şi de copii.
c) Toate prăjiturile considerate gustoase pot să fie dulci.
d) Mulţi bucătari nu pot prepara prăjiturile cu atâta zahar cât le place copiilor.
e) Unele prăjituri considerate mai puţin gustoase pot să fie suficient de dulci. corect

Nu contează în acest moment, la cei 35 de ani ai mei, că celor cinci cărţi scrise de mine nu li se apreciază valoarea,
iar eu nu sunt cunoscut şi duc o viaţă modestă. În fond, şi Emil Cioran a dus o viaţă modestă, a fost cunoscut şi a avut
succes în Franţa după 70 de ani. Prin urmare, abia la bătrâneţe voi cunoaşte şi eu succesul.
16. În ce constă eroarea de raţionare din argumentarea de mai sus?
a) Se bazează pe credinţa că, pentru a fi cunoscut, trebuie să scrii multe cărţi.
b) Concluzia este formulată afirmativ, în timp ce premisele conţin termeni negativi.
c) Argumentarea este viciată de afectivitate, folosindu-se un ton optimist naiv.
d) Se bazează pe o analogie slabă, folosindu-se asemănări neimportante pentru concluzie.corect
e) Se bazează pe consideraţii legate de vârstă.

Un personaj de roman: înţelepciunea e plină de restricţii: să nu faci, să nu dregi, să te abţii. Or, dacă reţinerile ar avea
valoare, ar însemna că eu am fost de mic înţelept. Lipindu-mă de ziduri, stând mereu în defensivă, am făcut ce
recomandă înţelepţii. Şi ce-am reuşit? Să trec nişte „bălţi”. Am pierdut nenumărate ocazii de a ieşi din bârlogul vieţii
interioare. M-am umplut de melancolii, precum câinii de purici. Aşadar, din toate, m-am ales numai cu înţelegerea
ireparabilului.
17. Care dintre enunţurile de mai jos redă ideea principală susţinută de personajul de roman?
a) înţelepciunea constă în a respecta restricţiile prescrise de cei recunoscuţi ca înţelepţi.
b) Cele mai importante restricţii recomandate pentru viaţă sunt: să nu faci, să nu dregi, să te abţii.
c) Respectând recomandările înţelepţilor, ajungi doar la înţelepciunea înţelegerii ireparabilului.corect
d) Poţi fi înţelept doar dacă reţinerile pe care le practici au valoare de restricţii vitale.
e) înţelepciunea constă în capacitatea de a ieşi din restricţiile vieţii interioare.

Prin rezonanţa magnetică s-a descoperit că între emisferele cerebrale din creierul uman există mai multe puncte de
contact implicate în mecanismele cognitive de vârf şi în comportamentele complexe. Prin urmare, legăturile dintre
emisferele cerebrale asigură performanţele noastre intelectuale.
18. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, întăreşte cel mai puternic susţinerile de mai sus?
a) Deprecierea punctelor de contact dintre emisferele cerebrale conduce la disfuncţii cognitiv-
comportamentale.corect
b) Activitatea intelectuală şi comportamentul uman depind vital de funcţionarea perfectă a creierului.
c) Buna funcţionare a creierului uman determină un comportament complex şi o cunoaştere profundă.
d) Emisferele cerebrale sunt implicate în realizarea unor cunoştinţe performante şi a comportamentului.
e) Creierul uman este alcătuit din două emisfere cerebrale care au rol diferit în activitatea intelectuală şi în
comportament.