UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT, ID ADMINISTRATIE PUBLICA

FINANTE PUBLICE
Fulga Sivia Simona
Anul II, Semestrul I
BUGETLE LOCALE

PARTEA I
BUGETELE LOCALE

Notiunea de buget local

Finanţele publice locale îşi au originea în autonomizarea

autorităţilor teritoriale în administrarea comunităţilor respective.
Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane,
delimitate teritorial din punct de vedere politic şi administrativ, care au
autorităţi publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiară a
acestora este absolut necesară ,deoarece autonomia administrativă nu ar fi
posibilă fără autonomia financiară, care-i asigură suportul material al
funcţionării. Există şi un alt argument puternic, şi anume acel, conform
căruia, comunităţile locale îşi cunosc posibilităţile proprii privind
resursele băneşti de provenienţă publică şi, mai ales, nevoile privind
cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe
plan local.
Finanţele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţelor reflectă resursele financiare ce se mobilizează de la persoane
fizice şi juridice sub forma impozitelor şi taxelor şi care sunt destinate
realizării acţiunilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publică şi a
altor acţiuni din competenţa organelor administraţiei publice locale.
În sfera finanţelor locale se încadrează bugetele locale,
finanţele instituţiilor publice locale şi alte resurse financiare mobilizate şi
utilizate la nivel local.
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanţelor locale prin care
se reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare
necesare realizării acţiunilor social - culturale, economice şi de altă natură
din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
Conform prevederilor Legii Administraţiei Publice
Locale, autorităţile administraţiei publice locale au fost investite cu
dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit atribuţiilor
prevăzute prin lege .
 Autorităţile administraţiei publice locale au competenţe,
răspunderi şi obligaţii însemnate în domeniul finanţelor locale:
-Elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
-Stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale în
condiţiile legii;
-Urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul
exerciţiului bugetar;
-Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
-Administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a
unităţilor administrativ teritoriale;
-Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în
condiţii de eficienţă;
-Fundamentarea şi aprobarea opţiunilor şi priorităţilor în finanţarea
cheltuielilor publice locale;
-Elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de
dezvoltare ale unităţilor administrativ teritoriale;
-Organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar preventiv
propriu, a controlului intern şi a controlului asupra obligaţiilor fiscale
către bugetele locale.
Bugetele locale asigură dimensionarea cheltuielilor în
limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea
iniţiativei locale, afirmarea autonomiei locale şi exercitarea controlului
asupra utilizării fondurilor locale.
Bugetele locale presupun parcurgerea momentelor de
elaborare, aprobare şi executare care formează procesul bugetar local.
Veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale se prevăd în
bugetele ce se elaborează pentru fiecare exerciţiu bugetar.

Principii care stau la baza elaborării bugetelor locale

Elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor locale se

desfăşoară pe baza principiilor autonomiei locale, echilibrării, anualităţii
şi realităţii .
Principiul echilibrării presupune ca bugetele unităţilor
administrativ teritoriale ale căror venituri proprii nu acoperă cheltuielile
necesare să beneficieze de sume defalcate sau cote din impozitul pe venit
de la bugetul de stat precum şi de transferuri. În spiritul principiului
echilibrului autorităţile administraţiei publice locale trebuie să colecteze
veniturile proprii alături de veniturile primite prin redistribuire să acopere
cheltuielile prevăzute în buget din cursul anului bugetar.
Pe baza principiului anualităţii se delimitează perioada
pentru care se elaborează şi executa bugetele locale. Exerciţiul bugetar
este anual, coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe baza normelor
stabilite de Ministerul Finanţelor.
Operaţiunile de încasări şi plaţi efectuate în cursul unui an
în contul bugetului local sau judeţean aparţin exerciţiului de gestiune a
bugetului. Execuţia bugetară anuală care se încheie la 31 decembrie, ca
orice venit neîncasat şi orice cheltuială neefectuată până la data de 31
decembrie se efectuează în contul bugetului pe anul următor. Creditele
bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate.
Conform principiului realităţii, datele care se prevăd la
părţile de venituri şi cheltuieli ale bugetelor locale sunt expresia
proceselor de dezvoltare economică şi socială. Ordonatorii principali de
credite elaborează şi prezintă odată cu proiectul anual al bugetului local, o
prognoză a acestuia pe următorii trei ani, precum şi programul de
investiţii detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie .
În spiritul principiului realităţii sursele de venituri proprii
se fundamentează pe baza profitului, a evoluţiei materiei impozabile şi a
obiectelor impozabile de la un an la altul, iar cheltuielile se estimează pe
baza indicatorilor care reflectă dimensiunea acţiunilor social culturale, a
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor acţiuni ce se finanţează din
bugetele locale.
Neafectarea veniturilor bugetare locale presupune ca
veniturile indiferent din sursa din care se realizează să nu fie destinate
finanţării unor acţiuni prevăzute. Pe baza prevederilor acestui principiu
veniturile din bugetele locale se împart în venituri curente, venituri din
capital şi venituri cu destinaţie speciala. Veniturile curente şi veniturile
din capital se pot utiliza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor din
bugetele locale, în spiritul principiului neafectării veniturilor bugetare, în
schimb veniturile cu destinaţie specială se abat de la principiul menţionat
deoarece se folosesc numai pentru cheltuielile necesare destinaţiilor
speciale.
Principiul unităţii necesită existenţa unui buget unic local,
în care se reflectă toate veniturile prevăzute şi cheltuielile aprobate ale
unei unităţi administrative teritoriale. În spiritul unităţii bugetare,
veniturile şi cheltuielile din bugetele locale includ pe lângă veniturile şi
cheltuielile curente şi de capital şi veniturile şi cheltuielile cu destinaţie
specială.
Principiul specializării bugetare presupune ca înscrierea
veniturilor şi a cheltuielilor în bugetele locale, aprobarea urmărirea
execuţiei precum şi în cadrul instituţiilor publice locale să se efectueze pe
baza unei grupări obligatorii denumită clasificaţie bugetară pe baza unor
criterii determinate.
Clasificaţia bugetara a veniturilor şi cheltuielilor din
bugetele locale şi din cadrul instituţiilor publice locale presupune să
îndeplinească anumite cerinţe să exprime provenienţa veniturilor,
destinaţia cheltuielilor, să asigure cunoaşterea surselor de venituri ale
bugetelor locale şi principalele destinaţii ale cheltuielilor şi să permită
exercitarea controlului asupra bugetelor unităţilor administrativ -
teritoriale.
Publicitatea bugetului local necesită ca propunerile de
venituri şi de cheltuieli din bugetele locale să fie aduse la cunoştinţa
locuitorilor din unităţile administrativ - teritoriale, prin publicare în presă
sau afişare la sediu care pot formula contestaţii şi propuneri de care
trebuie să se ţină seama la dezbaterea şi aprobarea bugetului local.
Bugetele locale se prezintă ca balanţe financiare, pe de o
parte cu venituri, pe de altă parte cu cheltuieli; caracteristic lor este faptul
că sunt acordate competenţe mai mari în ceea ce priveşte cheltuielile
cuprinse în acestea decât în colectarea şi mobilizarea de venituri.
Motivaţia principală este aceea că acţiunile social culturale
de interes general ca învăţământul, sănătatea, sunt prezente dispersate în
teritoriu, de regulă, după numărul populaţiei, de aici şi fondurile publice
în diferite mărimi.
În structura veniturilor apar aici individualizate două
categorii de venituri şi anume :
-venituri proprii din impozite şi taxe locale;
-venituri de echilibrare sau de regularizare, venituri care au drept
corespondent în bugetul de stat la partea de cheltuieli o subdiviziune
intitulată distinct „transferuri către bugetele locale”.
Potrivit clasificaţiei funcţionale, cheltuielile publice locale se
grupează în următoarele părţi: autorităţi executive, cheltuieli social
culturale, servicii, dezvoltare publică şi locuinţe, acţiuni economice, alte
acţiuni, plăţi, dobânzi şi comisioane, fond de rezervă bugetară.
În cadrul părţilor, cheltuielile se individualizează după natura
lor pe capitole şi subcapitole, iar detalierea lor la fiecare capitol se
realizează pe titluri.
După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale
sunt : cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii,
transferuri, dobânzi, cheltuieli de capital, rambursări de împrumuturi şi
rezerve.

Procedura bugetara

Prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si

operatiuni privind realizarea proiectului de buget, aprobarea acestuia,
executarea bugetului, incheierea si aprobarea contului general de executie
bugetara, precum si controlul executiei bugetare, ceea ce presupune
parcurgerea a tot atatea etape.
 Elaborarea proiectului de buget cuprinde activitatea de
determinare a veniturilor si a cheltuielilor bugetului public national.
Incepe in anul premergator celui pentru care se intocmeste proiectul si se
realizeaza in sistem piramidal (de jos in sus, adica de la unitatile de baza
din teritoriu se colecteaza propunerile privind cifrele de venituri si
cheltuieli care se centralizeaza – pe linie strict ierarhica – mai intai la
ministere sau alte organe centrale de stat, respectiv institutii publice si
apoi la Ministerul Economiei si Finantelor). Aprobarea bugetului
presupune dezbaterea proiectului in Parlament si votarea legii bugetare
anuale; aceasta etapa se parcurge – de regula– tot in anul premergator
celui pentru care s-a intocmit proiectul de buget; atunci cand nu este
posibila adoptarea bugetului la timpul potrivit, dezbaterea si aprobarea lui
se fac in prima parte a anului in care bugetul urmeaza sa fie pus in
aplicare.

Executarea bugetului (sau executia bugetara) consta in

realizarea veniturilor la termenele si in cuantumurile prevazute, precum si
in efectuarea cheltuielilor potrivit destinatiilor stabilite. Aceasta etapa
este cea mai importanta, intrucat ea presupune infaptuirea concreta a
previziunilor aprobate de puterea legislativa; executia bugetara se
infaptuieste – in mod firesc – in anul pentru care s-a aprobat bugetul.
Incheierea exercitiului bugetar presupune realizarea – pe baza datelor
furnizate de evidenta executiei bugetare – a unei dari de seama cu privire
la modul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru
anul bugetar expirat; aceasta faza a procedurii bugetare se parcurge – in
mod evident – in anul urmator celui pentru care s-a elaborat si aprobat
bugetul de stat. Controlul executiei bugetare consta in verificarea modului
in care au fost aduse la indeplinire prevederile cuprinse in bugetul public
national. Activitatea de control asupra executiei bugetare se desfasoara,
de o maniera complexa, de catre mai multe categorii de organe ale
statului, avand competente diferite.

Un rol deosebit de important in derularea procesului

bugetar revine ordonatorilor de credite. Ordonatorii de credite sunt acele
persoane fizice investite cu dreptul de a dispune – in conditiile legii –
asupra creditelor bugetare, in virtutea functiei pe care o detine in
conducerea unei institutii publice sau a unui organ de stat
 PARTEA II

BUGETUL LOCAL AL PRIMARIEI CLUJ-NAPOCA PE ANII

2019,2020, 2021.

Primaria este o institutie publica cu activitate

permanenta. Consacrarea si aplicarea principiilor fundamentale ale
separarii puterilor in stat - legislativa, executiva si judecatoreasca, impune
ca autoritatile administratiei publice locale - respectiv Consiliile Locale si
Primarii – sa organizeze punerea in executie si sa execute in concret
prevederile legilor,ordonantelor si hotararilor Guvernului Romaniei,
ordinelor prefectului judetului, a propriilor hotarari si dispozitii, sa
vegheze la stricta lor aplicare si respectare, asigurand in conditiile legii
rezolvarea problemelor privind dezvoltarea economica, sociala a
comunitatii locale.

Primaria solutioneaza problemele curente ale

colectivitatii. Ea urmareste respectarea cadrului legal al desfasurarii
activitatii din comunitate, asigura solutionarea problemelor de ordin
edilitar si gospodaresc, mentinerea ordinii publice, respectarea si apararea
drepturilor omului, a dreptului de proprietate, precum si alte atributii date
in competeta, prin Legea organica, respectiv Legea nr.215/2001 privind
administratia publica locala si a celorlalte legi special pe domenii de
reglementare. Primaria asigura respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor.
Cel mai important centru urban al Transilvaniei este un
oraş cu două nume: Napoca este cel al vechii cetăţi dacice, iar Cluj este
termenul latinesc care l-a desemnat ulterior (vine din Clausum - oraşul
fiind închis, cantonat între dealuri).
Municipiul Cluj-Napoca se remarcă şi ca un centru
marcant de cultură prin cele două teatre dramatice, două opere, două
teatre de păpuşi, patru case de cultură, filarmonica, şase muzee, între
care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei ce datează din secolul al
XIX-lea.
Veniturile totale ale bugetelor locale sunt formate din:
venituri proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenţii primite din
bugetul de stat, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate,
împrumuturi.
Principalele venituri bugetare realizate pe total şi pe
bugete în anul 2020 şi comparativ cu realizările anului 2019.
 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului Municipiului
Cluj-Napoca este efectuată prin calculul indicilor cu bază fixă, indicilor
cu bază în lanţ, gradului de realizare, ponderii din total şi actualizării unor
venituri la inflaţie. Cu toate că sistemul legislativ a fost perfecţionat, în
sensul funcţionării sistemului bugetar pe principiul autonomiei locale, în
municipiul Cluj-Napoca, ca de fapt şi la nivelul altor unităţi administrativ
teritoriale, nu putem vorbi totuşi de existenţa unei autonomii locale reale
deoarece veniturile proprii ale bugetului local nu sunt în măsură să
acopere cheltuielile.
Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local al municipiului
Cluj-Napoca, observăm că marea majoritate sunt venituri curente, iar în
cadrul acestora, după cum era de aşteptat, cea mai parte au natură fiscală.

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anul 2019 a fost aprobat în ședința

extraordinară a Consiliului local de luni, 15 aprilie 2019. Bugetul general
al municipiului este de 326 de milioane de euro (1.547.035.246 lei),
compus din 189 de milioane de euro bugetul de funcționare și 137 de
milioane de euro buget de dezvoltare. Pentru 2019, dezideratele pentru
cheltuirea banilor asumate de oficialii Primăriei în proiectul de buget sunt
următoarele, după cum au fost enunțate de primarul Emil Boc în
dezbaterea publică organizată de municipalitate:
-finalizarea acelor proiecte care sunt începute și care pot fi finalizate în anii
următori
-asigurarea și creșterea calității vieții în municipiul Cluj-Napoca,
-consacrarea orașului ca puternic centru de inovare, de servicii medicale, dar
nu numai
-prioritizarea transportului public și a mobilității alternative la mașină
-finalizarea infrastructurii de bază, centuri ocolitoare, străzi, parkinguri,-
îmbunătățirea spațiilor verzi, a parcurilor.
În anul 2020 au fost achitate în întregime/la timp
drepturile salariale şi au fost asigurate bunurile/prestările de servicii
necesare pentru funcţionarea instituției în condiții de continuitate.
Menţionăm că în anul 2020 au fost efectuate cheltuieli de capital în sumă
de 1.718 mii lei, conform listei de investiţii aprobate pe anul 2020 din
care: dotări independente din sumă de 1.504 mii lei, alte cheltuieli
asimilate investiţiilor 67 mii lei şi lucrări de intervenție în sumă de 147
mii lei.

Investițiile efectuate au ca și consecință îmbunătățirea

activității din punct de vedere al informatizării, desfășurarea activității în
condiții de eficiență și continuitate.În ceea ce privește bugetul destinat
cofinanțării proiectelor europene, acesta are o valoare totală de
461.826.640 de lei. Aceste fonduri vor fi folosite în special pentru
finalizarea lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor,
continuarea programului de reabilitare și modernizare a drumurilor
județene, achiziționarea de aparatură medicală ultraperformantă, execuția
lucrărilor de reabilitare a Castelului Banffy din Răscruci, reabilitarea
școlilor speciale, dar și pentru alte investiții și obiective propuse a fi
realizate din fonduri europene.

În ceea ce privește bugetul destinat investițiilor publice,

acesta este în cuantum de 42.833.100 de lei. Sumele vor fi folosite pentru
continuarea proiectului de înființare a Parcului Industrial Tetarom V din
zona Turda-Câmpia Turzii, realizarea facilității „Park&ride” în
proximitatea Aeroportului, etc.

Municipiul Cluj-Napoca a avut cel mai mare buget pe anul

2021 dintre orașele mari ale României. Clujenii s-au bazat pe 2,16
miliarde de lei (433 milioane euro), dintre care jumătate, adică 1,043
miliarde, au mers către dezvoltare.

Peste 600 milioane de lei din bugetul Primăriei nu au fost

cheltuiți, deși proiectele au fost angajate în ca investiții. Având în vedere
că, la execuția bugerată de pe ultimul trimestru din acest an, din
proiectele propuse, sub 50% au și fost realizate, consilierii locali USR au
cerut edilului să schimbe politica, să nu blocheze fonduri pe proiecte
despre care știe sigur la început de an că nu le va implementa și să
direcționeze banii, spre exemplu, pentru construcția de școli și grădinițe
în Cluj-Napoca. ”În 2021 am avut câteva cauze obiective pe care trebuie
să vi le spun. Cea mai importantă este cea legată de fondurile europene.
Nelansarea ghidurilor și a apelurilor de proiecte pentru perioada 2021 –
2027 ne-a pus în imposibilitatea de a cheltui banii europeni. Noi am fost
obligați să punem pe 2021 bani pentru proiectele europene. Nu am știut
că Guvernul nu își va onora promisiunea de a lansa ghidurile de
proiecte. Vă dau ca exemple: achiziție de autobuze electrice, achiziție
autobuze cu hidrogen, revitalizarea ansamblului Cetățuie, amenajarea
canalului Morii, revitalizarea parcului Feroviarilor. Dacă acestea s-ar fi
putut depune, banii erau cheltuiți. Din nefericire apelurile nu sunt
deschise nici acum pentru a obține finanțarea”, a explicat primarul Emil
Boc.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a

recunoscut că anul 2021 a fost unul greu pentru autoritățile locale.
Potrivit edilului-șef, marile proiecte de infrastructură au fost „guri de
hrănit” din bugetul local „complicat”, iar costurile au fost dificil de
suportat. „Avem un buget cu foarte multe proiecte de infrastructură
de «hrănit», asta e formula corectă, să nu înțeleagă lumea guri de
hrănit că avem bani de dat la X sau la Y. Nu, avem proiecte de
infrastructură de «hrănit», de «vitaminizat» și de finalizat. (...)
Parcul Feroviarilor, Parcul Armătura, Baza Sportivă «La Terenuri»,
skatepark-ul Rozelor, Turnul Pompierilor, podul nou de pe strada
Oașului, ca să nu mai vorbesc de parkinguri (...), Centură
Metropolitană, tren metropolitan și metrou”, a completat Emil Boc.

Municipiul Cluj-Napoca este, astăzi, un centru

regional al inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică atractivă, un
loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu
autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi cu o
comunitate de afaceri dinamică şi implicată. 

Cluj-Napoca
Primar: Emil Boc (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 326 milioane de euro

Număr angajați primărie: 1095

Polițiști locali: aproximativ 320

Bugetul alocat salariilor: 35.8 milioane de euro