CONTROLUL FINANCIAR 1.

Notiunea, rolul, functiile si obiectul controlului financiar

2. Controlul intern si controlul financiar preventiv
3. Auditul public intern
4. Controlul financiar exercitat de organele specializate ale Ministerului Economiei si Finantelor
5. Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi a Romaniei
6. Controlul administrativ jurisdictional

1. Notiunea, rolul, functiile si obiectul controlului financiar

NOTIUNE – controlul financiar, ca o componenta a controlului economic are ca obiectiv cunoasterea de
catre stat a modului de organizare a mijloacelor materiale si banesti de catre institutiile publice, modul de
realizare si de cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei economico-
fianciare, dezvoltarea econonomiei nationale si infaptuirea controlului financiar

ROLUL - organele de control financiar supun in mod organizat si periodic unei analize amanuntite sub
aspectul eficientei, legelitatii si economicitatii.

FUNCTII:
- urmarirea si eveluarea rezultatelor si stabilirea masurilor pentru imbunatatirea lor
- de indrumare si sprijin si generalizare a experientei pozitive
- de constrangere, prin aplicarea masurilor legale

OBIECTUL: controlul financiar fiind acea parte a controlului economico-social care se executa asupra
gestionarii mijloacelor materiale si banesti, nu se limiteaza la actele si operatiunile financiare ci se extinde
si la celelalte acte si operatiuni patrimoniale care intervin in gestionarea resurselor finaciare ale statului,
unitatilor adiministrativ teritoriale, institutiilor publice si ale agentilor economici privati

2. Controlul intern si controlul financiar preventiv

CLASIFICARE:
Controlul financiar este de doua feluri, si anume:
-intern
-extern
In urma perfectionarii organiozatorice a controlului finaciar, si ca urmare a aplicarii prevederilor noilor acte
normative in domeniu controlului financiar extern in Romania, se efectueaza de catre Curtea de Conturi,
Ministerul Economiei si Finantelor si organele sale specializate.
Organele mentionate exercita si un control financiar intern a activitatii proprii.
Concomitent cu aceste organe specializate de control financiar extern se organizeaza controlul financiar
propriu necesar bunei gospodariri a patrimoniului.
Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a
resurselor finanaciare ale statului si ale sectorului public, precum si “asupra modului de gestionare a
resurselor publice si raporteaza despre cele contatate”.

Controlul intern – reprezinta ansambul formelor de control exrecitate la nivelul entitatii publice, inclusiv
auditul public intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acestora si cu reglementarile
legale in vederea asigurarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace
- are urmatoarele obiective principale :
a. realizeaza la un nivel corespunzator de calitate atributiile institutiilor publice stabilite in concordanta cu
propria lor misiune in conditii de regulariate, economicitate, eficacitate si eficienta
b. protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei , fraudei sau abuzului
c. respectarea prevederilor legii, a decizilor si a celorlate acte ale conducerii
d. dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare a veniturilor publice sau a patrimoniului public de
actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere

Contr financiar preventiv – se organizeaza si se exerecita in urmatoarele forme:

a. contr financiar propriu:
- la toate entitatiile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar, asupra tuturor fondurilor
publilce
Entitatiile publice, prin conducatorii acestora au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv
propriu si evidenta angajamentelor
- au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu unde sa prevada proicetele de operatiuni
supuse acestui control, documentele justificative si circuitul acestora cu respectarea dispozitiilor legale
- se realizeaza prin viza de persoanele din cadrul compartimentului de specialitate desemnate in acest
scop de catre conducatorul institutiri publice
- persoanele desemnate sa efectueze aceasta activitate sunt altele decat cele care initiaza operatiunea
supusa vizei
- numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfasoara activitati de control
financiar preventiv propriu se face de catre conducatorul entitatii publice cu acordul entitatii publice
superioare, iar in cadrul entitatii publice in care se exercita functia de ordonatori pirncipali de credite a
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, a fondului de stat cu acordul Ministerului
Economiei si Finantelor
- in finalul procedurii controlului financiar propriu are loc restituirea sub semnatura a proiectelor de
operatiuni vizate, insotite de toate documentele justificative, compartimetelor de specialitate care le-au
emis pentru continuarea circuitului acestora
- daca in urma verificarilor, documentele prezentate la viza nu corespund controlului financiar, persoana
imputernicita va emite refuzul de viza care va fi transmisa spre stiinta si compartimentului de audit
financiar al entitatii respective
- in cazul unui refuz de viza conducatorii persoanei juridice dispun, in conditiile prevazute de lege,
efectuarea operatiunii pe proprie raspundere

b. contr financiar delegat

- se efectueaza la ordonatorii principali de credite a bugetului general consolidat prin controlori
specializati
- se organizeaza si se exercita de Ministerul Finantelor Pubice prin controlori delegati
- controlorii delegati exercita viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operatiuni
vizate in prealabil de controlul financiar preventiv propriu al instutiei publice respective
- operatiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobarii ordonatorilor
principali de credite numai insotite de viza de control financiar preventiv delegat
- controlorii delegati isi desfasoara activitatea la sediul institutiei publice la care au fost numiti
- viza de cotrol se acorda sau se refuza in scris, pe formular tipizat si trebuie sa poarte semantura si
sigiliul personal al controlorului financiar delegat competent
- perioada maxima pentru acoradrea sau refuzul vizei de control este de 3 zile lucratoare de la
prezentarea proiectului de operatiuni insotit de toate documenetele justificative
- nu se pronunta asupra oportunitatii operatiunilor ce fac obiectul controlului
- controlorul delegat isi exercita atributiile in mod independent, el are obligatia sa-l informeze in mod direct
pe ministrul economiei si finanatelor asupra situatilor deosebite aparute in activitatea sa si nu i se poate
impune pe nicio cale acordarea sau refuzul vizei

3. Auditul = revizie contabila

- este acea activitate care compara situatia reala cu o situatie ideala si exprima o opinie asupra
concordantei dintre situatia ideala si situatia data, reala
Definitie: Auditul intern public este o examinare metodologica si sistematica a unei situatii de catre o
persoana independenta si competenta, asigurand validarea materiala a elementelor pe care le analizeaza
ce verifica conformitatea modului de tratare a acestor fapte regulile, normele si procedurile sistemului de
control intern, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra concordantei globale a situatieie
examinate in raport cu normele.

Atributii :
- elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea
- elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern
- efectueaza activitatea de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si
cotrol ale entitatilor publice sunt transparente si conforme cu normele de legalitate, regularitate,
eficacitate, eficienta, economicitate
- informeaza Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandarile
neinsusite de conducatorul entitatii publice controlate precum si despre consecintele acestora
- raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de
audit
- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern
- in cazul identificarii unor neregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat conducatorului institutiei
publice

Activititati si operatiuni auditate:

- compartimentul de audit public intern auditeaza cel putin o data la trei ani fara a se limita la urmatoarele
atributii:
1. angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata inclusiv din fonduri
comunitare
2. platile asumate prin angajamentele bugetare si legale inclusiv din fondul comunitar
3. vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri proprieate a statului sau unitatii
administrativ teritoriale
4. constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si de constituire al titlurilor de creanta,
precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora
5. alocarea creditelor bugetare
6. sistemul de luare a deciziilor
7. sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate acestor sisteme
8. sistemele informatice

- auditorii interni elaboreaza un proiect de raport de audit public intern la sfarsitul fiecarei sesiuni de audit
- proiectul reflecta cadrul general, constatarile, obiectivele, recomandarile, concluziile si este insotit de
documente justificate
- unitatile de control, care functioneaza in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor cu finantare de
la bugetul de stat sunt ANAF, Garda Finaciara, Autoritatea Nationala a Vamilor, Directiile Generale a
Economiei si Finantelor, Directia Generala a Economiei si Finantelor a mun. Bucuresti, Directia Generala
de Administrare a marilor contribuabili.

INSPECTIA FISCALA (CONTROLUL EXERCIATAT DE ANAF)

- se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin ANAF sau dupa caz de catre compartimentele de
specialitate ale autoritatilor publice locale
- are ca obiect verificarea bazelor de impunere a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale,
corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiilor
fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligatii de plata si a accesoriilor acestora
Atributii ale insectiep fiscale:
- constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilior
supusi inspectiei sau altor persoane, privind legalitaea si conformitatea actelor fiscale, corectitudinea
indeplin atributiilor fiscale
- sanctionarea

Inspectia fiscala poate fi totala sau partiala

Forme de control:
a) controlul inopinat care constata in activitatea de verificare documentare sau faptica in principal ca
urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a unor legislatii fisacle fara anuntarea
in prealabil a contribuabilului
b) controlul incrucisat care consta in verificarea documentelor si operatiilor impozabile ale contribuabililor
in corelatie cu cele detinute de alte persoane; poate fi si inopinat ;

Aspecte procedurale
- inantea inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul prin trimitera unui aviz
de inspectie fiscala care cuprinde temeiul juridic al inspectie fiscale , data de incepere a inspectiei fiscale,
obligatiile fiscale si perioadele supuse inspectiei fiscale si posibilitatea de a solicita amnarea datei de
incepere a inspectiei fiscale
- durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organul de inspectie fiscala sau, dupa caz, de
compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in functie de obiectivele
controlului, dar nu mai mult de 3 luni
- inspectia fiscale se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe anuale semestriale si
trimestriale
- rezultatul inspectiei fiscale va fi consemat intr-un raport scris in care se vor prezenta consatatrile
inspectiei dpdv faptic si legal
- la finalizarea inspectiei fiscale raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere, care va
cuprinde si diferente in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala existenta la inceputul
inspectie fiscale

CONTROLUL EFECTUAT DE GARDA FINANCIARA

Garda finaciara exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si

combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal care au ca efect evaziunea si
frauda fiscala. Garda financiara functionaeaza pe intreg teritoriul tarii prin Comisariatul General, sectiile
judetene si sectia Municipiului Bucuresti.
Este condusa de un Comisar General, inalt functionar public, numit in conditiile legii prin ordin al
Ministrului Economiei si Finantelor.
Garda financiara efectueaza in mod permanent controlul operativ si inopinat sub forma controlului curent
si tematic dupa caz cu privire la:
a) participarea cu personal propriu sau in colaborare cu organele de specialitate ale ministerelor sau
ale altor institutii specializate la actiuni de depistare sau de combatere a actiunilor ilicite, care genereaza
fenomenele de evaziune si frauda fiscala
b) respectarea normelor de comert urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea operatiunilor ilicite
c) modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor in toate locurile si spatiile in
care se desfasoara activitatea operatorilor economici
d) respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte
interzise de lege

Actele de control intocmite de comisarii garzii financiare sunt acte administrative de control operativ si
inopinat si se comunica directiilor generale ale economiei si finantelor in a caror raza teritoriala se afla
sediul operatorului economic controlat, pentru atentie, luarea masurilor fiscale sau organelor de urmarire
penala dupa caz.
In exercitarea atributiilor de serviciu comisarii garzii financiare constata prin proces-verbal contraventile
savarsite si aplica masurile legale.
Garda financiara nu se substituie organelor de urmarire penala.

CONTROLUL FINANCIAR EXECUTAT DE CURTEA DE CONTURI

Rolul Curtii de Conturi este sa contribuie la buna gestionare a fondurilor publice si a patrimoniului public,
sa furnizeze parlamantului, respectiv, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale,
rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii,
economicitatii si eficientei.
Necesitatea si importanta Curtii de Conturi sunt determinate de faptul ca in conformitate cu principiile
democratice ale organizarii si functionarii statului pupulatia trebbuie sa cunosasca din sursa independenta
daca impozitele platite si averea publica sunt administrate conform legii.
In prezent locul si rolul Curtii de Conturi sunt inscrise in Constitutia Romaniei (art. 40), iar organizarea,
functionarea, atributiile si procedurile de control sunt prevazute in legea nr. 94 \1992 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Curtea de conturi se compune din Sectia de Control Financiar Ulterior si Camere de Conturi Judetene si a
municipiului Bucuresti.

Atributii de control
Curtea de Conturi isi exercita functiune de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de
administrare si de intrbuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public precum si asupra
modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale.
Prin controlul sau, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii sale financiare din punct de vedere al
economicitatii, eficientei, eficacitatii.
Sunt supuse controlului urmatoarele categorii de persoane juridice:
a) statul si unitatile administrativ teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public cu serviciile
si institutiile lor publice autonome, sau neautonome
b) Banca Nationala a Romaniei
c) Regiile autonome
d) Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice sau regiile
automone detin singure sau impreuna integral sau mai mult de jumatate din capitalul social
e) Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura care gestioneaza bunuri, valori sau
fonduri intr-un regim legal obligatoriu in conditiile in care prin lege sau prin statultele lor se prevede acest
lucru.

Alte persoane juridice controlate sunt cele care:

a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii si alte forme de sprijun financiar
din partea statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau ale unitatilor publice
b) administreaza in baza unui contract de concesiune sau inchiriere bunuri apartinand statului,
unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice
c) nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile
publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu conducatorii institutiilor controlate
d) sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii, si utilizeaza fonduri publice, verificarile
urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri

Sfera controlului ulterior al curtii de conturi cuprinde:

- Contul general anual de executie al bugetului de stat
- Contul anual de executie al bugetului asigurarilor sociale de stat
- Conturile anuale de executie a bugetelor locale
- Conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale
- Contul fondurilor de tezaur
- Contul general anual al datoriei publice a statului si situatiei garantiilor guvernamentale pentru
credite interne si externe

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte documente si informatii necesare exercitarii functiilor sale
de control, oricare ar fi persoanele fizice sau juridice, detinatoare.
In acelasi sens toate persoanele juridice si fizice supuse controlului Curtii sunt obligate sa-i transmita
actele, documentele si informatiile solicitate la termenele legale stabilite si sa-i asigure accesul in sediile
lor daca aceasta evident hotaraste exercitarea controlului la fata locului.
Procedura de exercitare a controlului ulterior este complexa si are ca finalitate descarcarea de gestiune.
Descarcarea de gestiune se face la sfarsitul exercitiului bugetar ci cuprinde 2 faze:
1. Faza preliminara marcata de intocmirea raportului de constatari concluzii si propuneri de catre
controlorii financiari desemnati sa verifice conturile.
2. Faza descarcarii de gestiune. In baza constatarilor rezultate din controlul exercitat, curtea de conturi
are dreptul sa decida:
a. Suspendarea aplicarii masurilor care caontarvin reglementarilor legale in domeniul financiar,
contabil si fiscal
b. Inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila controlata, corectarea bilanturilor
contabile, a conturilor de profit si pierdere si a conturilor de executie
Curtea de Conturi are de asemenea dreptul sa ceara suspendarea din functie pana la pronuntarea
definitiva in cauza a persoanelor raspunzatoare de savarsirea faptelor cauzatroare de pagube importante
sau a abaterilor grave cu caracter financiar constatate de organele de control si evident pentru care sunt
judecate.

Legea organica prevede ca in termen de 6 luni de la primirea conturilor de la organismele competente sa

le intocmeasca si obligata sa le transmita, Curtea de Conturi elaboreaza RAPORTUL PUBLIC ANUAL, pe
care il inainteaza Parlamentui in vederea examinarii si aprobarii. Acest raport are in vedere conturile de
gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar exprimat precum si neregulile bugetare
constatate. El se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Preluarea activitatii jurisdictionale a Curtii de Conturi ale instantei judecatoresti

In prezent instantele Curtii de Conturi care executatu activitatea jurisdictioanala, au fost inlocuite prin lege
de catre instantele judecatoresti competente.
Reglementarea juridica mentionata cuprinde 2 aspecte disticnte:
a) numirea fostilor judecatori financiari “inspectori” sau “judecatori financiari” in functii de judecatori
b) preluarea de catre Ministerul Public a fostilor procurori financiari la o data nedeterminata si potrivit
procedurii fiscale

In acest sens Presedintele tarii la propunerea judecatorului suprem al tarii (CSM) prin care au fost numiti
ca judecatori un nr. de 102 fosti judecatori financiari, inspectori sau judecatori financiari (4 la Curtea de
apel Bucuresti si 98 la tribunal).

Controlul administrativ jurisdictional

Jurisdictia fiscala desemneaza activitatea organelor competente sa stabileasca legalitatea in sfera
veniturilor fiscale in situatiile in care debitorii invoca incalcarea legii. Jurisdictia fiscala asigura exercitarea
controlului legalitatii in principal cu privire la titlurile de creanta fiscala si numai in masura in care
operatiunile administrative si materiale afecteaza legalitatea acestor acte, controllul se efectueaza si
asupra acestor operatiuni.

Solutionarea contestatiilor forumlate impotriva actelor administrative fiscale

Potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala, contestatia este o cale administrativa de atac si nu
inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ
foscal sau prin lipsa acestuia.

Pot fi contestate:
a) deciziile de impunere care stabilesc baza de impunere sau contributia, taxa corespunzatoare
respectivei baze
b) deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contributii sau alte sume daltorate
bugetului national consolidat.
Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de
creanta, sau in actul administrativ fiscal atacat cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de
emitere a actului administrativ fiscal.
Contestatia se depune la organul fiscal al carui act administrativ este atacat, si nu este supusa taxelor de
timbru. La solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie, dupa caz.
Decizia sau dispozitia emisa in solutionarea cauzei este definitiva in solutinarea cailor de atac.

Logo referatele carte

referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre: Astronomie BiologieChimie

Desen Diverse Drept
Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie
 Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica
Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola

ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR

ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR

1.1.CONCEPTII MODERNE ASUPRA CONTROLULUI FINANCIAR

Determinat de necesitatea fondurilor banesti ale statului si ale celorlalte entitati publice, in toate statele
este instituit un control care se exercita in scopul formarii si intrebuintarii conforme a fondurilor banesti de
interes public.

Potrivit scopului sau,controlul financiar este o activitate de verificare a respectarii si aplicarii conforme a
normelor dreptului financiar desfasurata cu finalitatea restabilirii legalitatii formarii si intrebuintarii
fondurilor banesti de interes public si,implicit,cu finalitatea stabilirii raspunderii judiciare si aplicarii
coercitiilor legale in cazurile de incalcare a normelor dreptului financiar. Datorita acestui continut,
activitatea de control financiar nu se confunda cu activitatea financiara de formare si intrebuintare a
fondurilor banesti de interes public asupra carora se exercita si se efectueaza actele si operatiunile de
control financiar. In concordanta cu acestea,reglementarile juridice privind activitatea financiara si
controlul financiar sunt si ele distincte[1].

Actele si operatiunile de control financiar,caracterizate in general,constau in verificari documentare si

faptice,consemnari scrise ale constatarilor,formulari de aprecieri si concluzii,precum si decizii ale
actiunilor si eventual ale coercitiilor necesare pentru restabilirea conformitatii activitatii financiare a
subiectelor de drept controlate. Aceste verificari, consemnari si decizii se regasesc cu deosebiri inerente
in procedurile de control financiar desfasurate,fie preventiv,fie concomitent,fie posterior,asupra actelor si
operatiunilor financiare ce alcatuiesc activitatea financiara supusa controlului financiar[2].

Activitatea de control financiar, potrivit necesitatii ei practice, este desfasurata de persoane si organe
investite prin lege cu atributii de control sau de verificare a respectarii si aplicarii conforme a dreptului
financiar. In aceasta ordine de idei, actele si operatiunile de control financiar pot fi savarsite numai de
catre organele si persoanele legal imputernicite, ele sunt acte si operatiuni autoritare efectuate in interes
public si, in consecinta, obligatorii pentru toate subiectele de drept vizate.

Conform continutului activitatii de control financiar si necesitatii de exercitare a acestui control asupra
activitatii financiare a tuturor organelor de stat,institutiilor si unitatilor economice cu capital de stat atat
centrale,cat si locale,organele de control financiar sunt organizate intr-o anumita ierarhie si investite cu
atributii de control in domeniul bugetar ori numai fiscal,general ori numai local[3].

Datorita relatiei speciale dintre contabilitatea publica si activitatea de stat,controlul financiar este
extins si asupra evidentei contabile a tuturor acestor organe,institutii si firme.

Potrivit acestor necesitati generale,controlul financiar este organizat insa cu anumite

particularitati,unele traditionale,in state contemporane.
 Dintre conceptiile de organizare moderna a controlului financiar poate fi considerata cu apreciere
referentiala organizarea aplicata in Franta si alte state europene cu particularitatea si denumirea de
control al executiei bugetare de stat. Formele principale ale acestui control sunt intern si control extern,cel
intern cu caracter administrativ,iar cel extern in formele jurisdictional si parlamentar[4].

Controlul intern este denumit administrativ si are acest caracter datorita faptului ca este exercitat in
cadrul administratiei finantelor publice,prin personal de specialitate al inspectiei generale a finantelor ce
functioneaza in structura Ministerului Finantelor. Aceasta inspectie exercita controlul realizarii veniturilor
bugetare si publice,al angajarii si ordonantarii cheltuielilor bugetare si din fondurile banesti ale institutiilor
si a altor autoritati publice,precum si controlul contabilitatii bugetare si a altor colectivitati publice.

Controlul extern jurisdictional este rezervat Curtilor de Conturi si de disciplina bugetara si financiara,
urmand procesul verificarii conturilor de executie sau bilanturilor contabile ale organelor de stat centrale si
locale, ale institutiilor publice, firmelor de interes public si autoritatilor locale[5].

Controlul parlamentar este exercitat conform prerogativelor parlamentelor de a controla activitatea

executiva de stat,din care face parte si administratia finantelor publice si executia bugetelor anuale de
stat. Acest control se exercita prin aprobarea fiecarui buget de stat,a conturilor de executie a acestor
bugete, precum si in cursul exercitiilor bugetare prin dezbaterea datelor curente de executie bugetara
cerute guvernului de catre parlament.

In statul nostru,organizarea actuala a controlului financiar a fost decisa in contextul introducerii

structurii finantelor publice asemanatoare celei consacrate in statele contemporane cu economie liber-
capitalista si regim politic parlamentar direct. Astfel, prin Legea finantelor publice s-a statuat ca asupra
modului de constituire,repartizare si utilizare a resurselor financiare publice,precum si asupra modului de
pastrare si intrebuintare a mijloacelor materiale si banesti ale sectorului public se exercita controlul de
catre organele legal abilitate[6].

Mai explicit decat Legea finantelor publice,legea speciala privind organizarea si functionarea
controlului financiar prevede, ca acest control se exercita asupra administrarii si utilizarii mijloacelor
financiare ale organelor si institutiilor de stat si totodata verifica respectarea reglementarilor financiar-
contabile de catre regiile autonome,societati comerciale si alti agenti economici,in legatura cu indeplinirea
obligatiilor acestora fata de stat[7].

Referitor la formele controlului financiar,in prezent,in statul nostru,din ansamblul dispozitiilor legii
speciale si al celorlalte acte normative in vigoare rezulta ca formele principale ale acestui control sunt:

- controlul financiar propriu, preventiv si de gestiune, organizat de ministere si alte organe centrale
de stat, prefecturi si regii autonome ,

- controlul financiar de stat exercitat de Directia generala a controlului financiar si Garda financiara ,

- controlul financiar preventiv si ulterior exercitat de Curtea de Conturi.

Fiecare dintre aceste forme principale cuprinde acte si operatiuni de control financiar si gestionar
asemanatoare prin scopul lor si sub anumite aspecte tehnic-practice,determinate de necesitatile actuale
de control financiar din statul nostru[8].

1.2.NECESITATEA CONTROLULUI FINANCIAR

 Controlul fiscal este un concept juridic si consta in puterea recunoscuta administratiei fiscale de a repara
omisiunile, insuficientele sau erorile de impozitare comise de catre contribuabili. Aceasta putere a statului
isi are izvorul in Constitutie – statul are dreptul de a controla pe contribuabili pentru ca acestia sa nu
fraudeze impozitul. Acest drept al statului intra,adesea,in coliziune cu dreptul fundamental la libertate al
cetatenilor si pune,intre altele,problema posibilelor incalcari a unor drepturi fundamentale si a fragilului
echilibru dintre drepturile statului si puterile sale,pe de o parte si obligatiile contribuabililor si drepturile lor
fundamentale, pe de alta parte[9].

Aparent,interesele statului si interesele indivizilor nu ar trebui sa se afle niciodata in conflict, dar

realitatea contrazice, uneori chiar violent, aparenta, astfel ca perfectiunea in starea de echilibru de care
amintim ramane doar la stadiu de deziderat. Dar, parafrazand pe Francis Querol, putem spune ca daca
echilibrul nu este perfect, el trebuie sa fie acceptabil.

Evaluarea eficacitatii unui stat,potrivit aceluiasi F.Querol, - depinde mai intai de predispozitia sa de a
face sa intre produsul impozitelor in casieriile publice si,in consecinta,sa vegheze ca cetatenii sa nu-si
eludeze onorabilelor lor obligatii fiscale. Pentru aceasta,s-a dotat cu un anume instrument –controlul
fiscal, este instrumentul care asigura suprematia suveranitatii fiscale a statului.

Prin control,in general, se intelege analiza permanenta sau periodica a unei activitati sau a unei situatii
pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. Controlul este complexul de
mijloace,metode si institutii coordonate de natura a preveni abaterile si a stabili raspunderile pentru
prejudiciile cauzate. Cat priveste controlul financiar,acesta presupune a examina daca economia
financiara a statului se desfasoara in conformitate cu cerintele legale ale activitatii bugetare si fiscale si
are ca obiectiv depistarea erorilor,lipsurilor,deficientelor,in scopul remedierii si evitarii lor in viitor. Controlul
financiar este activitatea prin care se evita actele pagubitoare bunei administratii sau prin care se asigura
descoperirea lor cu rapiditate si siguranta[10].

Bugetul public,este un act de mare importanta pentru economia financiara a statului,pentru buna
functionare a statului si institutiilor sale,pentru bunastarea cetatenilor si a colectivitatilor,iar baza acestor
bugete o reprezinta taxele si impozitele platite de catre contribuabili. Determinarea veniturilor de realizat
si cheltuielilor publice de facut,care reprezinta esenta activitatii financiare a statului,a activitatii sale
bugetare,se face prin consensul natiunii,prin votul pe care,reprezentantii acesteia il dau cu ocazia
adoptarii bugetelor. Chemata sa contribuie la constituirea fondurilor banesti ale statului,natiunea,prin
reprezentantii ei,autorizeaza realizarea veniturilor si folosirea banilor publici,autorizeaza,in alte
cuvinte,constituirea fondurilor publice – care se face,in principal,pe seama contributiei cetatenilor – si
efectuarea cheltuielilor necesare pentru satisfacerea nevoilor considerate de interes general.

Votand veniturile si cheltuielile statului,natiunea exercita un drept de suprematie financiara. Votul dat
de natiune pentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor este insa doar primul act de
suprematie,al doilea fiind acela al controlului,care nu este doar un drept,este si o obligatie. Acest din urma
act,controlul,consta in verificarea actelor si faptelor de gestiune ale guvernului si administratiei,a
respectarii vointei natiunii exprimata in legea bugetara,a verificarii executarii bugetului intocmai cum a
fost votat,a realizarii veniturilor in limitele si cu respectarea normelor prevazute de legile fiscale si a
efectuarii cheltuielilor,cu spirit de economie,in scopurile pentru care natiunea a consimtit sa contribuie la
satisfacerea lor[11].

Contribuabilii,adica aceia pe seama carora se constituie fondurile publice,sunt nu doar interesati ci si

indreptatiti sa stie unde merg banii publici si cum sunt cheltuiti. Ei sunt, de asemenea, indreptatiti, sa stie
daca produsul impozitelor, taxelor si contributiilor pe care ei le-au autorizat si le platesc, a fost integral
aplicat la nevoile determinate de reprezentantii sai si ca nu a fost aplicat decat la aceste nevoi. De aceea,
bugetul public insusi, ne apare nu doar ca un act de planificare, ca un instrument cu ajutorul caruia
natiunea, prin reprezentantii ei, participa la gospodaria publica, ci si ca un instrument care permite si face
posibil controlul finantelor publice. Fara buget, controlul ar fi impiedicat in misiunea lui de a stabili situatia
generala a finantelor publice si a patrimoniului public, iar natiunea nu ar putea controla politica financiara
a guvernului, care este una din cele mai importante parti a programului de guvernare[12].
 Controlul finantelor publice sau controlul financiar,care este parte componenta a controlului
economic,are ca obiectiv cunoasterea modului cum sunt obtinute si administrate mijloacele materiale si
financiare de catre societatile comerciale cu capital de stat,de catre regiile statului si institutiile
publice,modul de realizare si cheltuire a banilor publici,asigurarea echilibrului financiar,realizarea
eficientei economico-financiare si dezvoltarea economiei nationale. Controlul financiar este actiunea de
stabilire a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza inaintea, in timpul si dupa efectuarea
acestora. El este un mijloc de prevenire a savarsirii de acte contrare legii, de identificare a deficientelor,
de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.

Controlul financiar reprezinta si o componenta importanta a activitatii de conducere si rolul controlului

financiar nu se limiteaza doar la constarea unor eventuale erori sau abuzuri, el manifestandu-se si ca un
instrument de indrumare, orientare si corectare a actiunilor diverselor organe si structuri de conducere si
de control[13].

Controlul financiar este insa cu atat mai necesar cu cat economia financiara a statului,in care nu doar
nevoile si cheltuielile sunt publice,ci si veniturile se realizeaza pe seama efortului tuturor
cetatenilor,acestia sunt indreptatiti sa cunoasca modul in care sunt folositi banii publici,chiar daca acesti
bani sunt prelevati de la contribuabili publici prin masuri de autoritate. Nu poate exista ordine in finantele
publice daca intrebuintarea banilor publici nu este controlata de cei care ii furnizeaza .

Controlul financiar este practic in toate societatile, in toate statele moderne,dar necesitatea lui este
mai evidenta in statele aflate in tranzitie,cum este si Romania,in care exista o tentatie sporita de a trage
foloase de pe urma statului si chiar de a frauda patrimoniul public. Necesitatea controlului este evidenta
atat in vremuri de normalitate ,dar mai ales in vremuri de criza .De altfel, multe crize cunoscute in istoria
finantelor publice se datoreaza dezordinii, lipsei de control sau controlului rau organizat.

Pe de alta parte este de remarcat faptul ca reformele economice ori alte evenimente exceptionale cer
statelor moderne cu tendinte de amplificare a rolului lor sume de bani tot mai mari, pe care nu le pot
procura numai prin mijloacele ordinare – impozite, taxele si contributiile cetatenilor - ,astfel ca statele sunt
nevoite sa recurga la imprumuturi, inclusiv la imprumuturi straine.

Ori, pentru ca institutiile sau cetatenii straini sa acorde sprijinul lor,sub forma de credite,acestia le vor
conditiona si de cunoasterea starii finantelor publice,de modul in care este organizat si realizat controlul
acestora si daca acesta asigura suficienta incredere, daca sumele imprumutate sunt destinate acoperirii
unor nevoi reale si vor fi folosite conform destinatiei,pentru punerea in valoare a bunurilor
nationale,sporirea productiei si a veniturilor statului imprumutat, spre a fi pe deplin asigurati de
rambursarea in conditiile convenite a creditelor acordate[14].

La randul lor,agentii economici,care reprezinta o pondere insemnata intre contribuabili,atat in privinta

numarului lor cat si a sumelor cu care contribuie la bugetele publice,sunt interesati sa cunoasca conditiile
economice si financiare in raport cu cerintele pietei in care isi desfasoara activitatea, sa cunoasca situatia
patrimoniului propriu,capacitatea societatilor de a genera profit sau pierderi,starea de solventa sau de
faliment a societatii lor ori a celor cu care intra in relatii contractuale,etc.

De aceea, paralel cu activitatea, in continua dezvoltare a statului, dar si a mijloacelor de fraudare,

trebuie sa se dezvolte si activitatile de control, in toate formele de manifestare a acestuia si tinand seama
de realitatile, de nevoile si de moravurile societatii.

Complexitatea activitatii financiare a statului, unita cu importanta ei necontestata in statele moderne, a

condus la instituirea unor multiple forme de control. Economia financiara a statului este supusa astazi
controlului politic – parlamentar - ,controlului de specialitate – administrativ, economic si financiar- si
controlului jurisdictional.

Din ansamblul formelor institutionalizate de control, cel de specialitate – administrativ si financiar –

este cel mai complex, cu accente de birocratie care pot ingreuna activitatea agentilor economici, motiv
pentru care au fost prevazute mecanisme specifice prin care sunt urmarite, cercetate si reglate actiunea
diferitelor organe ale sistemului financiar, pentru ca aceasta actiune sa fie nu doar conforma cu exigentele
stabilite prin lege ci si cu interesele lor legale ale celor controlati.

Diversitatea activitatilor agentilor economici si a institutiilor publice , determina si diversitatea si

continutul controlului. In formele de manifestare si in continut,controlul financiar este diferit,functie de
calitatea persoanei controlate. Exista, de asemenea, diferente in privinta controlului financiar si din
punctul de vedere al persoanelor si institutiilor care efectueaza controlul si a persoanelor supuse
controlului.

In toate cazurile si in toate formele de manifestare,controlul trebuie exercitat inopinat si periodic,in

scop preventiv si respectiv,de catre functionari impartiali si pregatiti. Impartialitatea inseamna constiinta
dreapta si independenta absoluta fata de persoana controlata. Dar controlul financiar nu isi poate atinge
scopul final daca concluziile ce decurg sunt neglijate,ori daca nu sunt cercetate si cauzele deficientelor
constatate si nu sunt luate masuri pentru inlaturarea lor si de reparare a pagubelor.

1.3.PROCEDURILE CONTROLULUI FINANCIAR

Reglementarea juridica a acestui control a fost introdusa in contextul perfectionarii moderne a controlului
financiar din statul nostru,prin dispozitiile legii de specialitate care prevad ca
ministerele,departamentele,alte organe centrale de stat,prefecturile si Primaria municipiului
Bucuresti,precum si regiile autonome sunt obligate sa asigure organizarea si functionarea controlului
financiar preventiv asupra veniturilor si cheltuielilor si a controlului financiar de gestiune privind
patrimoniul propriu.

Din aceste dispozitii legale si din normele de aplicare a lor, sub aspect organic rezulta ca nu au fost
instituite doua forme distincte ale controlului financiar propriu la ministere, prefecturi si alte organe si regii
autonome, care sunt:.controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune.

a. Controlul financiar preventiv

Dupa cum demonstreaza denumirea lui,controlul financiar preventiv,este reglementat in statul

nostru,ca si in toate statele moderne,cu menirea prioritara de a interveni operativ si de a opri actele si
operatiunile financiare neconforme si intre acestea,preponderent,aprobarea si ordonantarea cheltuielilor
bugetare.

Avand in vedere menirea prin excelenta preventiva,acest control este reglementat in unele state ca
forma distincta de control financiar,iar in alte state ca o componenta a controlului financiar administrativ
curent exercitat asupra angajarii cheltuielilor bugetare.

Independent de intitularea si de reglementarea distincta ori in cadrul altor forme principale de control al
executiei bugetului de stat,controlul financiar preventiv se exercita de catre persoane specializate
incredintate in acest scop si urmarindu-se o procedura anumita de verificare si viza,ori refuz de viza a
documentelor din care rezulta drepturi si obligatii banesti in executarea bugetara ori in cadrul constituirii si
imbunatatirii unor fonduri banesti speciale.

Referitor la sfera de exercitare a controlului financiar preventiv, din dispozitiile citate din legea de
specialitate si din normele de aplicare a acestor dispozitii ar rezulta ca acest capitol este organizat si se
exercita .la ministere, prefecturi si Primaria municipiului Bucuresti, precum si la regiile autonome..
 Intinderea sferei de exercitare a acestui capitol trebuie apreciata si prin prisma dispozitiilor Legii
finantelor publice,care prevede ca ,,orice cheltuiala din bugetul de stat se poate aproba de catre
ordonatorul de credite si efectua numai daca in prealabil a fost avizata,potrivit legii,de catre conducatorul
compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar
preventiv’’.

Mai mult decat atat,trebuie recunoscuta necesitatea controlului financiar preventiv,extins asupra
exercitarii bugetului asigurarilor sociale de stat,a bugetelor tuturor unitatilor administrativ-
teritoriale,precum si a bugetelor institutiilor publice,regiilor autonome si celorlalte unitati cu capital de stat.

In ceea ce priveste persoanele indrituite sa exercite controlul financiar preventiv, pe langa calitatea de
conducatori ai compartimentelor financiar-contabile sau de persoane cu pregatirea si experienta
necesara, normele de organizare prevad ca nu pot fi imputernicite cu atributii de control financiar
persoanele aflate in curs de urmarire penala, de judecata sau care au fost condamnate, chiar daca au
fost gratiate, pentru faptele de abuz in serviciu, fals, uz de fals, inselaciune, dare sau luare de mita si alte
infractiuni prin care s-au cauzat daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice. Persoanele care au
beneficiat de amnistie, ca si cele carora li s-a suspendat conditionat executarea unei pedepse prevazute
de Codul penal nu pot fi imputernicite sa exercite controlul financiar timp de 2 ani de la aplicarea amnistiei
ori de la expirarea termenului de incercare.

Procedura controlului financiar preventiv se desfasoara incepand cu prezentarea spre verificare a

documentelor sau inscrisurilor privind actele si operatiunile supuse acestui control.

Sunt supuse controlului financiar preventiv,in general,documente sau inscrisuri privind drepturi si
obligatii patrimoniale ale organelor,institutiilor etc. ,in cauza, in faza de angajare si de plata,in raporturi cu
orice persoane juridice sau fizice[15].

In mod obligatoriu,sunt supuse acestui control financiar urmatoarele operatiuni.:

-incheierea contractelor cu parteneri interni si externi.

- incasarile si platile in lei si valuta de orice natura,efectuate in numerar si prin operatiuni bancare,in
relatii cu persoane juridice si fizice.

-modificarea repartizarii pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

-deschiderile, repartizarile si virarile de credite bugetare,inclusiv finantarea cheltuielilor de capital.

-trecerea pe cheltuieli si alte operatiuni care atrag diminuarea profitului sau capitalului social.

-gajarea, incheierea sau concesionarea bunurilor,ca si a subunitatilor sau unitatilor componente.

Aceasta specificare legala a operatiunilor supuse controlului financiar preventiv,obligativitatea

supunerii lor spre verificare si faptul ca aceste operatiuni intervin obisnuit in gestionarea baneasca nu
numai a ministerelor,prefecturilor si regiilor autonome,ci si a institutiilor publice,firmelor si altor unitati
economice cu capital de stat sustine exercitarea acestui control financiar extins si asupra executiei
bugetului asigurarilor sociale de stat,a executiei bugetelor locale si a operatiunilor de acest fel intervenite
inerent in gestiunea acestor institutii, firme, etc.

Pe langa aceste operatiuni expres prevazute,conducatorii organelor si unitatilor pot stabili si alte
operatiuni care se supun controlului financiar preventiv,in functie de specificul activitatii si de structura
organizatorica a firmelor,etc.

Concomitent cu specificarea operatiunilor supuse controlului, conducerile ministerelor, ale celorlalte

organe de stat, regiile autonome stabilesc documentele sau inscrisurile privind operatiunile supuse
acestui control, care se exercita prin verificarea cuprinsului acestor documente.

Documentele privind operatiile supuse controlului se prezinta conducatorului compartimentului

financiar-contabil sau celorlalte persoane incredintate sa exercite acest control semnate de conducatorul
organului sau unitatii si insotite, in raport cu natura lor,de acte justificative din care sa rezulte necesitatea
si utilitatea operatiunilor pentru care s-au intocmit. In acest sens contractele trebuie in prealabil verificate
si avizate de consilierul juridic al unitatii, care raspunde de conformitatea juridica a contractelor,dupa cum
conducatorii unitatilor si ai altor compartimente care au semnat inscrisurile sau documentele supuse
controlului raspund de conformitatea si utilitatea operatiunilor respective in tot timpul,chiar si dupa
verificarea de control financiar preventiv,pana la pronuntarea descarcarii de gestiune.

Controlul financiar preventiv se exercita prin verificarea inscrisurilor sau documentelor privind actele si
operatiunile supuse acestui control pe baza unor criterii legale[16].

Criteriile verificarilor de control financiar preventiv pot fi si ele diferite, multiple ori restranse. In acest
sens sunt specificabile criteriile de conformitate sau legalitate, necesitate sau oportunitate, ca si de
rentabilitate sau economicitate. Din acest punct de vedere, reglementarea juridica a controlului financiar
prealabil din Franta prevede ca acest control se exercita ..exclusiv asupra regularitatii cheltuielii, fara a se
cerceta oportunitatea ei, iar in ipoteza in care controlul financiar are rezerve despre oportunitatea sau alte
criterii de apreciere a cheltuielii, acorda viza de control ,,cu observatiuni ce se comunica ministerului de
finante’’in cazurile cheltuielilor ce se efectueaza din bugetele ministerelor si ale altor organe centrale de
stat.

Normele privind exercitarea controlului financiar instituite si in vigoare in prezent in statul nostru
prevad criteriile de legalitate si eficienta, intelegandu-se deci ca sunt de importanta certa atat
conformitatea,cat si eficienta economico-financiara a actelor si operatiunilor supuse controlului.

In urma verificarilor efectuate pe baza acestor criterii, in functie de constatari se acorda viza de control
preventiv,ori se refuza aceasta viza.

Viza de control financiar preventiv se inscrie pe documentul privind operatiunea supusa acestui control
daca se constata legalitatea si eficienta.

Refuzul vizei de control financiar preventiv trebuie sa fie temeinic justificat,iar documentele referitoare
la operatiuni neavizate nu pot fi inregistrate in contabilitate,refuzul nejustificat al vizei de control financiar
preventiv fiind calificat contraventie in materie.

In situatia refuzului vizei de control preventiv,reglementarea din statul nostru,asemanator

reglementarilor juridice de specialitate din alte state contemporane,acorda conducatorilor unitatilor sau
organelor in cauza posibilitatea de a dispune,pe propria raspundere,efectuarea operatiunilor
respective,urmand ca despre aceste cazuri sa fie incunostintate organele controlului financiar de stat si
consiliile de administratie ale unitatilor sau organelor in cauza[17].

Pentru a se garanta desfasurarea autoritara a producerii controlului financiar preventiv, au fost

calificate contraventii si se sanctioneaza cu amenda urmatoarele,:

-intocmirea si prezentarea spre control financiar preventiv a unor documente in care sunt
consemnate operatiuni fara baza reala sau date nereale,

-acordarea vizei de control financiar preventiv pe documentele care privesc operatiuni prin care se
incalca reglementarile in vigoare,

-refuzul nejustificat al vizei de control financiar preventiv pentru operatiuni legale,

-inregistrarea in contabilitate a documentelor supuse controlului financiar preventiv fara ca acestea sa

poarte viza de control a persoanelor in drept sau aprobarea organelor competente,
 -nesesizarea organelor competente de catre contabilul-sef in cazurile de refuz al vizei de control
financiar preventiv.

Constatarea si sanctionarea acestor contraventii sunt de competenta organelor controlului financiar de

stat ale Ministerului Finantelor.Ca exceptie, intocmirea si prezentarea spre control a unor documente
privind operatiuni nelegale sau cuprinzand date nereale,precum si inregistrarea in contabilitate a unor
documente fara viza de control sau fara aprobarea organelor competente se pot constata si sanctiona de
catre contabilii-sefi ai organelor sau unitatilor in cauza.

b. Controlul financiar de gestiune

Conform dispozitiilor legii privind controlul financiar care au instituit ,,controlul financiar de gestiune’’,
normele emise de Ministerul Finantelor privind modul de organizare si exercitare a controlului financiar
propriu la ministere, departamente, alte organe de stat si regii autonome, aprobate de guvern, cuprind
reglementarea de specialitate detaliata a acestui control.

Sub aspect organizatoric, controlul financiar de gestiune se exercita de catre un compartiment distinct,
subordonat direct fata de conducatorii ministerelor, departamentelor, ai celorlalte organe centrale de stat,
prefecturilor, Primariei municipiului Bucuresti si regiilor autonome.

Compartimentele de control financiar de gestiune cuprind functiuni a caror indeplinire pretinde studii
economico-financiare superioare sau medii.

Obiectivul principal al controlului financiar de gestiune este de a verifica respectarea normelor juridice
privitoare la:

-existenta, integritatea, pastrarea si paza bunurilor si valorilor de orice fel detinute cu orice titlu,

-utilizarea valorilor materiale de orice fel,declasarea si casarea de bunuri,

-efectuarea, in numerar sau prin cont bancar, a incasarilor si platilor, in lei sau valuta de orice
natura,inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea,

-intocmirea si calculatia documentelor de evidenta primara,tehnic-operativa si contabila.

Cu aceste obiective,care se pot completa in raport cu specificul organelor,institutiilor sau altor unitati
beneficiare,compartimentele controlului gestionar sunt obligate sa programeze si sa efectueze controlul
fiecarei gestiuni de valori materiale si banesti cel putin o data pe an,iar asupra gestiunilor cu volum redus
cel mult la doi ani.

Conducatorul compartimentului de control gestionar este obligat sa urmareasca indeplinirea

programului de control,sa intocmeasca evidenta actiunilor de control efectuate,a rezultatelor controalelor
– plusuri in gestiune,pagube materiale constatate,sanctiuni aplicate, etc.- si sa informeze conducerea
unitatii despre rezultate,propunand cele necesare pentru gestionarea conforma a patrimoniului propriu.

Procesele-verbale de constatare sunt necesare indeosebi in cazurile de contraventii, abateri,

pagube si presupune infractiuni. In cuprinsul acestora, pe baza propriilor verificari,se precizeaza
persoanele vinovate,faptele sau omisiunile constatate,dispozitiile legale incalcate, consecintele
economice, financiare si patrimoniale, precum si actiunile decise si pornite in cursul controlului, impreuna
cu cele necesare in continuare pentru recuperarea pagubelor constatate,pentru sanctionarea
contraventionala sau disciplinara ori pentru pornirea anchetei penale si a judecatii de catre instantele
penale.
 Concomitent,actele principale de control financiar se inregistreaza oficial la conducerea unitatii
in cauza si de la data inregistrarii, in cel mult 30 de zile,conducerile unitatilor respective sunt obligate,pe
propria raspundere, sa ia masurile necesare de remediere a deficientelor,de sanctionare,de recuperare a
pagubelor etc.

1.4.ACTELE DE CONTROL FINANCIAR

Rezultatele actiunii de control financiar sunt consemnate in urmatoarele acte de control:

a. proces verbal de control,

b. proces verbal de constatare a contraventiilor,

c. nota de prezentare a procesului verbal de control,

d. nota de expunere a concluziilor controlului.

a. Procesul verbal de control – se intocmeste pe capitole,prezentate in succesiune cronologica,

corespunzatoare obiectivelor controlate.

In partea introductiva a procesului verbal de control se mentioneaza. data si locul unde s-a incheiat.
numele si prenumele celui care il incheie. termenul legal si declaratia in baza caruia s-a efectuat
controlul, denumirea unitatii controlate, perioada la care se refera controlul, cu precizarea datei ultimului
control, perioada in care s-a efectuat controlul[18].

Cu privire la deficientele constatate,procesul verbal de control cuprinde,pentru fiecare

deficienta,urmatoarele elemente: obiectul controlului, constatarea, actele si operatiile controlate,din care
s-a desprins constatarea, cauzele si consecintele economice si financiare ale acestora, actele normative
incalcate, numele, prenumele si functia persoanelor raspunzatoare sau care au aprobat ori dispus
efectuarea actelor sau operatiilor cu consecinte ilegale, beneficiarii unor plati necuvenite, eventualele
obiectii sau argumente ale persoanelor controlat: punctul de vedere al echipei de control,argumentat cu
taxele legale,documente si date, masuri luate de conducerea unitatii controlate, termenele de luare a
masurilor si persoanelor raspunzatoare de aplicarea acestora.

In procesul verbal de control se consemneaza numai constatarile proprii ale echipei de control, bazate
pe date si fapte precise, prezentate clar, concis si documentat. In procesul verbal nu se consemneaza
opiniile personale ale membrilor echipei de control si nici deficientele ori faptele negative, pentru care au
fost luate masuri legale, inainte de inceperea controlului.

Pe langa procesul verbal de control,mai pot fi intocmite procese verbale separate,in situatiile in care
se constata abateri,atrag raspunderea juridica-patrimoniala, administrativa sau penala. In aceste procese
verbale se consemneaza faptele constatate,urmand a fi sesizate,in termenele legale,organele
competente[19].

Procesele verbale,pentru faptele care atrag raspunderea juridica,sunt semnate de echipa de

control,de persoanele vinovate si eventualii asistenti,in prezenta carora s-au facut constatarile.

Faptele pentru care s-au intocmit procese verbale vor fi mentionate in procesul verbal de control,cu
precizarea ca a fost incheiat si un act de control distinct.

La procesele verbale de control se anexeaza, pentru confirmarea faptelor consemnate, urmatoarele

documente: note de constatare, note explicative, tabele, situatii, documente ale operatiunilor economice,
financiare, contabile, sesizarile primite de la persoanele fizice sau juridice, declaratiile persoanelor
controlate, angajamentul de plata, pentru acoperirea prejudiciilor etc.

Printre documentele ce se anexeaza procesului verbal de control, cele mai importante sunt, notele de
constatare si notele explicative.

Notele de constatare- reprezinta actele constatatoare,pentru situatiile in care reconstituirea ulterioara

nu este intotdeauna posibila. De asemenea, notele de constatare sunt utilizate si in cazurile cand sa fie
luate masuri imediate,pentru blocarea sau inlaturarea, de catre cei in drept,a unor fapte sau a
consecintelor acestora,pentru intreruperea prescriptiei,realizarea in termen a dreptului la actiune,evitarea
decaderii dreptului la actiune,trecerea la executarea silita, etc[20].

Notele explicative- se intocmesc in cazurile in care se constata abateri sau fraude, care atrag
raspunderea juridica, emiterea deciziei de imputare, declansarea procesului verbal, etc.Aceste note se
intocmesc sub forma de raspunsuri la intrebarile formulate de echipa de control. In functie de raspunsurile
date, in notele explicative, se pot definitiva unele obiective ale controlului financiar, daca, din raspunsuri,
rezulta elementele noi, controlul se va extinde, inscriindu-se in procesul verbal de control, constatarile
suplimentare. Daca unele constatari sunt infirmate, prin raspunsurile date de nota explicativa, echipa de
control va reexamina actele si operatiunile care stau la baza lor.

b. Procesul verbal de contraventie – se incheie de echipa de control in cazurile cand se constata

incalcarea actelor normative cu privire la disciplina financiara, de catre personalul din unitatea controlata.

Constituie contraventie la normele legale privind disciplina financiara,faptele savarsite cu vinovatie,de

salariati,in legatura cu: executarea actelor si operatiunilor financiare, realizarea veniturilor statului,
circulatia monetara si creditul bancar, evidenta contabila si controlul financiar etc. Aceste fapte
sanctioneaza cu amenda contraventionala.

Contraventiile la normele legale privind disciplina financiara se constata si se sanctioneaza, de catre

urmatoarele persoane: personalul cu atributii de control,inspectie si reviziei din Ministerul Finantelor,
banci,revizori de gestiune, precum si persoane asimilate acestora.

c. Nota de prezentare a procesului verbal de control – reprezinta un raport al echipei de control, cu

concluzii si propuneri referitoare la faptele si abaterile constatate[21].

In nota de prezentare sunt examinate intamplarile formulate de persoanele controlate, impotriva unor
constatari din procesul verbal de control si prezentarea motivelor pentru care nu s-a putut tine seama de
acestea: sunt explicate eventualele contradictii dintre datele cuprinse in procesul verbal si notele
explicative luate de la cei gasiti vinovati, sunt indicate unele probleme sau aspecte care necesita sa fie
controlate in continuare, dificultatile intampinate in exercitarea controlului, aspectele pozitive constatate la
unitatea controlata,care ar putea fi extinse si la alte unitati etc.

In partea finala a notei de prezentare,echipa de control face propuneri pentru completarea sau
modificarea masurilor stabilite de conducerea unitatii controlate,in vederea inlaturarii lipsurilor si
deficientelor constatate in timpul controlului. Aceste propuneri sunt concretizate cu privire la: aplicarea
sanctiunilor disciplinare, stabilirea raspunderii patrimoniale, administrative sau penale, comunicari care
urmeaza sa fie facute altor unitati etc.

d. Nota de expunere a concluziilor – se intocmeste in situatia in care,ca urmare a actiunii de control,nu

s-a constatat nici o deficienta,abateri sau fapte ilegale. In nota de expunere a concluziilor, sunt
consemnate obiectivele urmarite,actele si operatiunile verificate,compartimentele controlate etc.

Actul de control trebuie,in mod obligatoriu,sa fie semnat de intreprinzator. In cazul in care acesta are
obiectiuni la cele consemnate,intreprinzatorul semneaza actul de control cu mentiunea ca are
observatii,obiectii sau precizari fata de cele controlate. Acest lucru se realizeaza in scris,in mod distinct,de
regula pana la incheierea controlului. Organul de control are obligatia sa anexeze la actul de control
obiectiunile intreprinzatorului si sa-si exprime punctul de vedere in legatura cu acestea.

Intreprinzatorul care refuza sa permita organelor de control sa-si exercite atributiunile risca sa i se
suspende autorizatia de functionare. In cazul in care se constata indicii privind existenta unor abateri
grave,in contextul necesitatii conservarii probelor necesare stabilirii adevarului,se poate dispune sigilarea
unitatii si dependintelor acesteia,total sau partial. Trebuie mentionat ca recuperarea sigiliilor reprezinta
fapta penala.

Subliniem ca toate aceste proceduri sunt menite sa creeze conditiile necesare stabilirii cat mai exacte
a adevarului in fiecare caz in parte. Noua lege a Controlului financiar creeaza cadrul pentru delimitarea si
precizarea drepturilor si obligatiilor,atat ale organelor de control cat si ale persoanelor fizice si juridice
supuse controlului,inclusiv raspunderea acestora[22].

Valoarea actelor de control este determinata de valoarea actiunii de control,de pregatirea si

competenta cu care echipele de control au reusit sa realizeze posibilitatile de perfectionare a muncii,de
crestere a eficientei activitatii la unitatile controlate. Valoarea acestor acte este determinata si de modul
cum echipele de control stiu sa fundamenteze constatarile si sa valorifice rezultatele controlului,de
obiectivitatea cu care prezinta faptele si de utilitatea si eficienta masurilor luate sau propuse pentru
remedierea deficientelor.

Actionand in spiritul deontologiei profesionale,cu obiectivitatea si principialitate,controlul financiar va fi

in masura sa asigure aflarea adevarului, stabilirea nepartinitoare a raspunderilor, va impiedica tragerea la
raspundere a unor persoane nevinovate.

De felul in care este organizat si exercitat controlul financiar,de competenta profesionala si etica a
membrilor echipelor de control,depinde rolul educativ al controlului,caracterul sau eficient si real.

1.5.FUNCTIILE CONTROLULUI FINANCIAR

Indiferent de modul de organizare si exercitare si de institutia care il exercita, prin rolul si obiectivele
pe care le urmareste, controlul financiar indeplineste mai multe functii, intre care:.

-functia de evaluare,

-functia preventiva,

-functia de documentare,

-functia recuperatorie,

-functia educativa.

a. Functia de evaluare.

Controlul presupune indeplinirea unor operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment dat,a
rezultatelor obtinute de persoana controlata si a indeplinirii obligatiilor la sfarsitul unei perioade,a modului
de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate,legalitate si eficienta. Cu alte cuvinte, comparand
situatia de fapt cu starea de drept,controlul determina realizarile si lipsurile activitatii institutiei controlate.
Prin prisma acestei functii,controlul trebuie sa determine dificultatile,abaterile,cauzele care conduc la
rezultate negative si sa ofere o apreciere completa,reala,exacta si concreta a activitatii controlate.
 b.Functia preventiva a controlului.

Se realizeaza prin masurile luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor erori si
fraude inainte de a se produce efectele negative ale acestora,prin identificarea si anihilarea cauzelor care
le genereaza sau le favorizeaza. Controlul financiar are sarcina de a opri actele si operatiunile care nu
sunt legale,de a urmari oportunitatea,necesitatea si economicitatea cheltuielilor si actiunilor intreprinse de
cei controlati. Controlul are,de asemenea, rolul de a orienta cheltuielile,atentia si actiunile spre obiective
majore si intr-o ordine rationala,care sa previna si sa inlature risipa de efort uman si mijloace materiale si
sa asigure eficienta economica a cheltuielilor.

c. Functia de documentare

Asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii economico-

sociale, controlul participand nemijlocit la actul de conducere,furnizand date si informatii pentru
fundamentarea deciziilor economico-financiare.

d.Functia recuperatorie sau represiva.

Consta in descoperirea si recuperarea pagubelor si luarea de masuri fata de cei vinovati de

producerea acestora. Masurile reparatorii si de constrangere se iau fie de organele de control direct, fie la
propunerea acestora de catre organul ierarhic superior sau justitie.

e.Functia educativa a controlului.

Deriva din caracterul formativ si din atitudinea de valorificarea si generalizarea experientei pozitive.
Prin aceasta functie, controlul ajuta la ridicarea nivelului de pregatire a cadrelor, la rezolvarea de catre
agentii executivi in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revin.

Obiectul controlului financiar il formeaza actele si operatiunile emise sau infaptuite de agentii
economici, institutiile publice, precum si de alti participanti la viata economico-financiara a statului.

In timpul controlului,echipele de control trebuie sa urmareasca daca actele si operatiunile care fac
obiectul examinarii indeplinesc conditiile de legalitate,operativitate,eficienta,economicitate si realitate.

[1] IORDAN NICOLA,Autonomie locala sau centralism-privire critica

asupra legislatiei,articol aparut in lucrarea Reformele administrative si

juridice in perspectiva integrarii europene,pag.283-293.

[2] DAN DROSU SAGUNA,Drept financiar si fiscal,Editura Oscar Print,Bucuresti,

1997,pag.165.

[3] IORDAN NICOLA,Managementul serviciilor publice locale,Editura All

Beck,Bucuresti,2003, pag.45-48.
[4] EMIL BALAN,Drept financiar,editia a-III-a,Editura All Beck,Bucuresti,

2004,pag.284 ,

[5] Idem, pag.253-254.

[6] FLAVIA GHENCEA,Descentralizarea si deconcentrarea administrativa-

Principii de organizare a administratiei publice locale,articol aparut in

lucrarea Reformele administrative si judiciare in perspectiva integrarii

europene,Sectia pentru stiinte juridice si administrative,Caietul Stiintific

nr.6/2004,Institutul de Stiinte Administrative ‚’Paul Negulescu’’,

pag,271-282,

[7] DOINA PETICA ROMAN,op.,cit.,pag.219-224.

[8] DAIANA MAURA VESMAS,Consideratii privind notiunea si regimul

juridic al serviciului public european,articol aparut in lucrareaReformele

administrative si juridice in perspectiva integrarii europene,pag.459-493.

[9] AVA VASILE,Prestarea serviciilor publice prin agenti privati,Editura

All Beck,Bucuresti,2003, pag.36-40.

[10] VERGINIA VEDINAS,Drept administrativ,Editura Universul Juridic,

Editia a II-a,Bucuresti,2006, pag.24-26.

[11] IORDAN NICOLA,Autonomie locala sau centralism-privire critica

asupra legislatiei,articol aparut in lucrarea Reformele administrative si

juridice in perspectiva integrarii europene,pag.283-293.

[12] DAN DROSU SAGUNA,op.,cit.,pag.321-332.

[13] IOAN SANTAI,Drept administrativ si stiinta administratiei,Editura

Risoprint,Cluj-Napoca,2002, pag.196-198.

[14] FLORIN COMAN KUND,Consideratii privind referendumul local in

Romania,in Revista de drept public,nr.3/2004,pag.38-56

[15] EMIL BALAN,Drept financiar,editia a –III-a,Editura All Beck,Bucuresti,2004,

pag.152-154.

[16] RADU BUFAN,Drept fiscal al afacerilor,Editura Brumar ,Timisoara,2003, Pag.35-41.

[17] TATIANA MOSTEANU si colectiv,Finante Publice,Editura Universitara,

Bucuresti,pag.62-71.

[18] CRISTINA ONET,Dreptul finantelor publice.Partea generala,Editura Lumina Lex,

Bucuresti,2005,pag.285-287.

[19] VALENTIN PRISACARU,Teoria generala a dreptului,Editura Lumina

Lex,Bucuresti,2000, pag.56-58.

[20] DOINA PETICA ROMAN,Dreptul finantelor publice,Casa de Editura si

Presa Tribuna,Sibiu,2004,pag.94-98.

[21] VALENTIN PRISACARU,Teoria generala a dreptului,Editura Lumina

Lex,Bucuresti,2000, pag.54-56.

[22] IOAN GLIGA,Drept financiar,Editie ingrijita de MIRCEA STEFAN MINEA,

Editura Humanitas,Bucuresti,1998,pag.132-136.