UNIVERSITATEA NATIONALA DE STIINTA SI TEHNOLOGIE POLITEHNICA

BUCURESTI
CENTRUL UNIVERSITAR PITESTI

Trasaturile caracteristice ale controlului financiar

STUDENT : DUMITRU FLORINA-GEANINA

SPECIALIZARE : ADMINISTRATIE PUBLICA SI INTEGRITATE
EUROPEANA

1
 CUPRINS

1. Notiunea si formele controlului financiar………………………………........2

2. Modalitati ale controlului financiar…………………………………………..4

2.1. Controlul financiar preventiv………………………………………….…4

2.2. Controlul financiar concomitant…………………………..…………….….5
2.3. Controlul financiar posterior………………………………………………5

3.Metodele controlului financiar………………………………………..……….6

4.Procedura controlului financiar……………………………………………….7

Bibliografie………………………………..………………………………………9

2
 CONTROLUL FINANCIAR

1. Notiunea si formele controlului financiar

Etimologic, cuvantul control provine din expresia latina contra rolus, care
inseamna – verificarea unui act original dupa duplicatul sau care, in acest scop, se
afla in posesia unei alte personae. Existenta, in mana unor personae diferite, a doua
inscrisuri cu exact acelasi continut facea imposibila modificarea continutului lor in
lipsa acordului ambelor parti, permitand totodata a se verifica oricand (atata vreme
cat documente respective exista) exactitatea si identitatea datelor continute.
Notiunea de control a dobandit in timp, pe langa intelesul originar, mai
multe alte sensuri: de analiza periodica a unei activitati, a unei situatii etc. , pentru
a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire; de supraveghere
continua; de verificare periodica a cunostintelor etc.
Controlul este un sir de actiuni de verificare periodica sau permanenta,
prealabila, concomitenta sau posterioara, desfasurata- asupra unor activitati, in
scopul stabilirii legalitatii sau oportunitatii operatiunilor material-tehnice sau a
actelor emise de autoritatile administrative in domeniul financiar.
Controlul urmareste descoperirea faptelor dar si a cauzelor care au condus
la incalcarea prevederilor legale, ceea ce face ca aceasta sa se deosebeasca de
expertize , revizii, inspectii, etc.
Controlul resurselor financiare ale statului, ale colectivitatilor locale si ale
institutiilor publice ale acestora reperezinta una dintre dimensiunile relatiilor
financiare.
Si finantele publice-componenta de baza a activitatii social-statale trebuie sa
realizeze anumite valori politice, iar pentru a se asigura conformitatea cu acestea
este necesara instituirea unui vast si complex control asupra lor.
Exista o gama ampla si variata de forme de control a activitatii desfasurate
pe linia finantelor publice. Aceasta presupune atat un control politic realizat de
Parlament prin instrumentele constitutionale de supraveghere a actiunilor puterii
executive, cat si un control jurisdictional realizat de catre instantele de judecata,
inclusive Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Ca orice activitate publica si aceea care priveste formarea, administrarea si
utilizarea resurselor financiar publice este supusa nu numai unui control statal ci si
unuia social prin diverse organisme si mecanisme ale societatii civile, prin
exercitarea de catre oricare persoana a dreptului de petitionare instituit de art. 51 si
Constitutia Romaniei, republicata.

3
 Acesta prevede urmatoarele:
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii
formulate numai in numele semnatorilor.
(2) Organozatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusive in
numele colectivelor pe care le repreazinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in
conditiile stabilite potrivit legii.
Din ansamblul formelor institutionalizate de control,controlul administrativ-
financiar este cel mai complex, avand mecanisme prin care este urmarita, cercetata
si reglata actiunea diferitelor entitati ale sistemului financiar, pentru ca aceasta
actiune sa fie conforma cu exigentele stabilite prin lege.
In necesitatea controlului activitatii financiare nu trebuie sa limitam rolul
acestuia in constatarea unor eventuale erori sau abateri, controlul manifestandu-se
si ca un instrument important pentru a indruma, orienta si corecta actiunea
diverselor structure in vederea asigurarii legalitatii acestora.

Formele controlului financiar

Prin organizarea si exercitarea controlului financiar se urmareste verificarea,

sub aspect valoric, a intregii activitati desfasurate de agenti economici si institutiile
publice, activitate care este extreme de diversa, cuprinzand realizarea acumularilor
banesti, utilizarea fondurilor constituite, gestiunea valorilor material si banesti,
operatiunile cu si fara numerar, creditarea, disciplina financiara, etc.
Activitatea de control financiar este stabilita prin acte normative.
Controlul financiar se realizeaza printr-o diversitate de forme, in functie de
sfera, termenul, volumul lucrarilor, felul activitatilor si al organelor care il
efectueaza, momentul infaptuirii lui etc.
Astfel, controlul financiar se poate clasific , in functie de diferite criterii:
- dupa sfera de actiune - controlul financiar poate fi intern sau extern;
- dupa termenul in care se efectueaza – controlul poate fi complet sau
partial;
- dupa volumul lucrarilor controlate – exista control de casa, de magazie,
de documente, de operatiuni financiare;
- dupa organe care il exercita – controlul poate fi ierarhic, de gestiune sau
de executie;
- dupa monentul in care se efectueaza, se disting urmatoarele forme de
control financiar: control financiar preventiv, control financiar concomitant si
control financiar ulterior sau posterior;

4
 - in functie de intinderea lui, acest control este un control general si unul
specializat, cum este controlul fiscal.

2. Modalitati ale controlului financiar

2.1.Controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventive cu privire la utilizarea fondurilor publice si

administrarea patrimoniului public reperzinta ansamblul formelor de control
exercitate la nivelul entitatii publice, stabilite de conducere in concordant cu
obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii
fondurilor in mod economicos si efficient.
Controlul intern are urmatoarele obiective generale:
-realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor
publice, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficianta;
-protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei,
abuzului, sau fraudei;
-dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare,
actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare precum si a unor sisteme
si procedure de informare publica adecvata prin rapoarte periodice.
Pentru a satisface eficienta controlului intern preventiv, conducatorul
institutiei publice este obligat sa asigure urmatoarele cerinte generale:
-asigurarea integritatii si competentei personalului de conducere si de
executie, a cunoasterii si intelegerii de catre acesta a importantei si rolului
controlului;
-stabilirea obiectivelor specific ale controlului intern preventive astfel incat
acestea sa fie adecvate, cuprinzatoare, rezonabile si integrate obiectivelor de
ansamblu ale institutiei;
-indeplinirea de catre personalul de conducere a obligatiei de a actiona
coercitiv, prompt si responsabil ori de cate ori se constata incalcari ale legitatii si
regularitatii in efectuarea unei operatiuni sau in realizarea unor activitati in mod
neeconomicos si inefficient.
Controlul financiar previntiv este definit ca fiind activitatea prin care se
verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor effectuate pe seama fondurilor
publice sau a patrimoniului public inainte de aprobarea acestora.
Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica privint
regularitatea si legalitatea, incadrarea in limitele creditelor bugetare sau creditelor
de angajament in cazul proiectelor de operatiuni care fac obiectul acestuia.

5
 Fac obiectul controlului financiar preventive proiectele de operatiuni care
vizeaza, in principal:
a) angajamente legale si credite bugetare;
b) deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
c) modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificarilor bugetare
sau creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite;
d) ordonantarea cheltuielilor;
e) efectuarea de incasari in numerar;
f) constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si a stabilirii titlurilor de
incasare;
g) reducerea, esalonarea sau anularea titlurilor de incasare;
h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentand
contributia viitoare a Romaniei la acest organism
i) recuperarea sumelor avansate si acre ulterior au devenit necuvenite;
j) vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat
al statului sau al unitatilor administrative teritoriale;
k) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al
unitatilor administrative teritoriale;
l) alte tipuri de operatiuni, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

2.2. Controlul financiar concomitent

Controlul financiar concomitent, denumit si simultan sau operativ ori curent,

se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si financiare, in acelasi
timp sau paralel cu efectuarea actelor si operatiunilor pe care le presupun aceste
activitati, in scopul de a putea interveni pentru corectarea sau eliminarea
deficientelor ori a ilegalitatilor.
Controlul concomitent se exercita inopinat, cel putin o data pe luna, prin
verificari faptice, pe baza de documente, de regula prin sondaj.

2.3. Controlul financiar posterior

Controlul financiar posterior sau ulterior se exercita asupra actelor si

operatiunilor economico- financiare, dupa ce acestea se realizeaza temeinic, cu
amanuntime, fara a fi stanjenite activitatile curente ale unitatilor controlate, asupra
actelor si operatiunilor deja incheiate. Controlul posterior are si un aspect sau un
rol preventiv, intrucat el permite tragerea unor concluzii care pot fi utile pentru
activitatile ulterioare.
6
 3. Metodele controlului financiar

Metodele folosite in organizarea si exercitarea controlului financiar sunt si ele

diferite, in functie de aspectele supuse verificarii, de elementele de evidenta
utilizate, de scopul urmarit si de gradul de cuprindere.
Astfel, sunt cunoscute ca metode tehnice de control: controlul financiar faptic,
documentar, tematic, total, partial, complex, incrucisat, mixt etc.
Controlul financiar faptic se exercita prin observarea directa (la fata locului) a
proceselor si fenomenelor economico- financiare, prin cercetarea si investigarea
activitatilor specific supuse controlului, in scopul constatarii acelor situatii care nu
rezulta din documentele existente la unitatea controlata.
Controlul financiar documentar se realizeaza prin controlarea documentelor
existente, in cadrul evidentei contabile, urmarind concordanta actelor cu
operatiunile privind modul de folosire a mijloacelor materiale si banesti.
Controlul financiar tematic consta in verificarea anumitor categorii si
operatiuni, cum ar fi: cele de casierie, cele privind evidenta si pastrarea mijloacelor
materiale si banesti, retribuirea muncii etc.
Controlul financiar total priveste verificarea tuturor actelor si operatiunilor care
au fost intocmite sau efectuate in perioada scursa a de la controlul financiar
anterior desfasurat in aceeasi unitate.
Controlul financiar partial se exercita numai asupra unor compartimente din
activitatea unitatilor controlate si pe animite perioade de timp. Acest control se
realizeaza prin sondaj asupra unora dintre actele si operatiunile derulate in cadrul
activitatilor economico- financiare.
Controlul financiar complex presupune verificarea unitatii controlate sub toate
aspectele, vizand forma, vizand formularea de aprecieri si concluzii in ceea ce
priveste intreaga activitate desfasurata de catre unitatea controlata. Efectuarea
acestui gen de control presupune formarea unei echipe constitiuta de reprezentantii
mai multor organe de control, avand specialitati diferite.
Controlul financiar mixt presupune utilizarea mai multor procedee tehnice de
control, in vederea asigurarii unei mai mari eficacitati a actiunilor de verificare si
pentru a elimina unele din dezavantajele pe care le reprezinta anumite procedee de
control.
Controlul financiar repetat reprezinta metoda utilizata in situatiile cand
rezultatele unor activitati de control efectuate anterior nu sunt concludente, sunt
incomplete sau nesatisfacatoare.

7
 4. Procedura controlului financiar

Procedura controlului financiar este alcatuita dintr-un ansamblu de

operatiuni si acte privind organizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor
actiunii de control. Aceasta procedura cuprinde urmatoarele etape sau faze:
- pregatirea echipei de control financiar;
- prezenatarea la unitatea supusa controlului si organizarea activitatii de
control;
- desfasurarea activitatii de control;
- redactarea actelor de control: valorificarea rezultatelor actiunii de control;
Dupa efecuarea controlului financiar, conducatorii unitatilor controlate au
obligatia- potrivit legii- sa dispuna masurile corespunzatoare care se concretizeaza,
in principal in:
- inregistrarea in contabilitate a rezultetelor controlului;
- luarea masurilor legale pentru recuperarea prejudiciilor;
- determinarea oricaror alte masuri pentru remedierea deficientelor si
abaterilor constatate si tragerea la raspundere a celor vinovati.
Desfasurarea actiunilor de control financiar si rezultatele acestora se
sistematizeaza in urmatoarele acte:
- procesul- verbal de control- care se intocmeste pe capitole de obiective
controlate, prezentate in succesiunea cronologica a constatarilor facute de
echipa de control financiar;
- notele de constatare- care se intocmesc in scopul evidentierii situatiilor
constate si a caror recostituire ulterioara nu este posibila;
- notele explicative- cuprinzand raspunsurile la intrebarile formulate de
echipa de control si care sunt date in cazurile in care se constata savarsirea
unor fapte care atrag raspunderea juridica a persoanelor vinovate de
incalcarea normelor legale;
- procesul- verbal de conraventie- care se incheie de echipa de control
financiar ori de cate ori se constata incalcarea normelor juridice privind
disciplina financiara de catre personalul unitatii supuse controlului;
- nota de prezentare a procesului- verbal de control financiar - care contine
raportul echipei de control, cuprinzand concluziile si propunerile formulate
in urma constatarii abaterilor savarsite in cadrul unitatii controlate;
- nota de expunere a concluziilor- care se intocmeste atunci cand, in urma
actiunii de control, nu se constata nici o abatere sau deficient in activitatea

8
obiectivelor urmarite, actele si operatiunile verificate, precum si
compartimentele controlate.

9
 Bibliografie

1. Dr. Gheorghe Stangu, Drept financiar Public partea a II a, Ed. “Vasile Goldis”
University Press Arad, 2007

2. Balan Emil, Drept financiar, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

3. Ioan Gliga, Drept financiar, Ed. Humaniatas, Bucuresti, 1998

4. Minea Mircea, Dreptul finantelor publice, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2005

5. Constitutia Romaniei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

10