UNITATEA 4

CONTROLUL FINANCIAR
 
Cuprins
4.1. Noțiunea de control financiar
4.2. Funcțiile controlului financiar
4.3. Formele controlului financiar
4.4. Organe de control financiar

2
 4.1. Noțiunea de control financiar

Controlul financiar reprezintă acea latură a controlului economic, care are

drept obiectiv cunoaşterea de către stat a modului în care sunt constituite,
repartizate şi utilizate mijloacele materiale şi financiare puse la dispoziție de
către stat și urmărește asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficienţei
economico – financiare și dezvoltarea economiei.

Controlul financiar are rolul de a:

- preveni faptele ilegale
- identifica deficienţele
- dispune măsuri necesare pentru restabilirea legalităţii

3
 4.1. Noțiunea de control financiar
Este important să facem distincție între controlul financiar și controlul
fiscal, iar această distincție se poate face prin raportare la mai multe criterii:

-obiectul controlului
- controlul financiar urmărește verificarea modului în care sunt
gestionate fondurile publice și patrimoniul public;
- controlul fiscal urmărește:
-verificarea bazelor de impunere
-legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale
-corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale
-respectarea prevederilor legislației fiscale și contabile
-stabilirea diferențelor de obligații fiscale

4
 4.1. Noțiunea de control financiar
Este important să facem distincție între controlul financiar și controlul
fiscal, iar această distincție se poate face prin raportare la mai multe criterii:

-organele competente
- controlul financiar este exercitat de Curtea de conturi, controlorii
delegați pentru controlul financiar preventiv etc.;
- controlul fiscal este realizat de către organele fiscale cu atribuții de
control din cadrul ANAF etc.

- regulile procedurale aplicabile

- controlul financiar se efectuează în baza Ordonanaței Guvernului nr.
119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventive,
republicată;
- controlul fiscal se realizează în baza Legii nr.207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

5
 4.2. Funcțiile controlului financiar
Având în vedere modul de organizare şi exercitare, precum rolul şi
obiectivele pe care le urmărește, controlul financiar îndeplineşte următoarele
funcţii:

Funcţia de evaluare are în vedere actele şi operaţiunile de estimare a

situaţiei de fapt în raport cu starea de drept, a rezultatelor obţinute față de
obiectivele și scopurile prestabilite.

Funcţia preventivă constă într-o serie de măsuri luate de organele de

control în vederea evitării şi eliminării unor fraude înainte de a se produce
efectele negative ale acestora, prin identificarea şi anularea cauzelor care le
generează sau le favorizează.

6
 4.2. Funcțiile controlului financiar
Având în vedere modul de organizare şi exercitare, precum rolul şi
obiectivele pe care le urmărește, controlul financiar îndeplineşte următoarele
funcţii:

Funcţia de documentare care se asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă

a problemelor ce fac obiectul dezvoltării economico-sociale, controlul
participând nemijlocit la actul de conducere, furnizând date şi informaţii
pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare.

Funcţia recuperatorie constă în acţiunea de descoperire şi recuperare a

pagubei şi luarea de măsuri faţă de cei vinovaţi.

Funcţia educativă sau pedagogică presupune ridicarea nivelului de

pregătire a cadrelor din economie în vederea rezolvării în condiţii
satisfăcătoare a sarcinilor ce le revin, precum şi pregătirea profesională a
organelor de control.

7
 4.3. Formele controlului financiar

Controlul financiar al execuției bugetare este reglementat prin trei acte

normative importante, care stabilesc și formele acestui tip de control:

• controlul financiar preventiv și controlul intern (OG nr.119/1999 privind

controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată în M.O.
nr.799/12.03.2003)

• auditul public intern (Legea nr.672/2002 privind auditul public intern,

republicată în M.O. nr.856/05.12.2011)

• controlul ulterior al Curții de Conturi (Legea nr.94/1992 privind

organizarea și funcționarea Curții de Conturi)

8
 4.3. Formele controlului financiar
În funcție de momentul în care se efectuează, controlul financiar poate fi:

a.Controlul financiar preventiv este un control specializat, care implică

verificarea şi analiza activităţii economice şi financiare sub aspectul legalităţii,
oportunităţii, necesităţii actelor şi operaţiunilor, a utilizării cu eficienţă a
fondurilor materiale şi băneşti
Acest control poate fi:
- control financiar preventiv propriu care este executat de conducătorii
instituţiei respective care au obligaţia să stabilească toate actele şi
operaţiunile care se supun controlului financiar preventiv . Acest control se
exercită de către contabilul şef prin viză de control financiar preventiv
propriu;
- controlul financiar preventiv delegat se organizează de către Ministerul
Finanţelor Publice prin controlori delegaţi care aplică viza de control financiar
preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de
către controlul financiar preventiv propriu al instituţiei respective.

9
 4.3. Formele controlului financiar
1. În funcție de momentul în care se efectuează, controlul financiar poate fi:

b. Controlul financiar concomitent (simultan sau operativ ori curent) se

exercită în momentul desfăşurării proceselor economice şi financiare, odată
sau în paralel cu efectuarea actelor şi operaţiunilor pe care le presupune
acest control, în scopul de a interveni în vederea corectării, înlăturării,
prevenirii şi corectării deficienţelor sau ilegalităţilor.
Acest control se exercită inopinat, odată pe lună, prin verificări faptice pe
bază de documente, de regulă prin sondaj. Controlul se exercită de către
membrii consiliului de administraţie, cenzori, inspectori sau alte persoane
având atribuţii similare.

c. Controlul financiar posterior (ulterior) se exercită asupra actelor şi

operaţiunilor care au fost deja executate. Acest control este cel mai eficient
deoarece se exercită în mod amănunţit asupra actelor şi operaţiunilor deja
efectuate stabilind în mod concret cum au fost îndeplinite actele şi
operaţiunile de către persoanele îndrituite.
10
 4.3. Formele controlului financiar

2. În funcție de sfera de activitate, controlul financiar poate fi:

a. Controlul intern care se exercită pe baza dispoziţiilor din interiorul
societăţii presupune verificarea modului cum au fost îndeplinite şi efectuate
actele şi operaţiunile economico-financiare;
b. Controlul extern care se exercită pe baza documentelor ce se află la
alţi agenţi economici pentru a stabili modul cum au fost îndeplinite actele şi
operaţiunile economico-financiare.
 
3. În funcție de volumul lucărilor controlate, controlul financiar poate fi:
a. Control financiar parţial care se exercită doar asupra unor acte şi
operaţiuni economico-financiare.
b. Control financiar total care presupune verificarea tuturor actelor şi
operaţiunilor economico-financiare.

11
 4.3. Formele controlului financiar

4. În funcție de frecvență, controlul financiar poate fi:

a. Controlul financiar periodic se exercită la anumite intervale de timp asupra
actelor şi operaţiunilor economico-financiare;
b. Controlul financiar permanent se exercită tot timpul asupra actelor şi
operaţiunilor economico-financiare.
 
5. În funcție de felul activității controlate, controlul financiar poate fi: de
casă, de magazie, de documente, de operațiuni financiare etc
 
6. În funcție de organele care exercită controlul, control financiar poate fi:
ierarhic, control de gestiune sau control de execuție.
 

12
 4.4. Organe de control financiar

Curtea de Conturi

-organul suprem de control financiar

-înființarea a fost prevăzută de Constituția României din anul 1991
-Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
--necesitatea și importanța - populația trebuie să cunoască, din sursă
independentă și competentă, dacă impozitele, taxele, contribuțiile plătite și
averea publică sunt administrate conform legii
- Controalele nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii
competențelor stabilite prin lege
- Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cere Curții de
Conturi efectuarea unor controale, în limitele competențelor sale, sunt
obligatorii; nicio altă autoritate publică nu o mai poate obliga
- litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de
instanțele judecătorești specializate.
13
 4.4. Organe de control financiar
Funcția de control a Curții de Conturi
-exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a
resurselor financiare ale statului și ale sectorului public
-prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului
public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.

Curtea de Conturi își desfășoară activitățile specifice asupra următoarelor categorii de

entități publice:
- statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept
public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau neautonome;
- Banca Națională a României;
- regiile autonome;
-societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile
publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de
jumătate din capitalul social;
- organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează
bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege
sau prin statutele lor se prevede acest lucru.
14
 4.4. Organe de control financiar
Principalele atribuții și competențe ale Curții de Conturi
Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului
general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice, cu respectarea normelor
proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaționale general acceptate.
Auditul performanței urmărește diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării
resurselor și îndeplinirea obiectivelor propuse.
Efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuție:
- contul general anual de execuție a bugetului de stat;
- contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
- conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
- conturile anuale de execuție a bugetelor locale (municipiul București, sectoarele
municipiului București, ale județelorale municipiilor, ale orașelor și comunelor;
- contul anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;
- conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice autonome;
- conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau
parțial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele
locale și de la bugetele fondurilor speciale, după caz;
- conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din
venituri proprii; etc.
15
 4.4. Organe de control financiar
Structura Curții de Conturi
Din punct de vedere organizatoric, structurile Curții de Conturi enumerate în
lege sunt:
-Plenul Curții de Conturi -se compune din 18 membri (consilieri de conturi)
numiți de Parlament; dintre consilierii de conturi Parlamentul numește pe
președintele Curții de Conturi și pe vicepreședinții
-Departamentele - sunt conduse de către un consilier de conturi, care
îndeplinește funcția de șef de department, numit de Plenul Curții;
depatamentele cuprind direcții, servicii, birouri și compartimente de
specialitate;
-Camerele de conturi județene și a municipiului București -exercită funcțiile de
control a Curții de Conturi în unitățile administrativ-teritoriale și sunt conduse
de câte un director și un director adjunct.
-Secretariatul general -asigura funcționalitatea, informarea și documentarea
Curții de Conturi, cât și asigurarea relațiilor sale interne și externe. Secretariatul
general este condus de un secretar general.

16
 4.4. Organe de control financiar
Autoritatea de Audit
- este organizată și funcționează în vederea îndeplinirii unor obligații în domeniul
auditului extern, pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate
României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, pentru
fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în
Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru
Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru fondurile ce vor fi acordate în
perioada post-aderare
- are atribuții și proceduri de lucru proprii
- este un organism independent din punct de vedere operațional fata de Curtea de
Conturi și fata de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea
fondurilor comunitare nerambursabile
- este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi numiţi de Parlament
dintre consilierii de conturi,
- este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în
conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor menționate;
- are sediul în municipiul București, dar în teritoriu are structuri regionale în număr de
8 în Alba, Bucureşti-Ilfov, Călăraşi, Cluj, Dolj, Galaţi, Neamţ și Timiş.

17