CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

OMFP Nr. 522 din 16 aprilie 2003

pentru aprobarea Normelor metodologice
generale referitoare la exercitarea
controlului financiar preventiv
OG Nr. 119 din 31 august 1999 ***
Republicată
privind controlul intern/managerial şi
controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventiv are drept scop

identificarea proiectelor de operaţiuni (denumite în continuare

operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi
regularitate şi/sau, după caz, de încadrare în limitele şi
destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror
efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile
publice.

1
 Fac obiectul controlului financiar preventiv
operaţiunile care vizează, în principal:
• a) angajamente legale şi credite bugetare sau
credite de angajament, după caz;
• b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
• c) modificarea repartizării pe trimestre şi pe
subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor
aprobate, inclusiv prin virări de credite;
• d) ordonanţarea cheltuielilor;
• e) efectuarea de încasări în numerar;
• f) constituirea veniturilor publice, în privinţa
autorizării şi a stabilirii titlurilor de încasare;

• g) reducerea, eşalonarea sau anularea titlurilor de încasare;

• h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii
Europene, reprezentând contribuţia viitoare a României la
acest organism;
• i) recuperarea sumelor avansate şi care ulterior au devenit
necuvenite;
• j) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de
bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;
• k) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul
public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
• l) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
În funcţie de specificul entităţii publice,
conducătorul acesteia poate decide exercitarea controlului
financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de
operaţiuni decât cele prevăzute

2
 Conţinutul controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv constă în

verificarea sistematică a proiectelor de
operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit
art. 6 din punctul de vedere al:
• a) legalităţii şi regularităţii;
• b) încadrării în limitele creditelor bugetare
sau creditelor de angajament, după caz,
stabilite potrivit legii.

Entităţile publice la care, potrivit legii, se organizează

controlul financiar preventiv

• Entităţile publice, în înţelesul legii, la care se organizează

controlul financiar preventiv sunt:
• - autorităţile publice şi autorităţile administrative
autonome;
• - instituţiile publice aparţinând administraţiei publice
centrale şi locale şi instituţiile publice din subordinea
acestora;
• - regiile autonome de interes naţional sau local;
• - companiile sau societăţile naţionale;
- societăţile comerciale la care statul sau o unitate
administrativ-teritorială deţine capitalul majoritar şi
utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu
public;
- agenţiile, cu sau fără personalitate juridică, care gestionează
fonduri provenite din finanţări externe, rambursabile sau
nerambursabile

3
 Controlul financiar preventiv se organizează şi se
exercită în următoarele forme:

• a) controlul financiar preventiv propriu, la toate

entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu
impact financiar asupra fondurilor publice şi a
patrimoniului public;

• b) controlul financiar preventiv delegat, la

ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi ai
bugetului oricărui fond special

Controlul financiar preventiv se va integra, în

mod treptat, în sfera răspunderii manageriale
pe măsură ce controlul managerial va asigura
eliminarea riscurilor în administrarea
fondurilor publice. Atingerea acestui nivel va fi
evaluată de misiuni de audit dispuse de
ministrul economiei şi finanţelor

4
Conţinutul controlului financiar preventiv
• Controlul financiar preventiv se exercită asupra
documentelor în care sunt consemnate operaţiunile
patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte
juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept
al competenţei sau de către titularul unei
competenţe delegate în condiţiile legii.

• Nu intră în sfera controlului financiar preventiv

analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau
patrimoniale, precum şi verificarea operaţiunilor deja
efectuate.

Controlul financiar preventiv constă în

verificarea sistematică a operaţiunilor care fac
obiectul acestuia, din punct de vedere al:

• a) respectării tuturor prevederilor legale care le

sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării
operaţiunilor (control de legalitate);
• b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a
regulilor procedurale şi metodologice care sunt
aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte
operaţiunile supuse controlului (control de
regularitate);
• c) încadrării în limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi/sau de angajament, după caz (control
bugetar).

5
 Controlul financiar preventiv al
operaţiunilor se exercită pe baza actelor şi/sau
documentelor justificative certificate în
privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, de
către conducătorii compartimentelor de
specialitate emitente.
Operaţiunile ce privesc acte juridice
prin care se angajează patrimonial entitatea
publică se supun controlului financiar
preventiv după avizarea lor de către
compartimentele de specialitate juridică şi
financiar-contabilă.

Organizarea controlului financiar preventiv propriu

Entităţile publice, prin conducătorii acestora, au obligaţia de a

organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor
în cadrul compartimentului contabil.

Controlul financiar preventiv se organizează, de regulă, în cadrul

compartimentelor de specialitate financiar-contabilă.

Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de persoane din

cadrul compartimentelor de specialitate desemnate în acest sens de către
conducătorul entităţii publice.

Persoanele care exercită controlul financiar preventiv sunt altele

decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă vizei. Actul de
numire va cuprinde şi limitele de competenţă în exercitarea controlului
financiar preventiv propriu.

Persoanele desemnate să efectueze această activitate sunt altele

decât cele care iniţiază operaţiunea supusă vizei.

6
 Numirea, suspendarea, destituirea sau
schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de
control financiar preventiv propriu se face de către
conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii
publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în
care se exercită funcţia de ordonator principal de
credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor
sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special,
cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Persoanele desemnate cu exercitarea

activităţii de control financiar preventiv propriu
trebuie să aibă competenţele profesionale solicitate
de această activitate.

Evaluarea activităţii persoanei care

desfăşoară activităţi de control financiar
preventiv propriu se face de către
conducătorul entităţii publice, cu acordul
entităţii publice care a avizat numirea, anual,
prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse
în rapoartele auditului public intern şi în
rapoartele Curţii de Conturi

7
 Conducătorii entităţilor publice au
obligaţia să stabilească proiectele de
operaţiuni supuse controlului financiar
preventiv, documentele justificative şi circuitul
acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Evidenţa angajamentelor se organizează,

se ţine, se actualizează şi se raportează
conform normelor metodologice aprobate
prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Viza de control financiar preventiv se

exercită prin semnătura persoanei desemnate
şi prin aplicarea sigiliului personal, care va
cuprinde următoarele informaţii:
• denumirea entităţii publice;
• menţiunea "vizat pentru control financiar
preventiv";
• numărul sigiliului (numărul de identificare a
titularului acestuia);
• data acordării vizei (an, lună, zi).

8
• Se supun aprobării ordonatorului de credite numai
proiectele de operaţiuni care respectă întru totul cerinţele de
legalitate, regularitate şi încadrare în limitele creditelor
bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz,
care poartă viza de control financiar preventiv propriu.
• Viza de control financiar preventiv propriu se exercită
prin semnătura persoanelor în drept, competente în acest
sens, şi prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal.
• În cazurile în care dispoziţiile legale prevăd avizarea
operaţiunilor de către compartimentul de specialitate
juridică, proiectul de operaţiune va fi prezentat pentru control
financiar preventiv propriu cu viza şefului compartimentului
juridic.

Persoanele în drept să exercite controlul

financiar preventiv propriu răspund, potrivit
legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea,
regularitatea şi încadrarea în limitele
creditelor bugetare sau creditelor de
angajament aprobate, după caz, în privinţa
operaţiunilor pentru care au acordat viza de
control financiar preventiv propriu.

9
 Separarea atribuţiilor

Persoana care exercită controlul financiar

preventiv propriu nu trebuie să fie implicată,
prin sarcinile de serviciu, în efectuarea
operaţiunii supuse controlului financiar
preventiv propriu.

Documentele prezentate la viza de control

financiar preventiv se înscriu în Registrul privind
operaţiunile prezentate la viza de control financiar
preventiv.

Procedura de control

Documentele care privesc operaţiuni asupra

cărora este obligatorie exercitarea controlului
financiar preventiv se transmit persoanelor
desemnate cu exercitarea acestuia de către
compartimentele de specialitate care iniţiază
operaţiunea.

10
 În efectuarea controlului financiar preventiv de
către persoanele desemnate, parcurgerea listei de
verificare specifică operaţiunii, primită la viză, este
obligatorie, dar nu şi limitativă.

Dacă prin parcurgerea listei de verificare cel puţin

unul dintre elementele verificării formale -
completarea documentelor în concordanţă cu
conţinutul acestora, existenţa semnăturilor
persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor
de specialitate, existenţa actelor justificative specifice
operaţiunii prezentate la viză - nu este îndeplinit,
atunci operaţiunea nu poate fi autorizată.

Pentru simplificarea şi accelerarea circuitului

administrativ, în astfel de situaţii nu se face consemnarea
refuzului de viză, procedându-se la restituirea documentelor
către compartimentul care a iniţiat operaţiunea, indicându-se
în scris motivele restituirii.

Dacă necesităţile o impun, în vederea exercitării unui

control preventiv cât mai complet, se pot solicita şi alte acte
justificative, precum şi avizul compartimentului de
specialitate juridică.

Prin acordarea vizei se certifică implicit şi îndeplinirea

condiţiilor menţionate în listele de verificare.

Documentele vizate şi actele justificative ce le-au însoţit

sunt restituite, sub semnătură, compartimentului de
specialitate emitent, în vederea continuării circuitului
acestora, consemnându-se acest fapt în Registrul privind
operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

11
 Refuzul de viză

• Dacă în urma controlului se constată că cel puţin

un element de fond cuprins în lista de verificare nu este
îndeplinit, în esenţă, operaţiunea nu întruneşte condiţiile de
legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi
destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament,
persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar
preventiv vor refuza motivat, în scris, acordarea vizei de
control financiar preventiv, consemnând acest fapt în Registrul
privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar
preventiv.

• La refuzul de viză se va anexa şi un exemplar al

listei de verificare, cu indicarea elementului/elementelor din
această listă a cărui/ale căror cerinţă/cerinţe nu este/nu sunt
îndeplinită/îndeplinite.

• Persoana în drept să exercite viza de control financiar

preventiv are dreptul şi obligaţia de a refuza viza de control
financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma
verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face
obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte
condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limita
creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz,
pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

• Refuzul de viză trebuie să fie în toate cazurile motivat în

scris.

• Persoanele în drept să exercite viza de control financiar

preventiv au obligaţia de a ţine evidenţa proiectelor de
operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.

12
• Refuzul de viză, însoţit de actele justificative
semnificative, va fi adus la cunoştinţa conducătorului entităţii
publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub
semnătură, compartimentelor de specialitate care au iniţiat
operaţiunea.

• Cu excepţia cazurilor în care refuzul de viză se datorează

depăşirii creditelor bugetare şi/sau de angajament,
operaţiunile refuzate la viză se pot efectua pe propria
răspundere a conducătorului entităţii publice.

• Efectuarea pe propria răspundere a operaţiunii refuzate

la viza de control financiar preventiv se face printr-un act de
decizie internă emis de conducătorul entităţii publice.

Persoanele desemnate cu exercitarea controlului

financiar preventiv vor informa Curtea de Conturi, Ministerul
Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior al
entităţii publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi
efectuate pe propria răspundere.

Informarea organului ierarhic superior se va face de

îndată ce efectuarea operaţiunii a fost dispusă, prin
transmiterea unei copii de pe actul de decizie internă şi de pe
motivaţia refuzului de viză.

Dacă prin operaţiunea refuzată la viză, dar efectuată pe

propria răspundere de către conducătorul entităţii publice, se
prejudiciază patrimonial entitatea şi dacă conducătorul
organului ierarhic superior (după caz) nu a dispus măsurile
legale, atunci vor fi sesizate inspecţia centrală şi/sau
inspecţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

13
 Entităţile publice care administrează
patrimoniul public şi/sau fonduri publice prin
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
500/2002 au obligaţia întocmirii rapoartelor
trimestriale cu privire la activitatea de control
preventiv propriu, care cuprind situaţia statistică a
operaţiunilor supuse controlului preventiv şi sinteza
motivaţiilor pe care s-au întemeiat refuzurile de viză,
în perioada raportată.

Instituţiile publice ai căror conducători au

calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de
credite depun rapoartele la organul ierarhic superior,
la termenele fixate de acesta.

Măsuri operative

Ministerul Finanţelor Publice efectuează inspecţii în toate cazurile în

care este sesizat de către un contabil-şef în legătură cu efectuarea de
operaţiuni pe propria răspundere a ordonatorului de credite fără viză de
control financiar preventiv.

Inspecţiile se efectuează de către persoane din structura Ministerului

Finanţelor Publice, în baza unui ordin de serviciu emis de ministrul
finanţelor publice, sau de către persoane delegate în acest sens de către
ministrul finanţelor publice.

Ordinul de serviciu va preciza, în mod obligatoriu, scopul şi

obiectivele inspecţiei, durata inspecţiei, persoana sau persoanele
desemnate să efectueze inspecţia.

Instituţiile publice sunt obligate să asigure accesul reprezentanţilor

Ministerului Finanţelor Publice la toate documentele, datele şi informaţiile
relevante pentru scopul şi obiectivele inspecţiei, la inspectarea bunurilor
ce fac obiectul operaţiunilor controlate

14
 În cazul în care în urma inspecţiei efectuate se constată
abateri de la legalitate care au produs pagube pe seama fondurilor publice
sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal de inspecţie.

Împotriva procesului-verbal de inspecţie se poate formula

contestaţie în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării
acestuia.

Contestaţia se va depune la structura care a efectuat inspecţia.

Contestaţiile vor fi soluţionate prin decizie motivată, în termen de 30

de zile lucrătoare de la data înregistrării. Decizia este definitivă.

Dacă prin soluţionare contestaţia a fost respinsă, procesul-verbal de

inspecţie devine titlu executoriu şi va fi transmis spre executare organului
fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul contestatorul.

Împotriva deciziei se poate formula acţiune în termen de 15 zile

lucrătoare de la comunicarea acesteia la curtea de apel în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul reclamantul.

• ART. 27 (ORDONANŢĂ Nr. 119 din 31 august 1999 *** Republicată

• privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv)
• Contravenţii
• Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în
astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
• a) neîndeplinirea de către conducătorul entităţii publice a obligaţiei de a organiza controlul
financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor, conform prevederilor art. 9 alin. (1);
• b) nerespectarea obligaţiei privind stabilirea proiectelor de operaţiuni supuse controlului
financiar preventiv, precum şi omisiunea de evidenţiere a angajamentelor, conform art. 9
alin. (2) şi (3);
• c) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaţiuni fără viză
de control financiar preventiv;
• d) depăşirea termenului prevăzut la art. 14 alin. (2) - (4);
• e) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (5);
• f) emiterea unui refuz de viză fără motivare, conform art. 20 alin. (2);
• g) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (2);
• h) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (5);
• i) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (6);
• j) neîndeplinirea de către ordonatorul de credite a obligaţiei de a elabora şi prezenta raportul
anual asupra sistemului de control intern/managerial, prevăzută la art. 4 alin. (3).
• ART. 28
• Sancţionarea contravenţiilor
• Contravenţiile prevăzute la art. 27 lit. a), b) şi d) - j) se sancţionează cu amendă de la
3.000 lei la 5.000 lei, iar contravenţia prevăzută la lit. c), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000
lei.

15