Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice si Drept

TEMA : Organizatia publica VS organizatia privata

STUDENTI: Dumitru Florina-Geanina

Radu Ioana-Cosmina

SPECIALIZARE: Administratie publica, anul II

2022
 Cuprins:

1.0 Organizatiile publice

2.0 Organizatiile private
3.0Asemanari intre organizatia publica si organizatia
private
4.0Deosebiri intre organizatia publica si organizatia
privata
 Organizatia publica VS organizatia privata

Organizatiile sunt unitati sociale (sau grupuri umane) construite si reconstruite

in mod deliberat pentru a urmari realizarea unor obiective specifice.
Organizatia este un sistem deschis intr-o constanta interactiune cu mediul sau.
Sunt incluse aici corporatiile, armata, scolile, spitalele, bisericile, inchisorile, iar
triburile, clasele, grupurile entice, grupurile de prieteni si familiile sunt excluse
de aici.
In opinia luiAmitai Etzioni (1964), organizatia se caracterizeaza prin:
-diviziunea muncii, a puterii si a responsabilitatilor comunicarii;
-prezenta unuia sau mai multor centre de putere care controleaza eforturile
organizatiei si le directioneaza spre realizarea obiectivelor propuse;
-fluctuatia personalului.

Din punct de vedere terminologic, termenul de “organizatie” este asociat celui

de “institutie”. Atat conceptul de institutie, cat si cel de organizatie, se refera la
mecanismele prin care se articuleaza viata sociala, interactiunea umana, caile
pentru atingerea obiectivelor, precum si la etaloane pentru masurarea
performantei.

Organizatiile sunt de mai multe categorii:

• organizatii care functioneaza cu scopul de a obtine profit (firme
producatoare si furnizoare de bunuri sau servicii)
• organizatii guvernamentale (guvern, parlament etc.)
• organizatii educationale (scoli, universitati etc.)
• organizatii medicale (spitale, policlinici etc.)
• organizatii care promoveaza interese de grup (asociatii profesionale,
asociatii ale handicapatilor etc.)
• organizatii religioase (biserici, asociatii religioase etc.)
• alte tipuri de organizatii (fratii, cluburi etc.)

Caracteristicile comune tuturor organizatiilor sunt:

• utilizarea unor resurse;
• dependenta de mediu;
• diviziunea muncii pe orizontala si pe verticala;
• necesitatea managementului.

Resursele principale necesare organizatiilor pentru a reusi sa obtina

rezultatele propuse sunt alcatuite din:
• oameni (resurse umane);
• capital (resurse financiare);
• materii prime si materiale (resurse fizice);
• informatie (resurse informationale).

1.0 Organizatiile publice

Organizatiile publice reprezinta ansamblul structurilor organizate, create în
societate pentru gestionarea afacerilor publice.
Institutiile publice, în sensul birocratic pe care îl au în ziua de astazi,
reprezinta singurul mod de organizare social-economica a statului care poate
face fata provocarilor modernitatii (numarul mare al populatiei, diversitatea si
complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfacute).
Birocratia nu este nimic mai mult decât rigidizarea arterelor unei
organizatii.
Ceea ce face din institutiile birocratice instrumente eficiente este caracterul lor
rational manifestat în cele patru dimensiuni principale ale acestora:
• pot manevra un numar mare de sarcini;
• pun accent pe cuantificare;
• opereaza într-un mod previzibil, standardizat;
• pun accent pe controlul asupra celor angrenati în sistemul institutiilor.

Într-un stat democratic ele au urmatoarele functiuni:

• pregatirea si adoptarea de acte normative;
• punerea în executare a legilor;
• supravegherea punerii în executare a hotarârilor luate la nivel politic.
O institutie publica „vinde” bunuri si servicii care asigura facilitati
precum: servicii de telecomunicatii, electricitate, aprovizionarea cu gaze si apa,
transport (cai ferate, aeriene, navale), transportul public urban, servicii
financiare (banci, companii de asigurare).
Obiectivul unei institutii publice este servirea interesului public. Sunt
situatii în care initiativa particulara nu poate acoperi cerintele societatii si de
aceea sunt necesare institutii specifice.
Organizatiile publice au detinut pentru multa vreme un rol important în
majoritatea tarilor dezvoltate, dar odata cu privatizarea unor servicii publice,
unele institutii au trecut într-un plan secundar.

Aceste institutii sunt importante pentru ca:

• activitatea lor este dependenta de sectorul guvernamental;
• managementul sectorului public controleaza activitatea organizatiilor cu
scop lucrativ.
În cadrul acestor institutii avem în vedere si politicile sociale, industriale
si de investitii.
În cazul în care controlul guvernamental este prea rigid, institutiile
publice îsi pierd statutul de entitati independente, astfel ca nu mai sunt
rentabile pentru public.
 Sunt situatii în care institutiile publice nu pot fi controlate eficient iar
randamentul lor este inferior companiilor private. Este oportun ca atunci sa se
puna problema privatizarii unor servicii publice.
Daca managerii din organizatiile private au în vedere, în primul rând,
profitul, scopul organizatiilor publice este satisfacerea interesului general.
Succesul institutiilor publice depinde si de modul în care Guvernele vor
gasi mecanismele de motivare si control adecvate fara a implementa proceduri
rigide la nivelul fiecarei entitati publice.

Caracteristicile organizatiilor publice:

• satisfac o nevoie sociala;
• se creeaza / desfiinteaza prin decizie administrativa de management;
• regimul lor juridic este reglementat de reguli ale dreptului public;
• se realizeaza prin stabilimente publice.

Serviciile publice pot asigura servicii precum aprovizionarea cu apa,

electricitate, gaz, telecomunicatii, considerate esentiale pentru economie, în
ansamblu.
Sunt situatii în care activitatile de interes nu apartin serviciului public.
Sunt considerate servicii publice numai activitatile care satisfac nevoi sociale
apreciate de puterea politica ca fiind de interes public (furnizate ca servicii în
retea). De multe ori, guvernele acorda facilitati grupurilor dezavantajate.
Aceste servicii impun investitii initiale mari conducând la tendinte
monopoliste. Prin natura lor, aceste servicii pot avea un impact politic.
Controlul sustinut prin reglementari asigura coordonarea institutiilor
publice. Exista riscul, din cauza gestionarii defectuoase a resurselor financiare,
ca bugetele sa aiba de suferit.

Exista patru motive care determina existenta companiilor publice :

• minimalizarea erorilor de pe piata;
• cresterea rentabilitatii economice;
• facilitarea planificarii centralizate a economiei;
• schimbarea naturii economiei.

Serviciile publice pot asigura servicii precum aprovizionarea cu apa,

electricitate, gaz, telecomunicatii, considerate esentiale pentru economie, în
ansamblu.
Sunt situatii în care activitatile de interes nu apartin serviciului public.
Sunt considerate servicii publice numai activitatile care satisfac nevoi sociale
apreciate de puterea politica ca fiind de interes public (furnizate ca servicii în
retea). De multe ori, guvernele acorda facilitati grupurilor dezavantajate.
Aceste servicii impun investitii initiale mari conducând la tendinte
monopoliste. Prin natura lor, aceste servicii pot avea un impact politic.
Controlul sustinut prin reglementari asigura coordonarea institutiilor
publice. Exista riscul, din cauza gestionarii defectuoase a resurselor financiare,
ca bugetele sa aiba de suferit.

Exista patru motive care determina existenta companiilor publice :

• minimalizarea erorilor de pe piata;
• cresterea rentabilitatii economice;
• facilitarea planificarii centralizate a economiei;
• schimbarea naturii economiei.

2.0 Organizatiile private

Evolutia organizatiilor private moderne este marcata, în prezent, de
amplificarea interdependentelor cu mediul în care-si desfasoara activitatea;
expresia acestei evolutii o reprezinta accentuarea caracterului deschis al firmei
concepute ca sistem, reflectat atât pe planul “intrarilor” cât si al “iesirilor” –
prin care se integreaza în mediul ambiant national si international si care
cunoaste o varietate si intensitate fara precedent.
Necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul
organizatiilor private este data de urmatoarele caracteristici:
1. Luarea în considerare a evolutiilor mediului ambiant reprezinta o
conditie fundamentala a satisfacerii, cantitative si calitative, a unei anumite
categorii de trebuinte de catre firma;
2. Pe baza cunoasterii componentelor mediului ambiant si a modului în
care acestea influenteaza activitatea firmei, se asigura elaborarea de strategii si
politici realiste, cu un grad ridicat de fundamentare stiintifica;
3. Asigurarea resurselor de care firma are nevoie pentru functionarea si
dezvoltarea sa nu este posibila, cantitativ si calitativ, fara luarea în considerare
a factorilor de mediu;
4. Evolutiile factorilor de mediu constituie o importanta premisa atât
pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace, cât
si pentru adoptarea si aplicarea de decizii si actiuni care sa reflecte necesitatile
si oportunitatile prezente si de perspectiva ale mediului ambiant.

Abordata ca sistem, organizatia privata prezinta anumite caracteristici

definitorii:
1. Obiective: obtinerea unui anumit profit; realizarea unui anumit volum
de productie sau a unei anumite cifre de afaceri; diversificarea productiei;
acoperirea unui anumit segment de piata;
2. Resurse: materiale (mijloace de munca, obiecte ale muncii); umane
(persoane, compartimente); financiare (numerar, disponibilitati la banca);
informatii (juridice, economice, tehnice);
3. Variabile: capacitati, parametri de functionare, potential, continut
caloric, randament (pentru resursele materiale); specialitate, nivel de pregatire,
motivare (pentru resursele umane); valoare, viteza de rotatie (pentru resursele
financiare); cantitate, realism, operativitate (pentru informatii);
4. Relatii: om-masina (precizate prin instructiunile de lucru);
interpersonale; rezultând din structura de productie (si determinate fiind de
functia firmei, de profilul si marimea ei, de tipul productiei);
 5. Transformari: reprofilarea; specializarea; retehnologizarea; cresterea
capacitatilor; modificarea structurii de productie; modernizarile informatice,
etc.;
6. Intrari: materii prime, materiale, utilaje, energie, forta de munca,
informatii;
7. Parametri: prevederile legislatiei privind firma; norme de consum de
materii prime, munca; norme de calitate;
8. Iesiri: produse, servicii, lucrari, bani, informatii.

Abordata ca sistem, firma prezinta mai multe dimensiuni:

1. Organizatia privata este un sistem complex deoarece încorporeaza
resurse umane, materiale, financiare si informationale, fiecare dintre acestea
fiind alcatuita dintr-o varietate apreciabila de elemente:
• resursele umane sunt compuse din ansamblul salariatilor firmei, ce
prezinta caracteristici diferite din punctul de vedere al nivelului pregatirii,
specialitatii, postului ocupat, vârstei, sexului, vechimii;
• ansamblul materiilor prime, materialelor, combustibililor împreuna cu
utilajele, cladirile si celelalte concretizari ale factorilor de productie, fiecare
prezentând anumiti parametri dimensionali, functionali si economici, constituie
resursele materiale;
• disponibilitatile banesti, în numerar si la banca, aflate la dispozitia firmei,
formeaza resursele financiare;
• informatiile exogene si endogene concretizate în previziuni, tehnologii,
norme de consum sau calitate, evidente contabile, etc. formeaza resursele
informationale ale firmei;
2. Organizatia privata este un sistem socio-economic, în sensul ca, în
cadrul sau, grupele de salariati, ai caror componenti se afla în strânsa
interdependenta, desfasoara procese de munca generatoare de noi utilitati; pe
de alta parte, firma este subsistemul de baza al economiei nationale, principala
generatoare de venit national;
3. Organizatia privata este un sistem deschis, în sensul ca se manifesta ca
o componenta a numeroase alte sisteme cu care se afla în relatii continue pe
multiple planuri. Concret, caracterul sau de sistem deschis se exprima prin
fluxul de intrari si prin iesirile sale;
4. Organizatia privata este un sistem organic adaptiv, adica se schimba
permanent, sub influenta factorilor exogeni si endogeni, adaptându-se atât la
evolutia pietei, cât si la cerintele generate de dinamica sustinuta a resurselor
încorporate; firma nu este un sistem pasiv ci, la rândul sau, influenteaza prin
iesirile sale unele din caracteristicile sistemelor cu care intra în contact;
3.0 Asemanari intre organizatia publica si organizatia privata

1. Principii si legitati comune

Intre organizatia generala si organizatia publica exista stranse
interdependente, in sensul ca o serie intreaga de principii si legitati ale
managementului isi gasesc aplicabilitate si în institutiile publice.
Legătura dintre cele doua este de tipul parte-intreg, in care organizatia
publica este un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a organizatiei
private, desigur in forme specifice determinate de multiplele particularitati ale
domeniului si de orientarea pe satisfacerea interesului public.

2. Functii de baza asemanatoare

Ambele tipuri de organizatii au cam aceleasi functii de baza.
In literatura de specialitate sunt intalnite mai multe clasificari, insa in
general sunt cam aceleasi.
Functiile de baza ale organizatiei publice sunt: previziune, organizare-
coordonare, control-evaluare, administrare si motivare.
In cazul organizatiei private intalnim aceleasi functii, in unele lucrari de
specialitate, formulate putin diferit dar cu intelesuri sensibil egale.
3. Urmarirea unui scop
Atat in cazul organizatiei publice cat si in cazul organizatiei private exista
un scop comun al organizatiei (institutie, firma s.a.) care prin intermediul
activitatilor manageriale trebuie urmarit.
 Asemanarea consta doar in existenta unui scop si a unor obiective
comune pentru toti membrii organizatiei; scopurile si obiectivele in sine sunt
foarte diferite intre cele doua forme de management.

4. Urmarirea eficientei
Ambele tipuri de organizatii doresc atingerea obiectivelor si scopurilor
propuse intr-un mod cat mai eficient.
Daca in cadrul organizatiei private conceptul este descris prin termeni ca
eficienta si eficacitate, in cadrul organizatiei publice se urmareste echitatea
sociala si asa numita „eficientizare a serviciilor publice”.

4.0 Deosebiri intre organizatia publica si organizatia privata

1. Scopul urmarit
Aminteam la asemanari faptul ca asemanarea consta doar in existenta
unui scop si a unor obiective comune pentru toti membrii organizatiei si ca
scopurile si obiectivele in sine sunt foarte diferite intre cele doua forme de
management.
Diferenta consta in faptul ca organizatia publica urmareste satisfacerea
interesului general in schimb ce organizatia privata urmareste obtinerea
profitului.
2. Accentul pe functia de previziune

In cadrul organizatiei private, intervine influenta sistemului politic;

datorita acestui aspect orizontul temporal al managerilor guvernamentali este
relativ scurt. Managerii privati sunt orientati spre:
• dezvoltarea pietei;
• inovatii;
• investitii pe termen lung – au deci un orizont temporal mai lung, accentul
pus pe functia de prevedere fiind mai mare.
Bibliografie :
https://ro.scribd.com/document/351463987/237858966-Organizatii-Publice-
vs-Organizatii-Private
https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/organizatii-
publice-158618.html