Tema de control 3 – Reinventarea administrației publice

1. Cadrul. Care au fost condițiile sociale, economice, și, în special, cele politice ale
mediului în care a avut loc cazul menționat.
2. Participanții. Ce persoane, organizații interesate, părți au fost implicate în acest caz.
3. Problemele. Identificați și descrieți principalele întrebări și probleme abordate în
studiu.
4. Deciziile cheie. Enumerați deciziile cheie luate, cine le-a luat și explicați cum au fost
luate. A fost oare important momentul luării deciziei? Ce acțiuni alternative au fost
ignorate?
5. Rezultatele. Analizați decizia principală sau seria de decizii și acțiunile întreprinse. De
ce s-a pledat pentru aceste opțiuni? Care a fost impactul lor asupra participanților și
cetățenilor?
6. Generalizările. Ce învățăminte pot fi trase din acest caz? Cum ilustrează acest caz
comportamentul administrației publice?
7. Prezentați un caz similar din România.

1. Cadrul economic reprezintă faptul că administrațiile publice ierarhice și centralizate

apărute în anii 30 și 40 pur și simplu nu funcționează adecvat într-o societate și
economie a anilor 90 deoarece informațiile erau accesibile și se asimilau rapid în toate
domeniilor de activitate.
Cadrul social îl reprezintă faptul că oamenii erau obișnuiți ca sectorul public și cel
privat să fie aibă atribuții diferite, lumea afacerilor să nu intervină în sectorul public și
vice versa.
Cadrul politic îl reprezintă concurența din sectorul prvat, pentru că sectorul privat are
nevoie de concurență pentru a avea o piață bogată.
2. Participanții: administrația publică, primarii, guvernatorii, legislatorii, Guvernul,
voluntarii și corporațiile.
Administrația publică – depășită într-o societate economică (,) care dispune de multe
informații și cunoștințe.
Primarii, guvernatorii și legislatorii – aceștia creșteau veniturile din impozitele
încasate cu 5,3% pe an până în anul 1970 când s-a instaurat criza fiscală.
 Guvernul – s-a orientat spre necesitățile comunității, cetățenii fiind priviți ca persoane
care sunt controlate de cei care îi ajută si îi conduc.
Voluntarii – au creat o rețea de clinici locare, birouri de asistență socială, adăposturi
care îi ajută pe bolnavii de SIDA să se reintegreze în comunitate, costul de tratament
al unui bolnav de SIDA scăzând cu 40% comparativ cu media pe țară.
3. Principalele probleme identificate:
- Administrația publică ierarhică și centralizată în anii 30 și 40 nu mai este
eficientă într-o societate și economie a anilor 90, motiv pentru care se dorește o
reinventare a administrației publice, care să răspundă nevoilor și intereselor
cetățenilor, aceștia din urmă fiind principali piloni ai unei societăți moderne.
- Risipa – liderii sunt preocupați mai mult de promovare, nu de adoptarea unor
noi perspective care să aducă schimbări cât se poate de eficiente în ceea ce
provește asigurarea unor servicii publice de calitate.
- Vechile valori și obiective – percepția societății era de separare a sectorului
public de cel privat, această concepție nemaivăcând față numeroaselor cerințe
care au apărut odată cu evoluția social economică.
- Domenii de activitate prea limitate și structurate astfel că o agenție nu își
putea duce la capăt misiunea deoarece considera că intră în domeniul de
activitate al altei agenții.
4. Decizii cheie:
- Administrația să caute alternative la serviciile oferite implicându-se și în
parteneriate de tip public-privat
- Organizațiile să reducă numărul de reguli după care operează și să se dedice
unui singur obiect de activitate și a unei singure misiuni clare
- Promovarea competiției între furnizorii de servicii publice și sectorul privat
- Cooperarea dintre cetățeni și administrația statului pentru un climat favorabil
pentru dezvoltarea acestuia
- O administrație publică deschisă către cetățeni pentru a le oferi încredere,
siguranță și pentru o bună cooperare.
5. Rezultate:
- Crearea locurilor de muncă prin construirea de locuințe conform
parteneriatelor între comunitate și fundații, scăderea numărului de infracțiuni
prin comunicarea dintre activiști și poliție
 - Micșorarea numărului de organizații, fiecare având un scop concret și o
misiune clar definită
- Cetățenii îți aleg singuri prestatorul de servicii deoarece s-au oferit mai multe
variante clienților
6. Generalizări:
- Administrația publică poate avea parteneriate cu firme private atîta timp cât
domină respectivul parteneriat
- Administrația trebuie să fie responsabilă față de cetățeni dar și inovatoare.
8. În vederea realizării, atât a obiectivelor Programului de Guvernare pe perioada 2001-
2004 prezentat în decembrie 2000 și acceptat de Parlament cât și a obiectivelor ce
rezultă pentru România, în calitate de țară candidată în procesul de aderare la Uniunea
Europeană, s-a impus accelerarea procesului de reformă legislativă și institușională în
administrația publică.
Gestionarea ineficientă, managementul public autocrat, birocraţia rămân atributele
administraţiile publice locale atâta vreme cât politicile şi procedurile nu se aplică.
Slaba reprezentare a intereselor cetăţenilor de către aleşii locali şi de factorii de decizii
numiţi, reprezintă o constrângere majora în realizarea unui proces politic mai
democratic. La fel de importanta este reprezentarea intereselor şi cerinţele cetăţenilor,
gestionate de organizaţii ale societăţii civile la nivel local, de către oficiali.
Continuarea reformei în administraţia publică locală se bazează pe creşterea
autonomiei colectivităţilor locale prin realizarea, atât a autonomiei decizionale, cât şi a
celei financiare .
Scopul acestei strategii în vederea dezvoltării administrației publice locale:
- Îmbunătățirea managementului în administrația locală, inclusiv în ceea ce
privește activitatea de planificare și cea contabilă
- Îmbunătățirea mecanismului de stabilire a bugetelor locale
- Planificarea și dezvoltarea mecanismului investițional la nivelul orașelor și
județelor, să reorganizeze mecanismul de creditare în vederea realizării de
investiții
- Separarea funcțiilor administraţiei centrale de cele ale administraţiei locale
- Asigurarea dezvoltării parteneriatului public-privat
- Facilitarea procesului de dezvoltare economică locală
- să asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetăţenilor în procesele de
luare a deciziilor.