ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

ANALIZA SWOT A SECTORULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA

-  Bucureşti, 2013 -
CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................................3
ELEMENTE DE TEORIE A SECTORULUI PUBLIC ...........................................................5
ROLUL ȘI FUNCȚIILE SECTORULUI PUBLIC ...................................................................6
CONDUCEREA SECTORULUI PUBLIC ....................................................................................9
ANALI ZA SWOT A SECTORULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA .........................................11
Analiza SWOT - Indutrie.......................................................................................................................11
Analiza SWOT – Sectorul Apă și Apă Uzată..........................................................................................12
Analiza SWOT – Alimentarea cu Gaze Naturale...................................................................................14
Analiza SWOT – Sectorul Energie Termică...........................................................................................15
Analiza AWOT – Transporturi și Infrastructură....................................................................................16
Analiza SWOT – Educație.....................................................................................................................16
Analiza SWOT Sectorul Sănătate...........................................................................................................18
Analiza SWOT a domeniului Serviciilor Sociale....................................................................................19
Analiza SWOT Turism...........................................................................................................................20
CONCLUZII.........................................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................24

2
 INTRODUCERE

Reforma sectorului public urmăreşte creşterea performanţei, eficienţei şi eficacităţii

acestuia prin îmbunătăţirea calitativă a serviciilor furnizate de sectorul public în vederea
maximizării bunăstării individuale a cetăţenilor, prin creşterea gradului de democratizare şi
participare publică la luarea deciziilor administrative şi politice, prin crearea unui cadru de
delegare/distribuire a responsabilităţilor care să permită acest lucru şi care să favorizeze apariţia
unui alt nivel de responsabilitate al celor care deţin şi administrează puterea în sectorul public în
faţa celor care sunt beneficiarii acestui proces (cetăţenii, consumatorii, contribuabilii).
Reforma are ca scop îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice, deoarece acestea trebuie
să facă faţă incertitudinilor şi schimbărilor rapide ce au loc în cadrul mediului intern
organizaţional cât şi presiunilor mediului extern sociopolitic, economic, investiţional, juridic etc.
Critica ideologică susţine că statul împiedică orice iniţiativă individuală şi nu ia în considerare
cetăţenii în calitate de utilizatori ai serviciilor publice ci ca subiecţi pasivi, simpli administraţi. În
consecinţă, se propune ca piaţa să substituie statul pentru a asigura distribuţia serviciilor publice
într-un mod mult mai eficace. Critica gestiunii sectorului public se referă la ineficienţa marilor
structuri ierarhice ale administraţiei în momentul în care încercă să se adapteze la transformările
tehnologice şi economice. Structurile administrative încearcă să implementeze principii preluate
din sectorul privat precum cel al eficienţei şi eficacităţii; indicatorii de performanţă; accesul la
informaţiile de interes public, transparenţa decizională şi existenţa unui sistem informaţional
integrat în administraţia publică.
Administraţia publică trebuie să-şi consolideze capacitatea de îmbunătăţire a rezultatelor
şi să-şi schimbe viziunea dar şi modul său de lucru. Analiza critică şi procesul de învăţare
ulterior obţinerii rezultatelor şi impactului la nivelul furnizării serviciilor, menit să promoveze
schimbarea şi îmbunătăţirea administraţiei publice şi managementului reprezintă motorul
schimbării. Reforma administraţiei publice presupune nu numai o transformare la nivel tehnic ci
mai ales o modificare a culturii administrative care constă într-o schimbare la nivelul
comportamentelor, atitudinilor şi relaţiilor. De asemenea, un rol important îl are cultura
organizaţională care trebuie dezvoltată ca modalitate de stimulare a ideilor constructive, a
lucrului în echipă.

3
Kotler P., Kartajaya H şi Setiawan I. susţin în cartea „Marketing 3.0 De la produs la consumator
şi la spiritul uman”1 că „dacă înainte aria de preocupare a prestatorului era centrată pe bunuri,
servicii acum este orientată către consumator şi tinde către problemele întregii omeniri, adică de
la centrarea pe consumator la „umanocentrism”. În prezent se conturează o nouă eră care este
orientată spre valori. Oamenii nu mai sunt simpli consumatori, ei nu mai caută doar satisfacţie
funcţională şi emoţională ci şi o împlinire a spiritului uman prin bunurile şi serviciile pe care le
aleg.” O dată cu apariţia erei informaţionale nucleul a devenit tehnologia informatică iar noile
provocări au venit tot din partea utilizatorilor care fiind bine informaţi, conturează noi preferinţe,
dorinţe, având la bază regula „clientul e rege” .
Administraţia publică, în calitate de furnizor de servicii trebuie să facă o serie de eforturi
pentru a se asigura că cetăţenii cunosc drepturile şi serviciile publice de care pot beneficia dar şi
pentru a răspunde cu celeritate şi eficacitate cerinţelor acestora, avându-se în vedere următoarele
obiective:

 Simplificarea procedurilor de furnizare a serviciilor astfel încât acestea să fie uşor de

înţeles şi utilizat,
 calitate ridicată a serviciilor publice avându-se în vedere timpul, cantitatea şi standardele
tehnice;
 Noi proceduri administrative de alocare a resurselor în mod transparent şi care să fie
corect gestionate;
 Informarea cetăţenilor asupra standardelor serviciilor şi a modalităţilor de despăgubire
în cazul în care calitatea furnizată este diferită de cea promisă;
 Erorile produse în furnizarea serviciilor publice să fie corectate rapid, explicate celui
care a beneficiat de serviciu dar şi asumate de către cei care le-au produs.

1
Kotler P., Kartajaya H şi Setiawan I. (2010) „Marketing 3.0 De la produs la consumator şi la spiritul uman” Editura
Publica, Bucureşti, p.35

4
 ELEMENTE DE TEORIE A SECTORULUI PUBLIC

Economiile dezvoltate de astăzi sunt pe de o parte, produsul mecanismelor pieței, și de pe altă

parte prelungirea funcțiilor pe care statul, de-a lungul timpului, le-a revendicat în ceea ce privește
acțiunea politică în societate. De altfel, baza funcțională a acestor economii este asigurată de, în
general de principiile care guvernează manifestarea procesului de piață, iar organismele statului
îndeplinesc un rol complementar, de a suplini și de a susține mecanismele pieței.
Funcționarea oricărei economii se bazează pe o anumită arhitectură instituțională, care este, în
mare parte, rezultatul acțiunii guvernului în societate. Viața individului în societate este
rezultatul general al unui anumit sistem de reguli la originea cărora se găsește statul, prin
intermediul deciziilor politice. Este vorba atât de instituțiile politice externe (constituția,
principiul separării puterilor în societate, regimul electoral, etc) care defines și structurează
funcționarea sistemului politic, cât și de instituțiile economice, legale și juridice (drepturile de
proprietate, legislația, codurile comerciale) care stabilesc limitele acțiunii umane în societate.
În prezent nu există economie în care sectorul public să nu se regăsească, direct sau indirect,
mai mult sau mai puțin, între factorii care influențează și orientează acțiunile indivizilor în
general și activitatea economică în particular.
Sectorul public desemnează acea parte a economiei în care se manifestă pe de o parte,
proprietatea de stat și pe de altă parte proprietatea publică. Subiecții acestor categorii de
proprietate sunt ministere și organisme guvernamentale, precum și toate soietățile și
întreprinderile publice și de stat, care produc diverse bunuri, fie ele de natură publică, fie private.
Analiza sectorului public trebuie să pornească de la următoarele două caracteristice ale
sectorului public: dimensiunea și intensitatea.
Dimensiunea sectorului public exprimă ponderea în economie a resurselor alocate și
produse prin intermediul mecanismelor specifice statului. Într-un sens mai larg, dimensiunea
sectorului public echivalează cu mărimea guvernului în economie. Aceasta variază în timp și de
la tară la țară cu implicații specific asupra procesului de dezvoltare economică.
Intensitatea sectorului public exprimă amploarea acțiunilor statului în domeniu, acțiuni de
reglementare a diferitelor aspecte ale activității economice și vieții sociale, cum ar fi de exemplu,
reglementarea concurenței, a pieței muncii, a pieței monetare, etc.

5
 Manifestarea sectorului public desemnează multitudinea de activități care sunt desfășurate
în sfera proprietății de stat și a celei publice. Distingem din acest punct de vedere următoarele
forme de organizare a activității sectorului public:
1. Regiile autonome și întreprinderile de stat: sunt unități economice aflate în proprietatea
publică, respective în proprietatea private a statului, unități constituite și întreținute în acele
ramuri economice care sunt considerate de interes strategic: industria energetică, industria de
armament, exploaterea minelor și a gazelor naturale, poșta și transporturi feroviare, precum și în
alte domenii stabilite de govern.
2. Administrația publică este organizată din totalitatea autorităților publice (central și
locale) care produc bunuri și servicii pentru colectivități și redistribuie avuția în societate prin
diferite instrumente administrative.
3. Fondul funciar este a treia componentă a sectorului public. Aici se includ, în principal
suprafețe de terenuri pe care se află unitățile proprietăților publice, regii autonome ori
administrații publice, cât și terenuri aflate în proprietate publică.
Analiza sectorului public și a activității definitorii pentru aceasta reprezintă un demers
deductiv, întemeiat pe principiile metodologice generale ale științei economice. Evidențierea
acestora are menirea de a spori acuratețea analizei sectorului public.

ROLUL Ș I FUNCȚ IILE SECTORULUI PUBLIC

Rolul sectorului public în economie se manifestă la nivel microeconomic și macroeconomic,

prin factorii care determină acțiunile guvernamentale și prin implicațiile economice și politice ale
acestora. Economia sectorului public privește statul atât ca agent economic cât și în calitate de
reglator al vieții economice, în vederea administrării resurselor publice în mod eficient pentru
obținerea satisfacerii cât mai bune a nevoilor cetățenilor.
Prin insăți existența sa sectorul public joacă un rol determinant în viața economică, în
derularea fluxurilor economice între agenții economici. În figura următoare sunt reprezentate
relațiile pe care sectorul public le instituie cu sfera producției și cu cea a consumului.

6
 Figura nr.1 Fluxurile sector public – agenți economici
În primul rand (fluxul 1 și 2), guvernul obține venituri din impozitarea activităților
agenților economici, fie ei producători sau consumatori. Existența statului asigurată prin
fiscalitate: impozite pe profit și alte taxe supra producției percepute sub forma unor plăți publice,
precum și impozitrea menajelor și activității de consum.
În al doilea rând fluxul 3 reprezintă relațiile dintre stat și agenții economici constituite
prin intermediul sectorului financiar și al peiței de capital.
Fluxul 4 și 5 desemnează participarea sectorului public direct la schimburile de pe piață,
prin cumpărarea unor factori de producție de care necesită, atunci când este producător și prin
cumpărarea de bunuri și servicii de la agenții economici privați, atunci când sectorul public este
beneficiar.
În al saselea rând, (fluxul 6) guvernul se implicã în economie si prin transferul plãtilor, de
exemplu, prin sistemul asigurãrilor sociale.
Toate aceste fluxuri economice creeazã o conexiune evidentã între sectorul public și cel
privat. Atunci când statul intervine pe piața factorilor de producători, de cumpãrãtor, acțiunea sa
influențează, prin deciziile de preț și producție, atât activitatea de producșie a agentilor privași,
cât si sistemul de preturi pe piață. Atunci când politica fiscalã se manifestã prin practicarea unor
impozite mici, activitatea investițională privată este încurajată și crește incitația la muncă. De
aici caracterul reglator al acțiunii guvernului în societate.
Sectorul public îndeplinește câteva funcții majore:
1. Funcția de alocare;
2. Funcția de distribuire a veniturilor;
3. Funcția de stabilizare.
7
 Functia de alocare se referã la implicarea statului în mecanismul pieței în vederea
determinării tipului și calității unui serviciu public și la posibilitãtile de creștere a veniturilor
pentru acoperirea cheltuielilor necesare prestării acestuia. Desigur, atunci când piața asigură
o utilizare eficientă a resurselor, implicarea statului este minoră și constã în acțiuni menite să
încurajeze concurența și libera intrare pe piață. Dimpotrivă, atunci când nu existã o
competiție eficientã și se manifestã o situație de monopol sau externalități, implicarea publicã
este necesară pentru reglementarea activității economice. Aceasta se face fie prin producție
publică directă, fie prin sprijinirea firmelor private în adoptarea deciziilor privind tipul,
cantitatea și calitatea producției. În acest sens, se face distincția între producția directă de
stat în care întreaga activitate de realizare a unui bun este asiguratã de sectorul public
și productia publicã indirectă în care bunul se realizează de firme private pe baza unor decizii
publice. De exemplu, echipamentele militare sunt în general asigurate de sectorul public, prin
comenzi la firme private.
Distribuția veniturilor se referă la implicarea statului pe piață prin procesul de ajustare a
veniturilor și avuției acumulate din tranzactii economice. Desi analiza economică nu oferă
indicii în ceea ce privește corectitudinea acestei repartiții, principiile de echitate socială și
justă reglementare a avuției stau la baza politicilor fiscale și a cheltuielilor publice.
Distribuția veniturilor se asigurã în practică în special prin sistemul impozitelor progresive
care constã în perceperea unor impozite mai ridicate asupra veniturilor mai mari. În acest fel,
sectorul public încasează fonduri ce pot fi folosite pentru acordarea de bonuri sau bilete de
masă celor cu venituri mici sau pentru oferirea de locuințe de stat, mai ieftine.
Stabilizarea reprezintă o funcție a sectorului public care vizează crearea cadrului legal ce
asigură și protejează tranzacțiile economice publice și private. Obiective precum creșterea
ocupării forței de muncă, stabilitatea prețurilor, creșterea economică se află în centrul
politicilor macroeconomice.
Ocuparea forței de muncă este un proces care poate fi privit în strânsă legătură cu
fenomenul șomajului și politicile de diminuare a acestuia. Stabilizarea prețurilor este o
cerință a unei economii de piață solide și prospere și se asigurã prin controlarea inflației și
adoptarea pachetelor de măsuri pentru diminuarea inflașiei. Creșterea economicã este un
proces complex care apare ca o consecință a consolidării economiei și se reflectã sintetic,

8
prin creșterea producției totale și pe locuitor, care se exprimã în creșterea produsului național
brut pe locuitor.
Implicarea statului în economie prin exercitarea funcțiilor de alocare, distribuție și
stabilizare trebuiau să vizeze corelarea permanentã a deciziilor și acțiunilor publice. Aceasta,
deoarece uneori pot să apară contradicții între obiectivele publice. Impozitarea progresivă
poate conduce la scăderea incitației la muncã și chiar ineficientă, funcția de distribuție fiind
astfel, în relație conflictualã cu cea de alocare. Stabilizarea ca funcție esențialã a sectorului
public se poate concretiza ea însăși în prevederi conflictuale de legislație, stiut fiind faptul că
legile sunt interpretabile, mai ales dacă normele metodologice de aplicare apar mai târziu
decât momentul intrãrii în vigoare. Astfel, stabilizarea poate avea ca efect descurajarea unor
agenți economici sau chiar o încãlcare a principiului distribuției, dacă sunt favorizate anumite
categorii sociale. Cu alte cuvinte, implicarea statului în economie nu asigurã automat
eficiența economicã și echitatea socială. Eliminarea unor dezechilibre prin decizia publică se
realizează în contextul în care alte imperfecțiuni se mențin. Dar aceasta nu înseamnă că
trebuie ignorat rolul sectorului public în viața economică.

CONDUCEREA SECTORULUI PUBLIC

Activitatea administrației publice se desfãșoarã prin intermediul funcționarilor publici

care sunt numiți de conducãtorul instituției publice respective.
Existã mai multe nivele ale conducerii sectorului public. Legea privind statutul
funcționarului public nr. 188/1999 cuprinde funcții publice de conducere și funcții publice de
execuție în mai multe segmente ale sectorului public:
 în aparatul Guvernului și al Parlamentului;
 în aparatul propriu al ministerelor și al celorlalte organe centrale;
 în serviciile descentralizate ale ministerelor si ale altor organe centrale din
unitățile administrativ-teritoriale;
 în aparatul de lucru al prefecturii si al autoritãtilor administratiei publice
locale.
I) Aparatul Guvernului si al Parlamentului

9
A. Funcții publice de conducere:  Secretar general al Guvernului,  Secretar general al
Senatului, Secretar general al Camerei Deputatilor, Secretar general adjunct al Guvernului,
Secretar general adjunct al Senatului, Secretar general adjunct al Camerei Deputatilor, șef
departament, Director general, Director, director adjunct, șef serviciu, șef sector, șef birou.
B. Funcții publice de execuție: Consilier, Expert, Consultant
II) Aparatul propriu al ministerelor si al celorlalte organe centrale
A. Funcții publice de conducere: Secretar general, secretar general
adjunct;  Director general, inspector de stat șef, Director general adjunct, inspector de stat
adjunct; Director, inspector-șef; Director adjunct, inspector-sef adjunct; șef serviciu, șef
sector, șef birou.
B. Funcții publice de execuție: Consilier, expert, consultant; Inspector de
specialitate, referent de specialitate; Inspector.
III) Servicii descentralizate ale ministerelor si ale altor organe centrale din unitățile
administrativ-teritoriale
A. Funcții publice de conducere: Director general, inspector-șef; Director general
adjunct, inspector-șef adjunct; Director, director adjunct.
B. Funcții publice de executie: Consilier, expert, consultant; Inspector de
specialitate, referent de specialitate; Inspector; Referent.
NOTÃ: Funcțiile publice specifice unor autorități sau instituții publice centrale ori
unor instituții subordonate acestora se stabilesc de conducãtorii autorităților sau
instituțiilor respective, cu acordul autorităților ierarhic superioare și cu avizul Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici.
IV) Aparatul de lucru al prefectului și al autorităților administrației publice locale
A. Funcții publice de conducere: Secretarul județului, secretarul municipiului
București, secretarul general al prefecturii; Secretarul municipiului, orașului, comunei;
șef departament; Arhitect-șef, arhitect-șef adjunct; Director general, director general
adjunct; Director, director adjunct; șef serviciu, șef birou, șef sector.
B. Funcții publice de execuție: Consilier, expert, consultant; Inspector de
specialitate, referent de specialitate: gradele II si III; Inspector, referent; Inginer agronom;
Medic veterinar; Perceptor; Agent agricol;
NOTÃ:

10
 1. Funcțiile specifice din aparatul de lucru al prefectului se stabilesc prin ordin al
acestuia, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
2. Funcțiile specifice din aparatul de lucru al autorităților administratiei publice
locale se stabilesc, la propunerea președintelui consiliului județean sau, după caz, a
primarului, prin hotărâre a consiliului județean sau local și cu avizul Agenției Naționale
a Functionarilor Publici.
Funcționarii publici ocupă un post sau altul în funcție de pregãtirea lor, existând trei
categorii profesionale cu mai multe grade și clase de pregãtire.

ANALIZA SWOT A SECTORULUI PUBLIC DIN ROM Â NIA

Analiza SWOT a sectorului public va fi împărțită pe domeniile acestuia:

Analiza SWOT - Indutrie

Puncte Tari:
-forță de muncă potențial capabilă să se
adapteze la diferite ramuri economice;
-contribuie într-o măsură importantă la realizarea
PIB-ului;
-majoritatea întreprinzătorilor sunt persoane cu
studii superioare și există tendința de orientare
către mici activități industriale;
-elaborarea în cadrul Ministerului pentru
IMMuri, Comerț, Turism și Profesii Liberale a
Strategiei guvernamentale pentru susținerea
dezvoltării IMM în perioada 2009-2013;
-cost încă relativ redus al forței de muncă
față de alte state ale Uniunii Europene.
Puncte Slabe:
-atractivitate scăzuta a zonei din punct de vedere
investițional;
-resurse financiare mici existența pe piața locală;
-vulnerabilitate la schimbările de pe piață;
-inovații foarte reduse sau inexistente;
-instruirea personalului deficitară;
-motivația înființării unei IMM se bazeaza
în primul rând pe aspectele financiare ( câștiguri
personale sau familiale ) și nu pe punerea în
aplicare a unei idei deosebite;
-majoritatea intreprinzătorilor demarează o
afacere intr-un alt domeniu decât cel al propriei
profesii;
-conectarea relativ redusă la internet – (intranet,
comerț electronic, banking on-line );
-raport calitate – preț ( în special în
domeniul serviciilor ) cu mult sub nivelul european

11
 -cvasi-inexistența unui mediu de afaceri
semnificativ la nivel comunităților rurale.
Oportunități: Amenințări:
-dezvoltarea unor programe coerente de -criza economică globală care a dus la – reducerea
reconversie profesională spre industriile cele comenzilor;
mai cautate, uzând de adaptabilatea forței de -creșterea costurilor de finanțare creșterea
muncă; dobânzii la credite;
-introducerea noilor tehnologii ș dezvoltarea -norme și legislație de mediu care impun cheltuieli
ramurilor economice perfomante, bazat pe importante pentru întreprinderi;
oportunitîțile multiple de finanțare a IMM-urilor: -forța de muncă insuficientă în unele sectoare și
finanțări de la bugetul de stat, finanțări din fonduri specialități;
structurale, finanțări din fondurile de garantare, -creșterea riscurilor pentru întreprinderile ce
microfinanțări. lucrează pentru piața externă : mobilă, mecanică
fină, industrie ușoară, confecții – prin
devalorizarea leului și scăderea volumului de
comenzi.

Analiza SWOT – Sectorul Apă și Apă Uzată

Puncte Tari:
Legislația de mediu pentru sectorul
armonizatăcu legislatia CE:
Directiva apei uzate 91/271/EEC:
- Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate,
extinderea stațiilor de epurare la
Directiva apei potabile 98/83/EC;
- structuri instituționale inființate pentru
managementul integrat al sectorului apă (calitate și
cantitate) privind bazinele hidrografice;
- Operator unic la nivel județean privind anul 1925.
furnizarea de servicii de apă și canalizare.
Principalele obiective prevăzute de Tratatul de
Aderare au fost transpuse în Master Plan printr-un
plan de investiții ce acoperă sectorul de apă și apă
uzată;
Puncte Slabe:
apă - investiții mari necesare pentru indeplinirea
cerințelor UE;
- sisteme centralizate insuficiente pentru
aprovizionarea cu apă și rețeaua de canalizare, în
special in zona rurală;
- în rețeaua de canalizare nu există deversoare
pentru surplus de debit datorat averselor de ploaie;
- cea mai mare parte din sistemul de canalizare ,
aproximativ 42,7% este vechi, construit înainte de

12
- existența Strategiilor de Dezvoltare Locală
prezente sau în curs de elaborare, condiție
principală pentru contractare proiecte de investiții;
- existenta Master Planului Judetean
- fondurile UE (FC / FEDR) alocate pentru sectorul
de apă prin POS Mediu – fond de coeziune-
condiționate de existența Operatorului unic
județean pentru serviciile de apă și apă uzată,
oportunitate în curs de finalizare;
- existenta surselor informaționale în domeniul
finanțării proiectelor;
Oportunități: Amenințări:
-reducerea decalajelor de dezvoltare a - resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și
infrastructurii de apă și apă uzată în zona rurală prin cofinanțarea proiectelor finanțate prin instrumente
finanțarea unor proiecte finanțate prin POS Mediu; structurale, în special în mediul rural;
- oportunități de afaceri pentru companiile străine - criza economică și financiară internațională;
pentru a investi în sectorul de apă (în contextul - ineficiența mecanismelor existente la nivel de AM
fondurilor alocate). până la momentul actual;
- riscul pierderii surselor de finanțare europene în
absența unor structuri naționale conforme cu
normele și cerintele UE.

13
 Analiza SWOT – Alimentarea cu Gaze Naturale
Puncte Tari:
- interconectarea sistemelor de transport al
gazelor naturale cu sistemele similare ale țărilor
vecine;
- existența unui cadru instituțional și legislativ
adaptat la principiile pieței interne din Uniune
Europeană prin alocarea în regim echitabil și
nediscriminatoriu a gazelor naturale din intern și
din import prin inființarea Operatorului de Piață
prin ordinul MIR 85/02.04.2001, organizat în
cadrul Dispeceratului Național de Gaze Naturale
București, din Structura Societății Naționale de
Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA
Mediaș;
Oportunități:
- Liberalizarea integrală a piețelor de energie și
gaze naturale în anul 2007;
- tehnologiile gazului natural se potrivesc foarte
bine cu cele pentru dezvoltarea resurselor
regenerabile(biogaz);
- noi surse de finanțare a investițiilor prin
accesarea instrumentelor structurale;
- interesul manifestat de mulți agenti economici
români sau străini de a prelua în concesiunea
serviciul de distribuție al gazelor natural;
14
Puncte Slabe:
- rețeaua de gaz metan este insuficient dezvoltată
(cantitativ și calitativ) în raport cu suprafața și
populația fiecărui județ;
- costurile realizării unei rețele sunt foarte ridicate,
nerecuperabile în general;
- eficiența energetică redusă pe lanțul producție
transport- distribuție-consumator final;
Amenințări:
- implementarea destul de lentă a legislației europene,
dominată în sectorul gazului natural de directive;
- rezervele exploatabile de gaze naturale sunt limitate,
în condițiile în care nu au fost descoperite noi
zăcăminte importante;
- dependența în mare masură de zăcămintele natural
existente în Federația Rusă și tranzitarea acestora pe
teritoriul Ucrainei;
- instabilitatea prețurilor la gaze naturale datorată în
mare parte evoluției puternic crescatoare a prețului
gazelor naturale din import (prețul final reglementat
este calculate de Autoritatea Națională de reglementare
în domeniul Gazelor Naturale, pe baza unui cost de
achiziție a gazelor naturale, format ca medie ponderată
intre prețurile gazelor naturale din producția internă și
din import);
- lipsa finanțărilor europene în domeniul distribuției
gazelor naturale la nivelul comunităților locale.
 Analiza SWOT – Sectorul Energie Termică
Puncte Tari:
- s-a realizat automatizarea și modernizarea
a 30 de puncte termice în sistem SCADA
(echipamente cu OPC server, soft dispecer
GENESSIS), supravegherea și monitorizarea
parametrilor se face local și de la dispecerul
central, fără personal permanent de
supraveghere la obiectivele automatizate.
Oportunități:
- finanțarea investiților se va realiza din surse
puse la dispozitie prin Programul”Termoficare
2006-2015 caldura și confort, “Programul
național de investiții pentru retehnologizarea
centralelor termice și electrice de termoficare
(fonduri ARCE)” , bugetul local, etc.
- utilizarea surselor de energiie alternative
pentru încălzirea clădirilor publice.
15
Puncte Slabe:
- parametrii aburului livrat de cazanele de abur viu
scad pe traseu de la 139 bar si 5400c la 125 bar și
5250C, din cauza fenomenului de imbătrânire a
conductelor de abur viu cazan-turbine, conducte cu
o vechime cuprinsă între 10 ani și 42 ani;
- datorită numărului mare de debranșări ale
consumatorilor, sistemul actual de alimentare cu
energie termică este unul supradimensionat din
punct de vedere al diametrelor rețelelor, conducând
la pierderi importante de agent termic și de energie
termică;
- există pierderi de energie termică datorate
izolațiilor deteriorate și gradului avansat de
coroziune a conductelor;
- scăderea încrederii populației în sistemele
centralizate de încălzire.
Amenințări:
- performanțele CET sunt afectate de obligativitatea
funcționarii cu sarcini termice și electrice mult sub
capacitatea nominală, mai ales vara- datorită cererii
reale de agent termic mult mai mici decât cea avută
în vedere la proiectarea centralei;
- disensiuni pe piețele energetice international;
- creșterea costuror cu energia termică și existența
unui sistem care trebuie reformat ca principii și
mod de lucru – operațiune ce presupune investiții
finanaciare de mari dimensiuni.
 Analiza AWOT – Transporturi și Infrastructură
Puncte Tari: Puncte Slabe:
- existența unei rețele de drumuri naționale și -infrastructura de transport ineficientă economic ,
județene ce acoperă în mod relativ echilibrat îndeosebi în mediul rural,față de exigențele și
teritoriul țării; cerințele actuale concrete ale aderării la U.E.;
- existenta unei rețele de căi ferate; -infrastructura rurală generală slab dezvoltată;
- contractarea realizării Planului de Amenajare a -neconcordanța caracteristicilor tehnice ale
Teritoriului Județean de către Urban Proiect vehiculelor față de standardele europene;
București. -ponderea semnificativă a parcului învechit de
autovehicule pentru călători;
-rețeaua de transport suburban este inadecvată
cerintelor moderne;
-achiziționarea de către unii transportatori de
mijloace auto care nu corespund exigențelor
transportului urban modern;
-insuficiența utilizare a transportului fluvial de
mărfuri și călători.
Oportunități: Amenințări:
-extinderea și modernizarea infrastructurii Zonei -restrângerea activității unor mari unități
Libere; economice industriale;
-creșterea ponderii deținute de către transportul -costuri ridicate în transportul de mărfuri ce reduc
naval de marfuri; eficiența și diminuează cererea de transport;
-reabilitarea și modernizarea stațiilor mijloacelor de -uzura și degradarea rețelelor de drumuri naționale,
transport în comun; județene și din localități;
-crearea de stații intermodale de transport. -criza economică globală.

Analiza SWOT – Educație

Puncte Tari: Puncte Slabe:
- numărul relativ mare al unităților de învățământ - reducerea populației de vârsta școlară;
preuniversitar de stat și particular (preșcolar, - insuficienta pregatire practica a tinerilor față de
primar, secundar, postliceal) care acoperă cerintele reale ale pieței muncii, în special pentru
necesitatea scolarizării în condiții optime; tinerii absolventi de studii superioare;
- existența unei rețele de instituții de învățământ - scăderea interesului tinerilor din mediul rural de

16
superior ce pregătește tinerii în domenii diverse; a-și continua studiile în cadrul învațământului liceal
- continuarea programelor de reabilitare a unităților - părăsirea sistemului educațional din motive
școlare; economice, financiare, sociale, situație valabilă atât
- preocupări pentru o oferta educaționala de calitate în rândul cadrelor didactice cât și în rândul elevilor
în majoritatea instituțiilor de învățământ publice și - necorelarea cerinței de materiale didactice cu
particulare; oferta existenta pe piață, în cazul tuturor tipurilor
- realizarea unor parteneriate între unitățile școlare de învatamânt: preșcolar, primar și gimnazial,
și diversele instituții de la nivel local și județean, liceal, profesional, postliceal, superior public si
precum și ong-uri pentru implementarea de proiecte privat;
educaționale commune. - aprecierea negativa, atât din partea elevilor cât și
a părinților lor, privind calitatea învațământului;
- baza materiala insuficientă;
- lipsa de experiență managerială;
- scăderea ofertei educaționale în învațământul
Professional;
- factori defavorizanți ai dezvoltarii economice și
sociale:
-infrastructura din mediul rural slab dezvoltată.
Oportunități: Amenințări:
-posibilitatea utilizării unor fonduri ale U.E. - dezinteresul tinerilor din mediul rural pentru
disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării educație generat de slaba ofertă a locurilor de
infrastructurii de educație; muncă;
-disponibilitatea autorităților locale pentru - abandonul școlar și frecvența redusă datorate
realizarea de proiecte și atragerea de fonduri în mediului familial;
sectorul educației; - migratia cadrelor didactice spre alte țări;
-preocuparea institutiilor abilitate pentru formarea - limitarea accesului la studii datorită lipsei de
profesională în vederea asigurării flexibilității susținere financiară;
tinerilor pe piața muncii; - lipsa unei baze materiale moderne și adaptate
-implicarea organizațiilor/instituțiilor în favorizarea noilor tendințe educaționale;
informării și consultantei privind constientizarea - nearmonizarea ofertei educaționale cu cerințele
formarii unei cariere în viața tinerilor; pieței forței de muncă.

17
 Analiza SWOT Sectorul Sănătate
Puncte Tari:
- numărul relativ mare și diversitatea unităților
spitalicești , policlinicilor și dispensarelor;
- existența de resurse umane specializate în cadrul
spitalelor, precum și a personalului din domenii
complementare celui medical;
- existența unor preocupări/acțiuni/ proiecte de
reabilitare a spațiilor aferente spitalelor;
- disponibilitatea autorităților pentru
realizarea de proiecte și atragerea de fonduri în
sectorul sanatății publice.
Oportunități:
-posibilitatea utilizării unor fonduri ale U.E.
disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării
infrastructurii de sănătate;
-oportunitatea de dezvoltare și dotare cu aparatură
performantă a ambulatoriilor de specialitate, dată
de noile reglementari ale Ministerului Sanatatii și
de nevoia populatiei de a beneficia de servicii
medicale performante, eficiente, economice și
eficace;
-vânzarea spațiilor cabinetelor medicale și
modernizarea acestora;
-oportunitatea de înființare a unui Centru
Stomatologic de Urgență cu program permanent.
18
Puncte Slabe:
- aparatură medicală invechită și cu performanțe
reduse în marea majoritate a unităților medicale;
- slaba dezvoltare a serviciilor medicale asigurate
în sistem ambulatoriu;
- absența sau slaba calitate a aparaturii de
diagnosticare (ex. RMN, CT);
- lipsa unui sistem de urgenta de tip SMURD
- lipsa unui serviciu de urgență pentru afecțiuni
stomatologice;
- factori defavorizanti ai dezvoltării economice și
sociale;
- infrastructura din mediul rural slab dezvoltată;
Amenințări:
-migrația cadrelor medicale cu pregatire superioară
și medie în afara țării, accelerată de facilitățile
create dupa aderarea României la Uniunea
Europeană;
-deteriorarea spațiilor, aparaturii și serviciilor
medicale și chiar închiderea unor unități medicale
datorită fondurilor insuficiente și a
managementului defectuos;
-utilizarea echipamentelor medicale achiziționate
sub nivelul de performanță, în situația în care
cadrele medicale nu ar beneficia de o instruire
adecvată, dezinteres al cadrelor medicale pentru
întărirea calității serviciilor medicale în serviciul
public, lipsa de atractivitate economică și
profesională pentru cadre medicale tinere;
-corp medical relativ îmbătrânit;
-probleme financiare majore ale sistemului pblic de
sănătate;
 Analiza SWOT a domeniului Serviciilor Sociale
Puncte Tari:
-existența organizațiilor care lupăa împotriva
fenomenelor deviante și delincvențe prin
promovarea unor programe specifice, principalul
factor în elaborarea și implementarea politicilor
în domeniul social;
-managementul instituției asigură relații de
buna colaborare cu ceilalti factori implicați în
aplicarea și implementarea legislației în
domeniul social ;
-înțelegerea problemelor cetățenilor, prin
apropiere, consultare;
-capacitate de absorbție a fondurilor structurale
și europene;
-capacitate de identificare a problemelor din
domeniul social;
-deschiderea autorităților publice județene
către cetățean – existența centrelor /
punctelor de informare;
-existenta surselor de finanțare pentru
dezvoltarea capacității administrative și
pentru implementarea serviciilor electronice
pentru cetățeni.
Oportunități:
-crearea de instrumente de comunicare
eficiente; organizare grupuri de informare;
- schimbul de date si informatii cu
administratiile publice locale din județe
optimizarea cooperarii interinstitutionale prin
implicarea tuturor factorilor în procesul de
aplicare cat mai eficienta a legislatiei;
-dezvoltarea centrelor de informare a
cetateanului;
19
Puncte Slabe:
-inexistenta unui flux informational absolut
necesar desfasurării unei activitati eficiente,
mai ales in mediul rural;
-neacreditarea tuturor categoriilor de servicii
sociale la nivelul UAT-urilor;
-inexistenta unor camine pentru persoanele
vârstnice fara ajutor, fara familii, in mediul
rural;
- lipsa unui centru de documentare care ar
permite accesul rapid la o informatie
specializata, mai ales pentru mediul rural;
-lipsa centrelor socio-medicale in mediul rural;
-lipsa de personal; prin lipsa asistentilor sociali
calificati, a psihologilor si medicilor mai ales in
mediul rural;
Amenințări:
-cresterea numarului de pensionari,
îmbatrânirea populatiei, scaderea populatiei
active, mai ales in mediul rural;
-scaderea puterii de cumparare, cresterea
somajului pentru perioada urmatoare
-abandonul de copii;
- nasterea de copii cu dizabilitati;
-lipsa unor studii/analize de impact care sa
reflecte realitatea si impactul social pe care îl
-crearea si dezvoltarea serviciilor electronice au politicile publice promovate;
pentru cetateni (inclusiv plata taxelor si -cadrul legislativ instabil,
impozitelor online); -instabilitate financiara
-crearea de materiale informative (pliante); -instabilitate climat economic.
-promovarea parteneriatelor public-privat
pentru sustinerea dezvoltarii serviciilor
sociale;
-organizarea de campanii publice privind
servicile sociale;
-promovarea conceptului de familie;
-investitii in infrastructura pentru spatii privind
dezvoltarea de servicii integrate acordate
categoriilor dezavantajate;
-posibilitatea atragerii de finantare prin
instrumente structurale pentru investitii in
acest domeniu.

Analiza SWOT Turism

Puncte Tari:
- existenta unui potential turistic nevalorificat;
- existenta unor cai de comunicatii rutiere si
feroviare care pot fi dezvoltate si modernizate;
- infrastructura de transport si telecomunicatii
relativ dezvoltata ;
- patrimoniul cultural
- amplasarea geo-climatica favorabila dezvoltarii
unui turism performant ;
- potential piscicol si de vanatoare semnificativ ;
- elementele naturale ce favorizeaza dezvoltarea
turismului ;
- manifestari economice si culturale cu
rezonanta nationala si internationala –
- existenta Dunarii, care nu este valorificata
decat intr-o mica masura din punct de
Puncte Slabe:
- absenta unei politici de marketing agresiv care
sa interzica folosirea resurselor naturale in mod
excesiv;
- existenta pietei fortei de munca insuficient
dezvoltata si cu o oferta structurala inadecvata
cererii;
- administrarea perimetrului protejat de catre mai
multe regii autonome, fara a se asigura o
coordonare unitara a activitatii ;
- promovarea insuficienta pe plan regional si
national a potentialului turistic din zona;
- slaba dezvoltare a infrastructurii generale
(inclusiv drumurile si servicii conexe);
- slaba dezvoltare a turismului rural (agroturismul);
- lipsa fondurilor de investitii pentru

20
vedere turistic. modernizarea infrastructurii;
- calitatea intrinseca a ofertei turistice, unicitatea - veniturile reduse ale majoritatii populatiei, fapt
Peisajelor , calitatile terapeutice a apelor din ce a condus la o restrangere a cererii de
Lacurile Sarate, a izvoarelor termale si altele. servicii turistice.
Oportunități: Amenințări:
- posibilitati de dezvoltare a agroturismului; -migratia foarte mica;
- capacitatea limitata in atragerea si utilizarea de - instabilitatea economica;
fonduri europene care sa fie folosite pentru - lipsa unei strategii de promovare a tuursimului
dezvoltare ; -greutati induse de regimul de administrare al unor
- posibilitatea utilizarii unor fonduri ale Uniunii potential eobiective turistice ;
Europene disponibile in vederea sprijinirii
dezvoltarii;
- dezvoltarea si amplificarea turismului de
agreement;
- amplificarea activitatii de consultanta in vederea
sprijinirii initierii si dezvoltarii afacerilor ;
- imbunatatirea infrastructurii de transport ;
- atragerea euroinvestitorilor.

CONCLUZII

Ca concluzie la capitolele prezentate anterior voi prezenta o analiza SWOT a sectorului public
generală.

Puncte tari Punctele slabe

- calitatea resurselor umane evidenţiată prin procentul - dificultăţi întâmpinate în aplicarea funcţiilor
ridicat al personalului cu studii managementului;
superioare din instituţiile publice; - lipsa indicatorilor şi criteriilor de evaluare;
- adoptarea celor mai eficiente metode de fidelizare a - insuficienta promovare a instituţiilor publice şi lipsa
angajaţilor; persoanelor specializate în acest domeniu;
- deschiderea permanentă spre înnoire şi perfecţionare; - lipsa unei culturi organizaţionale;
- capacitate de adaptare ridicată a resurselor umane la - neaplicarea managementului calităţii totale;
structurile funcţionale specifice - personal insuficient în raport cu volumul sarcinilor

21
reformelor care au avut loc în România;
- receptivitate şi adaptabilitate la modificările cadrului
legislativ şi la diversitatea sarcinilor
de serviciu;
- încredere, respect loialitate pentru managerii şi
instituţie publică ;
- autoritatea instituţiei;
- expansiunea sectorului IT&C;
atribuite;
- fonduri insuficiente pentru formare profesională;
- concentrarea pe rezolvarea unor activităţi nerelevante
mari consumatoare de timp;
- în desfăşurarea activităţilor persoanele implicate se
concentrează mai mult pe obţinerea rezultatelor decât
pe procesul în sine;
- insuficienţă resurselor alocate pentru rezolvarea
problemelor edilitare şi incapacitatea instituţiei de a
crea sisteme capabile să atragă capitaluri din surse
alternative (programe comunitare, bănci, fonduri de
investiţii etc);
- restricţia impusă promovării în grade profesionale de
Legea nr. 161/2003 care se referă la vechime şi
procente de personal pe grade profesionale
minimalizând competenţa profesională şi defavorizând
promovarea tinerilor
- în managementul instituţiilor publice primează în
foarte multe cazuri interesele personale nu cele ale
comunităţii;
- lipsa unor strategii de dezvoltare locală sau regională
şi a instituţiilor capabile să le elaboreze;
- infrastructură inadecvată;
- dezvoltarea redusă a sistemelor informatice (un număr
insuficient de calculatoare, multe dintre ele depăşite
moral);
- dificultăţi de comunicare interne ce generează o
rezistenţă crescută la schimbare;
- existenţa sistemelor de comunicare informală;
- lipsa unui sistem de management al documentelor
capabil să furnizeze informaţii complexe în timp real
sau cu decalaje mai mici de 7 zile;
- eficienţa scăzută a utilizării resurselor alocate;
- lipsa unor strategii de marketing;

22
 - utlizarea pe o scară relativ redusă a tehnologiilor
avansate;
- imposibilitatea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate
pentru a deveni solicitanţi în cadrul
programelor de finanţare comunitară;
- nivel de trai scăzut în comparaţie cu alte state membre
ale Uniunii Europene;

Oportunităţi Ameninţări
- aderarea României la Uniunea Europeană cu beneficii
în crearea unei administraţii eficiente şi moderne; - gradul ridicat al migraţie funcţionarilor publici în alte
- implementarea acquis-ului comunitar; sectoare;
- accelerarea reformei instituţionale generată de - birocraţie excesivă;
procesul de aderare; - rezistenţa la schimbare;
- introducerea standardelor de management al calităţii în - capacitate limitată de implementare a politicilor
administraţia publică; publice;
- beneficii rezultate din experienţa statelor membre UE; - schimbarea partidelor de la guvernare;
- dezvoltarea parteneriatului public-privat; - instabilitate legislativă;
- flexibilizarea cadrului legislativ; - implicarea ridicată a forţelor politice în managementul
- libera circulaţie a serviciilor şi persoanelor; public;
- existenţa fondurilor europene destinate dezvoltării - nivelul diferenţiat de de dezvoltare pe regiuni
instituţionale; economice urban/rural.
- existenţa programelor şi proiectelor privind reforma
administraţiei;
- cooperarea cu alte ţări pentru formarea personalului
din administratia publică prin
stabilirea de parteneriate;
- accesul funcţionarilor/managerilor publici la obţinerea
unor burse guvernementale în
străinătate;
- posibilitatea realizării benchmarketingului relativ la
organismele similare din statele membre ale Uniunii
Europene prin parteneriate, vizite de lucru, proiecte
comune;

23
BIBLIOGRAFIE

 Alexandra I. (2010) „Tratat de drept administrativ”, Editura Universul Juridic, Bucureşti;

 Bălan E (2005) „ Procedura administrativă”, Editura Universitară, Bucureşti;

 Bondar F. (2007) coord. „Politici publice şi administraţie publică” Editura Polirom, Iaşi;

 Crăciun C., Collins P. (coord.) (2008) „Managementul politicilor publice. Transformări şi

perspective”, Editura Polirom, Iaşi;

 Dincă D (2008) „Servicii publice şi dezvoltare locală”, Editura Lumina Lex, Bucureşti;

 Iorga E., Ercuş L. Moraru A. (2009) „Managementul serviciilor publice la nivelul

municipiilor: probleme şi soluţii”, Institutul de Politici Publice, Bucureşti;

 Institutul de Politici Publice (2012) „Policy News – Serviciile publice municipale: bilanţ de
campanie la 4 ani de mandat”, ediţia a IIa, Bucureşti;

 Matei, L, Dinu, T. (editors) (2010), Proceedings Regulation and Best Practices in Public
and Nonprofit Marketing, Editura Economică, Bucureşti, articolul Public administration and
customer satisfaction in Romania de Valentina Munteanu;

 Ernst, M. (1992) Calitatea totală în serviciile publice, INAP şi Fundaţia pentru Formare şi
Tehnologie, Barcelona;

 Galbraith, J. K. (1982), “Ştiinţa economică şi interesul public”, Editura Politică, Bucureşti;

 Henry N. (2005) Administraţie publică şi afaceri publice, Editura Cartier, Chişinău;

 Kotler Ph. Kartajaya, H, Setiawan, I. (2010) „Marketing 3.0. De la produs la consumator şi

la spiritul uman”, Editura Publica, Bucureşti;

24