NUMELE PRENUMELE GR.

PROIECT DE CERCETARE
DISCIPLINA:
TEMA: CARACTERISTICA SECTORULUI PUBLIC

Coordonator:

CHIŞINĂU 2024
 Cuprins
Introducere........................................................................................................................................3

Evoluția și istoria sectorului public..................................................................................................4

Caracteristici ale sectorului public....................................................................................................4

Structura și organizarea sectorului public.........................................................................................6

Funcțiile și rolurile sectorului public................................................................................................7

Provocări și tendințe actuale în sectorul public................................................................................8

Concluzii...........................................................................................................................................9

Bibliografie.....................................................................................................................................10

2
 Introducere
Sectorul public reprezintă un pilon fundamental al oricărei societăți, fiind adesea descris ca fiind
compus din entități guvernamentale și instituții care acționează în interesul colectiv și al
comunității. Definirea acestui sector și înțelegerea complexității sale sunt de o importanță
crucială în contextul actual al societăților moderne. În această introducere, ne propunem să
explorăm definirea și conceptul de sector public, evidențiind rolul său vital în furnizarea de
bunuri și servicii esențiale, reglementarea activităților economice și protejarea intereselor
publice.
A. Definirea și conceptul de sector public

Sectorul public poate fi definit ca fiind ansamblul entităților guvernamentale și a instituțiilor care
operează în numele și în beneficiul cetățenilor. Acesta cuprinde guvernul central, autoritățile
locale, agențiile și instituțiile guvernamentale, precum și alte organizații care desfășoară
activități de interes public. Conceptul de sector public variază în funcție de contextul
cultural, politic și economic al fiecărei țări, dar, în general, este asociat cu activități și servicii
care nu sunt furnizate eficient de sectorul privat.
B. Importanța studierii caracteristicilor sectorului public

Studiul caracteristicilor sectorului public este crucial pentru înțelegerea modului în care
funcționează societatea și economia. Sectorul public are un impact semnificativ asupra vieții
cetățenilor prin furnizarea de servicii esențiale, cum ar fi educația, sănătatea, infrastructura și
siguranța publică. De asemenea, sectorul public reglementează activitățile economice, protejează
mediul și promovează echitatea și justiția socială. În acest sens, studiul caracteristicilor sectorului
public ne permite să evaluăm eficiența și eficacitatea politicilor și programelor guvernamentale,
să identificăm provocările și să propunem soluții pentru îmbunătățirea sistemului public în
beneficiul tuturor cetățenilor.

3
 Evoluția și istoria sectorului public
A. Originea și dezvoltarea sectorului public

Originea sectorului public poate fi urmărită până în cele mai vechi forme de organizare socială, în
care grupurile umane au dezvoltat instituții pentru a-și proteja și administra resursele comune. În
timp, odată cu creșterea populației și a complexității societății, s-a simțit nevoia unei guvernări
mai formale și a unui cadru legal pentru reglementarea relațiilor sociale și economice. Astfel, s-a
dezvoltat un aparat de stat și un sector public pentru a îndeplini aceste funcții. Evoluția sectorului
public a fost strâns legată de schimbările politice, economice și sociale, precum și de progresul
înregistrat în domeniul guvernării și administrației publice.

B. Schimbările în rolul și dimensiunea sectorului public de-a lungul timpului

Rolul și dimensiunea sectorului public au cunoscut modificări semnificative de-a lungul istoriei,
reflectând schimbările din societate și economie. În perioadele antice și medievale, rolul principal
al sectorului public era de a asigura ordinea și securitatea și de a colecta taxe și impozite pentru
finanțarea serviciilor publice esențiale. Odată cu apariția statului modern și a conceptului de stat
de drept, sectorul public și-a extins aria de acțiune pentru a include furnizarea de servicii sociale,
educație, sănătate și alte domenii de interes public. În unele perioade istorice, dimensiunea
sectorului public a crescut considerabil, în timp ce în altele s-a manifestat tendința opusă, de
privatizare și reducere a rolului guvernului în economie. Aceste schimbări în rolul și dimensiunea
sectorului public sunt influențate de factori politici, economici, sociali și ideologici, precum și de
evoluția tehnologiei și a relațiilor internaționale.

Caracteristici ale sectorului public

A. Natură și scopul sectorului public

Sectorul public reprezintă ansamblul instituțiilor, organizațiilor și entităților guvernamentale care

sunt responsabile de gestionarea și furnizarea bunurilor și serviciilor publice. Scopul principal al
sectorului public este de a satisface nevoile și interesele comunității și de a promova bunăstarea și
dezvoltarea durabilă a societății în ansamblu. Astfel, sectorul public are o natură distinctă și o
misiune aparte în comparație cu sectorul privat, fiind orientat către interesul public și beneficiul
colectiv.

4
B. Finanțare și resurse

Finanțarea sectorului public provine în principal din taxe, impozite și alte surse de venituri
publice, colectate de către stat de la cetățeni și întreprinderi. Aceste resurse sunt apoi utilizate
pentru finanțarea serviciilor și proiectelor publice, precum educația, sănătatea, infrastructura,
apărarea și alte domenii de interes public. Sectorul public gestionează și administrează aceste
resurse într-un mod eficient și transparent, asigurându-se că sunt utilizate în beneficiul colectiv și
în conformitate cu prioritățile stabilite de către guvern și de către reprezentanții aleși ai societății.

C. Autoritate și putere

Sectorul public deține autoritatea și puterea necesare pentru a implementa politici și reglementări,
pentru a face decizii și pentru a exercita controlul asupra resurselor și activităților
guvernamentale. Această autoritate și putere sunt delegate de către societate și exprimate prin
intermediul instituțiilor guvernamentale, funcționarilor publici și reprezentanților aleși ai
populației.

D. Responsabilitate și transparență

Sectorul public este supus unor standarde ridicate de responsabilitate și transparență în

gestionarea resurselor și luarea deciziilor. Aceste principii sunt fundamentale pentru asigurarea
unei bune guvernări și pentru menținerea încrederii și legitimității instituțiilor guvernamentale în
fața cetățenilor. Transparența presupune furnizarea de informații relevante și accesibile despre
activitățile, deciziile și cheltuielile sectorului public, în timp ce responsabilitatea implică
asumarea consecințelor pentru acțiunile și deciziile luate de către funcționarii și reprezentanții
guvernamentali.

E. Reglementare și politică publică

Sectorul public are un rol important în reglementarea activităților economice, sociale și politice
ale societății. Prin intermediul politicilor publice și a legislației, sectorul public stabilește regulile
și standardele care guvernează comportamentul și interacțiunile dintre actorii din economie și din
societate. Reglementările și politicile publice sunt elaborate și implementate pentru a promova
obiectivele și valorile comune ale societății și pentru a răspunde nevoilor și problemelor existente
în comunitate.

5
 Structura și organizarea sectorului public
A. Diviziuni și sub-diviziuni ale sectorului public

Sectorul public este adesea structurat în mai multe diviziuni și sub-diviziuni care corespund
diferitelor domenii de competență și responsabilități ale guvernului. Aceste diviziuni pot include,
printre altele, administrația publică centrală, administrația publică locală, instituțiile și agențiile
specializate, precum și alte organizații și entități guvernamentale. Fiecare diviziune poate fi
responsabilă pentru gestionarea anumitor aspecte ale afacerilor publice, cum ar fi educația,
sănătatea, infrastructura, finanțele, mediul înconjurător etc.

B. Instituții și agenții guvernamentale

În cadrul sectorului public, există numeroase instituții și agenții guvernamentale care îndeplinesc
funcții specifice și care sunt responsabile pentru implementarea politicilor și programelor
guvernamentale. Aceste instituții pot include ministere, agenții de reglementare, autorități de
supraveghere, institute de cercetare, instituții de învățământ, spitale publice, forțe de poliție,
instituții judiciare etc. Fiecare dintre aceste instituții are propriile sale competențe și
responsabilități, care sunt definite în mod clar de către lege sau de către alte reglementări.

C. Relațiile dintre diferitele niveluri de guvernare

Într-un sistem federal sau decentralizat, sectorul public poate fi organizat pe mai multe niveluri de
guvernare, cum ar fi guvernul central, guvernele regionale sau locale, și alte autorități teritoriale.
Relațiile dintre aceste diferite niveluri de guvernare sunt regulate de legislația specifică și de
acorduri interguvernamentale, care stabilesc distribuția de competențe și resurse între diferitele
nivele de guvernare. În unele cazuri, există și instituții și mecanisme speciale de coordonare și
cooperare între diferitele niveluri de guvernare, pentru a asigura o guvernare eficientă și coerentă
la nivel național și local.

6
 Funcțiile și rolurile sectorului public
A. Furnizarea de bunuri și servicii publice

Una dintre cele mai importante funcții ale sectorului public este furnizarea de bunuri și servicii
publice esențiale care să răspundă nevoilor și cerințelor comunității. Aceste bunuri și servicii
includ, printre altele, educația publică, asistența medicală, infrastructura, serviciile sociale,
siguranța publică, protecția mediului și altele. Sectorul public este responsabil pentru asigurarea
accesului universal și echitabil la aceste bunuri și servicii, în conformitate cu principiile de justiție
și solidaritate socială.

B. Reglementarea și monitorizarea activităților economice

Sectorul public are un rol important în reglementarea și monitorizarea activităților economice

pentru a asigura funcționarea corectă și echitabilă a piețelor și pentru a proteja interesele publice.
Acest lucru implică stabilirea și aplicarea regulilor și standardelor în diverse domenii, cum ar fi
reglementarea financiară, protecția consumatorilor, dreptul concurenței, reglementarea mediului
înconjurător, securitatea alimentară etc. Prin intermediul acestor mecanisme de reglementare și
monitorizare, sectorul public își asumă rolul de garant al ordinii și stabilității economice și
sociale.

C. Protecția și promovarea intereselor publice

Sectorul public este responsabil pentru protejarea și promovarea intereselor publice și a bunăstării
generale a populației. Aceasta implică adoptarea și implementarea politicilor și măsurilor care să
asigure protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și protecția
împotriva riscurilor și amenințărilor la adresa securității și stabilității sociale. Sectorul public este,
de asemenea, implicat în gestionarea crizelor și situațiilor de urgență, precum și în promovarea
valorilor și principiilor democratice în societate.

D. Coordonarea și integrarea politicilor publice

Într-o societate complexă și interconectată, sectorul public are rolul de a coordona și integra
politicile și acțiunile din diferite domenii pentru a atinge obiectivele generale de dezvoltare și
bunăstare. Acest lucru implică colaborarea între diferitele agenții și instituții guvernamentale,
precum și parteneriatele cu sectorul privat, organizațiile neguvernamentale și alte părți interesate.
Coordonarea și integrarea politicilor publice sunt esențiale pentru abordarea problemelor
complexe și interdisciplinare și pentru asigurarea unei guvernări eficiente și coeziune sociale

7
 Provocări și tendințe actuale în sectorul public
A. Globalizarea și schimbările economice

Globalizarea și schimbările economice reprezintă provocări semnificative pentru sectorul public,

având în vedere interconectivitatea crescută între economii și comunități la nivel global. Sectorul
public trebuie să facă față impactului globalizării asupra economiei, incluzând fenomene precum
liberalizarea comerțului, migrația internațională, creșterea inegalității și presiunile asupra pieței
muncii. Aceste schimbări necesită adaptare și reforme în politicile și practicile sectorului public
pentru a răspunde provocărilor și oportunităților oferite de economia globală.

B. Tehnologia și inovația în administrația publică

Avansurile tehnologice și inovațiile au un impact semnificativ asupra administrației publice,

transformând modul în care sunt prestate serviciile și gestionate afacerile guvernamentale.
Utilizarea tehnologiilor digitale, cum ar fi internetul, big data, inteligenta artificiala și blockchain,
poate îmbunătăți eficiența și transparența serviciilor publice, facilitând comunicarea și
interacțiunea între guvern și cetățeni. Cu toate acestea, adoptarea și implementarea tehnologiei
necesită resurse și capacități adecvate, precum și abordarea preocupărilor legate de securitatea
datelor și protecția confidențialității.

C. Sustenabilitatea și schimbările climatice

Sustenabilitatea și schimbările climatice reprezintă probleme majore cu care se confruntă sectorul

public în prezent și în viitor. Guvernele sunt presate să abordeze problemele legate de poluare,
degradarea mediului, epuizarea resurselor naturale și efectele schimbărilor climatice. În acest
sens, sectorul public trebuie să dezvolte politici și strategii pentru protecția mediului înconjurător,
promovarea energiei regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la
impactul schimbărilor climatice. Aceste acțiuni necesită colaborare și angajament la nivel global
pentru a asigura un viitor sustenabil pentru toți.

D. Guvernarea și reforma instituțională

Guvernarea și reforma instituțională reprezintă aspecte esențiale pentru îmbunătățirea

performanței și eficacității sectorului public. În fața unor cerințe și așteptări din ce în ce mai mari
din partea cetățenilor și a societății civile, guvernele sunt confruntate cu necesitatea de a-și adapta
structurile, procesele și practicile pentru a asigura o guvernare responsabilă, transparentă și
eficientă. Reformele instituționale pot include consolidarea capacităților administrative,
îmbunătățirea guvernanței corporative, combaterea corupției și promovarea participării cetățenilor

8
în procesul decizional. Aceste reforme sunt esențiale pentru creșterea încrederii și legitimității
guvernelor și pentru asigurarea unui climat favorabil pentru dezvoltarea socio-economică și
progresul durabil.

Concluzii
A. Rezumat al caracteristicilor cheie ale sectorului public

Sectorul public reprezintă o componentă fundamentală a societății, responsabilă pentru furnizarea

bunurilor și serviciilor publice, reglementarea activităților economice, protecția intereselor
publice și promovarea bunăstării generale. Caracteristicile cheie ale sectorului public includ
natura sa distinctă față de sectorul privat, finanțarea și resursele provenite din surse publice,
autoritatea și puterea de reglementare, responsabilitatea și transparența în luarea deciziilor și
reglementare, precum și implicarea în politicile publice și reglementările care afectează societatea
în ansamblu.

B. Perspective și direcții viitoare în studiul și dezvoltarea sectorului public

Perspectivele viitoare ale sectorului public includ adaptarea la schimbările sociale, economice și
tehnologice, promovarea sustenabilității și responsabilității sociale, îmbunătățirea guvernării și a
transparenței, eficientizarea și modernizarea serviciilor publice, precum și creșterea colaborării și
parteneriatelor între diferitele niveluri de guvernare și între sectoarele public și privat. Direcțiile
viitoare în studiul și dezvoltarea sectorului public implică cercetarea și inovația în politicile și
practicile administrative, îmbunătățirea capacităților și competențelor în cadrul administrației
publice, promovarea unei culturi a responsabilității și a transparenței, precum și implicarea
cetățenilor și a societății civile în procesul decizional și guvernare. Prin abordarea acestor direcții
și perspective, sectorul public poate juca un rol semnificativ în crearea unui viitor mai echitabil,
sustenabil și progresiv pentru toți membrii societății.

9
 Bibliografie
1. Stiglitz, J. E. (2015). Economics of the Public Sector. W. W. Norton & Company.

2. Rosen, H. S., & Gayer, T. (2014). Public Finance. McGraw-Hill Education.

3. Musgrave, R. A., & Musgrave, P. B. (1989). Public Finance in Theory and Practice.
McGraw-Hill Education.

4. Deacon, R. T. (2000). Governance and Sustainability: New Challenges for States,

Markets, and Civil Society. International Institute for Sustainable Development.

5. Oates, W. E. (2005). Toward a second-generation theory of fiscal federalism. International

Tax and Public Finance, 12(4), 349-373.

6. Osborne, D., & Gaebler, T. (1993). Reinventing Government: How the Entrepreneurial
Spirit is Transforming the Public Sector. Plume.

7. Hood, C. (1991). A public management for all seasons? Public Administration, 69(1), 3-
19.

8. Pollitt, C., & Bouckaert, G. (2011). Public Management Reform: A Comparative

Analysis. Oxford University Press.

9. Peters, B. G. (2018). The Politics of Bureaucracy: An Introduction to Comparative Public

Administration. Routledge.

10. Dunleavy, P., Margetts, H., Bastow, S., & Tinkler, J. (2006). New public management is
dead—long live digital-era governance. Journal of Public Administration Research and
Theory, 16(3), 467-494.

10