MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA ”ŞTEFAN CEL MARE”

Facultatea drept, administrație, ordine și securitate publică

Catedra Drept public

Referat
Administrația publică și factorii ce o determină

A elaborat:Soroca Gheorghe

A verificat:Valeria Bejenari

Chișinău,2024
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………3

Importanța administratiei publice în societate…………………………………4

Legislația și reglementările………………………………………………………5

Sistemul politic…………………………………………………………………..6

Birocrația și structurile administrative…………………………………………..7

Resursele financiare și politica fiscală…………………………………………..8

Tehnologia și inovația reprezintă………………………………………………..9

Administratia publica la nivel central/regional…………………………………10

Concluzie……………………………………………………………………….11

Biografie………………………………………………………………………..12

2
 Introducere

Administratia publica reprezinta totalitatea structurilor, proceselor si institutiilor guvernamentale

care sunt responsabile de conducerea si gestionarea afacerilor publice la nivel central, local sau regional.
Aceasta implică implementarea politicilor publice, furnizarea de servicii esențiale și menținerea ordinii și
stabilității în cadrul comunității. Administratia publica este esentiala pentru functionarea unei societati
democratice, deoarece este responsabila de realizarea intereselor generale ale cetatenilor si de asigurarea
bunei functionari a sistemului guvernamental.

Conducerea, sub diverse forme, a apărut o dată cu societatea umană din necesitatea de convieţuire în
comun a indivizilor. În acelaşi timp, nu putem numi conducerea din perioada prestatală ca administraţie
în sensul deplin al acestui cuvânt, cu toate că esenţa ei rămâne a fi aceeaşi: de a organiza şi dirija viaţa
socială spre binele şi în interesul majorităţii membrilor societăţii date, întru satisfacerea nevoilor sociale
prin prestarea serviciilor de interes vital. Societatea, menţionează prof. Ioan Alexandru, este un mod de
existenţă în sfera fenomenelor vieţii, iar definirea conceptului de societate subsumează două categorii
de sensuri: - cristalizării specifice de relaţii între indivizii umani şi instituţii (societate capitalistă,
societate rurală ş.a.); - caracterul de unitate (entitate ) pe care îl dobândesc relaţiile sociale relativ
hotărnicite (societatea românească, germană, europeană), tot în această categorie de sensuri se
încadrează şi comunităţile mici, care sunt reprezentative pentru o zonă determinată (având deci valoare
de eşantion) şi care servesc drept baze de cercetări etnografice. Conceptul de societate, în limbajul
comun nu-şi realizează operaţionalizarea analitică decât sub forma altor concepte precum: sistem social,
structură socială, comunitate. 1 Convieţuirea în comun, din cele mai străvechi timpuri, a generat de la
sine apariţia conducerii sociale ca o condiţie a supravieţuirii. Cetele de oameni primitivi, pornind în
căutarea hranei (unica necesitate la acel timp), riscau să piară de foame dacă nu se găsea cineva care,
având mai multă experienţă, forţă fizică sau intelect mai dezvoltat, putea să asigure această necesitate
(prin prinderea unui animal, adunarea de plante şi fructe hrănitoare pentru perioada de iarnă ş. a.)
Despre necesitatea şi importanţa conducerii sociale o formulare metaforică destul de reuşită găsim la
Karl Marx care spunea: - "un violonist poate să cânte şi singur, iar o orchestră are nevoie de dirijor". Fără
dirijor cântecul orchestrei va fi lipsit de armonie după cum şi viaţa socială în cazul lipsei de conducere.

3
 Importanța administratiei publice în societate

Administratia publica reprezinta coloana vertebrala a oricarei societati moderne, fiind esentiala pentru
buna functionare a sistemului guvernamental si pentru asigurarea bunastarii cetatenilor. Rolul sau
principal consta in implementarea politicilor publice, furnizarea de servicii esentiale si mentinerea ordinii
si stabilitatii in cadrul comunitatii. Prin intermediul administratiei publice, guvernul poate raspunde
nevoilor cetatenilor, proteja drepturile si libertatile individuale, si promova dezvoltarea economica si
sociala. Aceasta contribuie la stabilirea unui cadru legal si institutional solid, care asigura predictibilitate,
transparenta si responsabilitate in luarea deciziilor guvernamentale. In plus, administratia publica
faciliteaza participarea cetatenilor la procesul democratic, oferind o platforma pentru exprimarea
preocuparilor si aspiratiilor lor. Prin intermediul administratiei publice, societatea poate aborda
problemele complexe si urgente, cum ar fi schimbarile climatice, saracia, educatia si sanatatea publica.
Astfel, administratia publica joaca un rol vital in construirea unei societati prospere, echitabile si
sustenabile.

Administratia publica este fundamentală pentru funcționarea eficientă a unei societăți, întrucât asigură
gestionarea și implementarea politicilor publice care afectează cetățenii și comunitățile. Prin intermediul
administratiei publice, guvernul poate coordona resursele și acțiunile pentru a îndeplini nevoile și
cerințele societății, inclusiv furnizarea de servicii esențiale precum educația, sănătatea, infrastructura și
securitatea. De asemenea, administratia publica contribuie la menținerea ordinii și stabilității sociale,
protejând drepturile și libertățile individuale și asigurând respectarea legii și a justiției. Prin intermediul
transparenței și responsabilității, administratia publica consolidează încrederea cetățenilor în guvernare și
promovează participarea activă a acestora în procesul decizional democratic. În esență, administratia
publica este un element central în construirea unei societăți juste, echitabile și prospere, în care interesele
și bunăstarea tuturor cetățenilor sunt protejate și promovate.

Administratia publica este esențială pentru a asigura că nevoile și aspirațiile cetățenilor sunt îndeplinite
într-un mod eficient și echitabil. Prin intermediul administratiei publice, guvernul poate crea și
implementa politici și programe care să abordeze provocările sociale, economice și politice cu care se
confruntă societatea. Aceasta include gestionarea resurselor financiare și umane pentru furnizarea de
servicii publice precum educația, sănătatea, infrastructura și protecția mediului. De asemenea,
administratia publica are un rol important în menținerea ordinii și siguranței publice, precum și în
promovarea valorilor democratiei și a drepturilor fundamentale. În final, administratia publica este o
punte între guvern și cetățeni, facilitând dialogul și participarea activă a acestora în procesul decizional și
în construirea unei societăți mai bune pentru toți.

4
 Legislația și reglementările
Legislația și reglementările constituie unul dintre cei mai importanți factori care influențează
administratia publica. Acestea furnizează cadrul legal în care se desfășoară activitățile administrative și
stabilesc limitele puterii și autorității guvernului. Legile sunt adoptate de către parlament sau alte
autorități legislative și reglementează diverse aspecte ale administratiei publice, cum ar fi organizarea
instituțiilor guvernamentale, procedurile de luare a deciziilor, furnizarea de servicii publice și protecția
drepturilor și libertăților cetățenilor. Regulamentele, la rândul lor, sunt emise de către guvern sau alte
autorități administrative și oferă detalii specifice cu privire la implementarea legilor și politicilor publice.
Acestea pot include instrucțiuni privind procedurile administrative, standardele de calitate sau alte
orientări necesare pentru aplicarea efectivă a legilor.

Legislația și reglementările sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem guvernamental transparent,
responsabil și eficient. Ele stabilesc standardele și procedurile pe care trebuie să le respecte autoritățile
publice în exercitarea atribuțiilor lor și oferă cetățenilor și întreprinderilor un cadru clar în care să își
desfășoare activitățile. De asemenea, legislația și reglementările sunt supuse periodic revizuirii și
actualizării pentru a ține pasul cu schimbările din societate și pentru a asigura relevanța și eficiența lor în
contextul evoluției continue a mediului social, economic și politic.

Legislația și reglementările constituie coloana vertebrală a unei societăți, stabilind fundamentele juridice
și instituționale pentru funcționarea administratiei publice. Acestea oferă un cadru legal clar și coerent
pentru activitățile guvernamentale, definind atribuțiile și responsabilitățile autorităților publice, precum și
drepturile și obligațiile cetățenilor și ale entităților private. Prin intermediul legislației, se stabilesc norme
și standarde în diverse domenii, cum ar fi educația, sănătatea, protecția mediului, securitatea și economia.

Reglementările completează legislația prin furnizarea de detalii specifice referitoare la implementarea și

aplicarea legilor. Ele pot cuprinde proceduri administrative, norme de calitate, criterii de evaluare și alte
orientări necesare pentru asigurarea respectării legilor în practică. Astfel, legislația și reglementările oferă
certitudine juridică și stabilitate instituțională, esențiale pentru buna funcționare a administratiei publice și
pentru protejarea intereselor și drepturilor cetățenilor.

De asemenea, legislația și reglementările reflectă valorile și prioritățile societății, oferind un cadru pentru
dezvoltarea și implementarea politicilor publice. Ele reprezintă produsul unui proces democratic de
elaborare și adoptare, care implică consultarea și participarea cetățenilor și a reprezentanților societății
civile. În final, legislația și reglementările contribuie la crearea unui mediu instituțional favorabil pentru
progresul și dezvoltarea durabilă a societății.

5
 Sistemul politic

Sistemul politic reprezintă un alt factor crucial care influențează administratia publica și
guvernanța într-o societate. Acesta cuprinde structurile, procesele și instituțiile prin care se iau și
se implementează deciziile politice și se exercită puterea într-o comunitate sau țară.

Principalele elemente ale unui sistem politic includ:

1. Instituțiile guvernamentale: Acestea includ ramurile executive, legislative și judiciare ale

guvernului, precum și alte entități administrative responsabile de implementarea
politicilor și furnizarea de servicii publice.

2. Partidele politice: Partidele politice sunt organizații care reprezintă diferite interese și
viziuni politice în cadrul societății. Ele joacă un rol important în procesul electoral, în
formarea guvernelor și în elaborarea politicilor publice.

3. Procesele electorale: Alegerile oferă cetățenilor posibilitatea de a-și alege reprezentanții

și liderii politici, influențând astfel compoziția și direcția guvernelor și politicilor publice.

4. Societatea civilă: Organizațiile neguvernamentale, mediul academic, mass-media și alte

grupuri și organizații din societatea civilă joacă un rol important în monitorizarea
guvernelor, în promovarea transparenței și responsabilității, și în formularea politicilor
publice.

5. Participarea cetățenilor: Participarea activă a cetățenilor în procesul politic este esențială

pentru o guvernanță democratică și responsabilă. Aceasta poate include implicarea în
procesele electorale, activismul civic, petițiile publice și alte forme de angajament civic.

6. Tradiții și cultura politică: Tradițiile politice și cultura politică a unei societăți

influențează modul în care sunt percepute și practicate instituțiile și procesele politice.
Valorile, normele și obiceiurile politice pot determina nivelul de participare civică,
atitudinile față de guvernare și relațiile între diferitele grupuri și clase sociale.

7. Relațiile internaționale: Contextul internațional și relațiile diplomatice pot influența

politica internă și administratia publica printr-o varietate de mecanisme, inclusiv tratate
internaționale, cooperare economică și politică și schimburi culturale. Presiunile și
influențele externe pot avea un impact asupra politicii interne și a deciziilor
administrative luate la nivel național.

Sistemul politic influențează administratia publica prin stabilirea regulilor și procedurilor

politice, prin definirea relațiilor de putere și responsabilitate între diferitele instituții și actori
politici, și prin reflectarea valorilor și aspirațiilor societății în politicile publice.

6
 Birocrația și structurile administrative

Birocrația și structurile administrative reprezintă un alt factor cheie care influențează

administratia publica și funcționarea guvernului într-o societate. Acestea reprezintă aparatul
administrativ și instituțiile guvernamentale responsabile de implementarea politicilor și de
furnizarea de servicii publice. Principalele aspecte ale birocrației și structurilor administrative
includ:

1. Departamentele și agențiile guvernamentale: Aceste entități sunt responsabile pentru

gestionarea diferitelor domenii de politică și servicii publice, cum ar fi educația,
sănătatea, transporturile, securitatea și mediu. Ele au propriile lor structuri ierarhice și
proceduri administrative pentru a-și îndeplini mandatele.

2. Funcționarii publici: Funcționarii publici sunt angajații care lucrează în cadrul birocrației
și structurilor administrative și sunt responsabili de implementarea politicilor și de
administrarea afacerilor publice. Aceștia pot fi numiți sau aleși și își desfășoară
activitățile conform unor reguli și proceduri stabilite.

3. Procesele și procedurile administrative: Birocrația operează pe baza unor proceduri și

reguli stabilite, care guvernează modul în care se iau deciziile și se desfășoară activitățile
administrative. Aceste proceduri pot include cerințe de raportare, evaluare și aprobare,
care asigură respectarea legii și a standardelor guvernamentale.

4. Centralizarea și descentralizarea: Structurile administrative pot fi organizate fie

centralizat, cu autoritatea concentrată la nivel central, fie descentralizat, cu
responsabilitățile și puterea distribuite la nivel local sau regional. Alegerea între aceste
modele poate afecta eficiența și responsabilitatea administratiei publice.

5. Eficiența și flexibilitatea: Birocrația poate fi percepută ca fiind rigidă și greoaie, dar și

necesară pentru asigurarea consistenței și echității în implementarea politicilor. În același
timp, există presiuni pentru a eficientiza și a flexibiliza structurile administrative pentru a
răspunde mai bine la schimbările sociale, economice și politice.

Birocrația și structurile administrative sunt esențiale pentru funcționarea guvernului și pentru

implementarea politicilor publice. Ele oferă un cadru instituțional și procedural pentru activitățile
guvernamentale și contribuie la asigurarea stabilității și continuității în furnizarea de servicii
publice și în gestionarea afacerilor publice. Cu toate acestea, există și provocări asociate cu
birocrația, cum ar fi inflexibilitatea, lentoarea și riscul de corupție, care necesită o monitorizare și
o gestionare atentă din partea autorităților și a societății civile.

7
 Resursele financiare și politica fiscală

Resursele financiare și politica fiscală reprezintă un alt factor crucial care influențează
administratia publica și guvernarea într-o societate. Acestea includ veniturile, cheltuielile și
politicile fiscale ale guvernului, care joacă un rol central în finanțarea și susținerea activităților
administrative și a politicilor publice. Principalele aspecte ale resurselor financiare și politicii
fiscale includ:

1. Veniturile guvernamentale: Acestea includ impozitele, taxele, contribuțiile sociale,

veniturile din vânzări de active și alte surse de finanțare publică. Veniturile
guvernamentale sunt esențiale pentru finanțarea cheltuielilor administrative, precum și
pentru furnizarea de servicii publice și programe sociale.

2. Cheltuielile guvernamentale: Acestea cuprind costurile pentru funcționarea instituțiilor

guvernamentale, salariile funcționarilor publici, investițiile în infrastructură, educație,
sănătate, securitate și alte programe și servicii publice. Cheltuielile guvernamentale
reflectă prioritățile și obiectivele politice ale guvernului.

3. Politica fiscală: Aceasta se referă la deciziile și acțiunile guvernului în ceea ce privește

impozitele, taxele și alte instrumente fiscale. Politica fiscală are ca scop colectarea
veniturilor necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice, dar și promovarea creșterii
economice, echitatea socială și alte obiective economice și sociale.

4. Bugetul guvernamental: Bugetul guvernamental este un instrument central al politicii

fiscale, care stabilește planurile de cheltuieli și venituri ale guvernului pentru un anumit
exercițiu financiar. Bugetul reflectă prioritățile și obiectivele guvernamentale și oferă un
cadru pentru gestionarea resurselor financiare și pentru monitorizarea și raportarea
performanței fiscale.

5. Sustenabilitatea financiară: Este esențială asigurarea sustenabilității financiare a

guvernului prin echilibrarea veniturilor și cheltuielilor pe termen lung și gestionarea
responsabilă a datoriei publice. O politică fiscală solidă și eficientă este crucială pentru
menținerea stabilității economice și a încrederii investitorilor și a cetățenilor.

6. Competitivitatea economică: O politică fiscală eficientă poate contribui la creșterea

competitivității economice a unei țări prin asigurarea unui mediu fiscal favorabil pentru
afaceri și investiții. Reducerea sarcinii fiscale pentru întreprinderi și simplificarea
procedurilor fiscale pot atrage investiții străine și stimula crearea de locuri de muncă și
creșterea economică.

Resursele financiare și politica fiscală au un impact semnificativ asupra administratiei publice

și a guvernării în general, influențând capacitatea și prioritățile guvernului în furnizarea de
servicii publice și implementarea politicilor publice

8
 Tehnologia și inovația reprezintă

Tehnologia și inovația reprezintă un factor determinant în evoluția și funcționarea administratiei

publice în societatea contemporană. Acestea influențează în mod semnificativ modul în care
guvernul interacționează cu cetățenii, furnizează servicii publice și gestionează resursele și
politicile publice. Iată câteva aspecte-cheie legate de impactul tehnologiei și inovației în
administratia publica:

Eficiența și eficacitatea: Utilizarea tehnologiei poate îmbunătăți eficiența proceselor

administrative și poate optimiza utilizarea resurselor guvernamentale. Sistemele informatice și
software-ul specializat pot automatiza sarcinile repetitive, pot simplifica fluxurile de lucru și pot
reduce birocrația, conducând la o administratie publica mai eficientă și mai receptivă.

Transparența și accesibilitatea: Tehnologia poate facilita accesul la informații și servicii

publice pentru cetățeni, sporind transparența și responsabilitatea guvernului. Platformele online,
portalurile de date deschise și aplicațiile mobile pot oferi cetățenilor acces simplu la date și
informații guvernamentale, promovând implicarea civică și participarea în luarea deciziilor
publice.

Inovarea în furnizarea de servicii: Tehnologia poate deschide noi modalități de furnizare a

serviciilor publice, oferind soluții digitale și interactive pentru nevoile cetățenilor. De exemplu,
serviciile online pentru plata taxelor, programarea la instituțiile publice sau accesul la informații
de sănătate online pot îmbunătăți experiența cetățenilor și pot reduce costurile administrative.

Analiza datelor și luarea deciziilor bazate pe date: Tehnologia permite colectarea, stocarea și
analiza eficientă a datelor guvernamentale, oferind o bază solidă pentru luarea deciziilor
informate și politici publice eficiente. Utilizarea analizei predictive și a inteligenței artificiale
poate ajuta guvernul să identifice tendințele, să anticipeze problemele și să optimizeze resursele
pentru a răspunde nevoilor comunității.

Securitatea și protecția datelor: Cu toate acestea, tehnologia ridică și provocări legate de

securitatea și confidențialitatea datelor. Guvernele trebuie să investească în soluții de securitate
cibernetică și să dezvolte politici și regulamente pentru protejarea datelor sensibile ale cetățenilor
și pentru prevenirea amenințărilor cibernetice.

În concluzie, tehnologia și inovația au un impact semnificativ asupra administratiei publice,

transformând modul în care guvernele interacționează cu cetățenii, furnizează servicii publice și
gestionează resursele și politicile publice. O utilizare strategică și responsabilă a tehnologiei
poate contribui la îmbunătățirea eficienței, transparenței și participării în administratia publica,
promovând astfel o guvernare mai eficientă și mai incluzivă.

9
 Administratia publica la nivel central/regional
Administratia publica la nivel central și regional reprezintă două nivele distincte ale
structurii administrative a unei țări sau regiuni și sunt responsabile pentru gestionarea diferitelor
aspecte ale afacerilor publice. Iată câteva aspecte importante legate de fiecare nivel:

Administratia publica la nivel central:

1. Funcții și responsabilități: Administratia publica la nivel central este responsabilă pentru
elaborarea și implementarea politicilor publice la nivel național. Aceasta include domenii
precum politica fiscală, economia, educația, sănătatea, securitatea națională și afacerile
externe.

2. Instituții guvernamentale: La acest nivel se găsesc instituțiile cheie ale guvernului, cum ar
fi cabinetul de miniștri, ministerele și agențiile guvernamentale. Aceste instituții sunt
responsabile de formularea politicilor, de reglementare și de implementarea programelor
și serviciilor guvernamentale la nivel național.

3. Autoritate legislativă: În multe țări, legislativul central (de exemplu, parlamentul sau
congresul) este o componentă importantă a administratiei publice la nivel central.
Legislativul este responsabil pentru adoptarea legilor, supravegherea guvernului și
aprobarea bugetului național.

Administratia publica la nivel regional:

1. Funcții și responsabilități: Administratia publica la nivel regional este responsabilă pentru
gestionarea afacerilor publice la nivelul unei regiuni sau a unui teritoriu specific, cum ar
fi un stat, o provincie sau un județ. Aceasta poate include domenii precum infrastructura
regională, educația regională, sănătatea publică regională și dezvoltarea economică
locală.

2. Instituții regionale: La acest nivel se găsesc instituții guvernamentale regionale sau

locale, cum ar fi guvernul regional sau consiliul regional, precum și agențiile și
departamentele guvernamentale regionale. Aceste instituții sunt responsabile de
elaborarea și implementarea politicilor publice la nivel regional sau local.

3. Autonomie și subsidiaritate: Unele regiuni sau teritorii pot avea un anumit grad de
autonomie sau subsidiaritate în raport cu guvernul central, ceea ce le permite să ia decizii
și să gestioneze resursele în conformitate cu nevoile și caracteristicile locale.

Atât administratia publica la nivel central, cât și cea la nivel regional, sunt esențiale pentru buna
funcționare a unei guvernări eficiente și pentru asigurarea satisfacerii nevoilor și aspirațiilor
cetățenilor la nivel național și local. Coordonarea și colaborarea între aceste două nivele sunt
importante pentru realizarea obiectivelor și politicilor publice într-un mod coerent și eficient.

10
 Concluzie

Administrația publică este un pilon fundamental al guvernării și funcționării statului, iar

eficacitatea sa este determinată de o serie de factori interdependenți. În concluzie, factorii cheie
care influențează administrația publică includ:

Contextul socio-economic: Schimbările în economie, demografie și societate afectează nevoile și

cerințele cetățenilor, determinând prioritățile și politicile administrației publice.

Legislația și reglementările: Cadrele legale și reglementările guvernamentale stabilesc cadrul în

care funcționează administrația publică și limitează acțiunile acesteia.

Tehnologia și inovația: Avansurile tehnologice au un impact semnificativ asupra modului în care

administrația publică furnizează servicii și interacționează cu cetățenii, contribuind la eficiență și
transparență.

Presiunile politice și sociale: Interesele politice și sociale pot influența deciziile și prioritățile
administrației publice, prin alegeri, politică publică sau mișcări sociale.

Resursele financiare: Disponibilitatea și gestionarea resurselor financiare sunt esențiale pentru

capacitatea administrației publice de a furniza servicii și de a răspunde nevoilor comunității.

11
 Biografie

Ioan Alexandu, Administraţia publică, Bucureşti, 1999, p.43

Heghel, Principiile filozofiei dreptului, Ed. Acad. Bucurcşli. 1969, p. 286.

Antonie lorgovan, Drept administrativ, Bucureşti, 1993, v.1, p. 11

A se vedea, Verginia Vedenaş, Drept administrativ şi instituţii politico-administrative, manual

practice, Editura LUMINA LEX, Bucureşti, 2002, p. 16

Ion Popescu Slănicescu, Teoria funcţiei publice, ed. EVRICA, Brăila, 1999, p.15

12