Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE POLIŢIE
Disciplina: MANA
GEMENT ORGANIZAŢIONAL ÎN DOMENIUL ORDINII PUBLICE SI
SIGURANTEI NATIONALE I
E-mail: madalinaivancea@yahoo.com
Telefon: 0728.829.730
-BUCUREŞTI-
2023
1. Definirea conceptului de ordine publică
1
HG NR. 196/2005 - Strategia MAI de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei
cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale;
diminuarea încrederii populaţiei în capacitatea de acţiune a forţelor de ordine şi siguranţă
publică;
extinderea actelor de corupţie la nivelul factorilor de decizie din administraţie;
manifestări antinaţionale, extremiste, separatiste şi xenofobe;
producerea unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice, accidente chimice, biologice
sau nucleare.
Forţele principale3 ale Ministerului Afacerilor Interne sunt abilitate prin lege să
exercite dreptul de poliţie al statului, reprezentând componenta de bază a structurilor destinate
să gestioneze întreaga problematică din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe
timpul stării de urgenţă, fiind constituite în structuri de poliţie şi jandarmi.
Forţele de sprijin sunt constituite, potrivit competenţelor şi atribuţiilor, din structuri
speciale de protecţie şi intervenţie, poliţie de frontieră, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă şi aviaţie aparţinând MAI.
Forţele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Apărării
Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi din
Ministerul Justiţiei, Garda Financiară, Poliţia Comunitară şi Locală, serviciile de pompieri
civili, formaţiunile de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia
Naţională Sanitară-Veterinară, Garda Naţională de Mediu, societăţi specializate de protecţie şi
pază, instituţii şi agenţi economici şi din alte categorii de forţe stabilite prin lege, care
participă la efortul forţelor principale şi de sprijin, potrivit competenţelor.
Forţele de excepţie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Român de
Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Ministerului
Apărării Naţionale şi acţionează numai în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, pentru
restabilirea ordinii constituţionale atunci când instituţiile democratice sunt în pericol şi toate
celelalte măsuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilităţile forţelor
principale şi de sprijin, precum şi complementare de ordine şi siguranţă publică au fost
depăşite.
Jandarmeria4 - potrivit Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea
Jandarmeriei Române, stipulează:,, Jandarmeria Română este instituţia militară specializată a
statului", care are ca atribuţii, printre altele, asigurarea şi restabilirea ordinii publice,
prevenirea şi combaterea infracţiunilor, şi prevenirea şi neutralizarea actelor diversioniste şi
teroriste pe teritoriul României. Jandarmeria face parte din structura organizatorică a
Departamentului de Ordine şi Siguranţa Publica a MAI exercitându-şi atribuţiile pe întreg
3
Legea nr. 604/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor
4
Legea nr. 550/2004, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane
teritoriul naţional, în conformitate cu prevederile legale. Prin existenţa Jandarmeriei, MAI
dispune de o forţă militară specializată care asigură şi la nevoie restabileşte ordinea publică
împreună cu Poliţia şi alte structuri ale MAI, evitând angajarea armatei în acţiuni de
combatere a manifestărilor de violenţă şi crimei organizate, a tulburărilor grave a ordinii
publice.
Poliţia5 - este răspunzătoare de menţinerea ordinii publice. În acest scop, organizarea
prevenirii tulburării ordinii publice se realizează pe două direcţii: prevenirea socială, în sensul
acţiunilor asupra factorilor sociali care concură la complexitatea cauzală a tulburărilor ordinii
publice şi prevenirea situaţională prin luarea în considerare a măsurilor care au ca scop
reducerea factorilor situaţiilor care facilitează faptele de tulburare a ordinii publice şi sporirea
riscurilor autorilor acestora de a fi descoperiţi.
De asemenea, după restabilirea ordinii publice, Poliţiei îi revinde sarcina de a menţine
ordinea, folosind toate mijloacele atribuite de lege.
Abordarea securităţii, în general, şi a ordinii publice, în special, se face astăzi din
perspectivă sistemică. Securitatea este recunoscută ca fiind un concept multidimensional în
care toate domeniile de activitate (politic, diplomatic, economic, cultural, ştiinţific,
informaţional.) îşi iau măsuri care să asigure promovarea intereselor specifice. Ordinea
publică ca subsistem nu poate exista independent, legăturile cu celelalte componente sunt
vitale pentru funcţionarea optimă a întregului sistem. Fiind vorba de un sistem al cărui
echilibru şi funcţionare optimă constituie un deziderat politic, apreciez că în rândul
instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea situaţiilor de criză în domeniul ordinii
publice trebuie să se întreprindă, în plan practic, măsuri pentru revenirea cât mai rapidă la
starea de normalitate.
Având în vedere toate acestea, în analiza efectuată se pleacă de la conceptul că în
evoluţia unei situaţii conflictuale se disting şi stări care, dacă nu sunt gestionate eficient, pot
amplifica durata şi deznodământul acestora. Soluţionarea crizelor care ameninţă siguranţa
naţională şi ordinea constituţională, stabilitatea, suveranitatea şi independenţa statului român,
unitatea şi integritatea sa teritorială pune în ecuaţie dificila problemă a introducerii regimului
stărilor excepţionale (de urgenţă sau de asediu).
Starea de urgenţă reprezintă „ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social
şi de ordine publică, instituite în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi
administrativteritoriale în următoarele situaţii: existenţa unor pericole grave, actuale sau
iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale; iminenţa
producerii unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a
urmărilor unor dezastre” 6.
6. Concluzii
5
Legea nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane
6
Legea nr. 453/2004 pentru aprobarea O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, publicată în M. Of. nr. 1052/2004, art. 3
deplina exercitare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cele două concepte reclamă
necesitatea unui serviciu public care să le garanteze.
Pentru creşterea eficienţei în rândul activităţilor publice, o serie de noi abordări şi
practici trebuie luate în considerare.
Modernizarea structurilor şi necesitatea unei transparenţe în sistemul actual sunt doar
câteva din necesarul de implementare la nivel organizaţional.
Îmbunătăţirea imaginii Poliţiei Locale a depins şi va depinde întodeauna de contactul
cu publicul, reprezentat de comunitate în ansamblul ei, dar şi, la nivel individual, de către
cetăţean.
Pentru a creşte eficienţa şi a deţine controlul asupra activităţilor de îmbunătăţire a
imaginii instituţiei, este indicată formularea unei raportări lunare asupra obiectivelor urmărite,
întrucât, numai cu ajutorul comunicării interne eficiente, se pot evidenţia schimbări în
abordarea profesională.
De asemenea, se impune elaborarea şi implementarea unui program de instruire
profesională permanentă a personalului, precum şi un control trimestrial al aptitudinilor fizice
a acestora, dar şi a capacităţii psihice de exercitare a activităţii profesionale.
Diseminarea bunelor practici utilizate de către exponenţii altor instituţii cu competenţe
în domeniul poliţienesc şi identificarea diferitelor obstacole în calea desfăşurării cu rezultate
pozitive în exercitarea activităţii curente.
În concluzie, ne aflam într-o perioada în care majoritatea formelor de criminalitate
cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generala de securitate a cetateanului si a
mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulari si al unei anumite
rigiditati a institutiilor din sistemul de ordine si siguranta publica, în fata noilor provocari.
Desi numarul persoanelor care presteaza servicii de securitate a crescut în ultimii ani,
insuficienta coordonare a acestora creeaza vulnerabilitati care sunt exploatate tot mai mult de
gruparile infractionale.Ar trebui avut in vedere imbunatatirea cadrului legislativ, în special în
domeniul aplicarii si executarii masurilor contraventionale, pazei bunurilor si persoanelor ,
dezvoltarea mobilitatii terestre , dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si
suport informatic.
BIBLIOGRAFIE: