Sunteți pe pagina 1din 18

PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE

PREGATIT PENTRU INSPECTORATUL GENERAL AL


POLITIEI ROMANE

REALIZAT DE:

-------------------------------GRUPA III

2012
1

1.Organizatia
a) Statutul organizatiei
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu
personalitate juridica si competenta teritoriala generala.

b) Misiunea organizatiei
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile
statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu
persoanele fizice si juridice, in limitele legii,principala misiune fiind aceea de a asigura
respectarea drepturilor si a sigurantei cetateanului.

c) omeniul de activitate
Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza
in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv
pe baza si in executarea legii.Institutia conduce, indruma si controleaza activitatea
unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a
infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economicofinanciare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in
supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte
atributii date in competenta sa prin lege.

d) Istoricul organizatiei
Primele atestri privind Politia Roman dateaz din vremea lui Neagoe Basarab
sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continu cu domnia lui Mihai Sutzu
(organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate i reglementarea
portului armelor) iar din 1806, organele de paz i ordine din Capital primesc denumirea
generic de POLITIE.
In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe i impozite celor insrcinati s
mentin ordinea public i s apere proprietatea cettenilor, iar in 1831, prin

regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. In timpul Revolutiei de la 1848


are loc reorganizarea politiei, prin aparitia institutiei efului politiei Capitalei cruia i se
subordoneaz Guardia municipal.
La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vod emite Cronica politieneasc prin care,
in cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile inaltei politii i "obinuitei politii,
ceea ce a constituit momentul crerii primei structuri centrale cu atributii in organizarea i
coordonarea activittilor politieneti.
Incepand cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4
noiembrie 1860), urmat de Legea lui Vasile Lascr (1 aprilie 1903) i de Legea pentru
organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organelor de politie
sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se infiinteaz Militia, apoi, prin Decretul
- Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reinfiinteaz Politia Roman ale crei competente vor
fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 i prin Legea 218 din 23
aprilie 2002.
Din 1990, Politia Roman a cunoscut mai multe etape de transformri menite s
asigure siguranta persoanelor, a colectivittilor, drepturilor legitime ale cettenilor,
precum i a altor drepturi prevzute in acte internationale la care Romania este parte.

e) Imaginea organizatiei
Programul si politicile de reform ale Ministerului Administratiei si Internelor au
in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca
institutie civil in folosul persoanei si comunittii locale.

f) Obiectivele organizatiei
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, Politia Romana si-a stabilit
obiectivele esentiale, necesare indeplinirii misiunii cu care a fost investita:
1.Creterea gradului de sigurant i protectie pentru cetteni, combaterea
infractionalittii, a criminalittii transfrontaliere, a traficului i consumului de droguri;

2.Creterea autorittii structurilor de politie, consolidarea activittii de ordine public prin


realizarea unui sistem integrat cu participarea institutiilor abilitate;
In perioada de referint, managementul Politiei Romane s-a axat pe respectarea i
implementarea unor principii, precum:
-consolidarea capacittii operationale;
-dezvoltarea conducerii pe baz de informatii;
-implementarea conceptelor moderne de abordare a fenomenului infractional, bazate pe
analize strategice i operationale;
-eficientizarea cooperrii institutionale, dezvoltarea sistemului relational i de
comunicare;
-intensificarea i dezvoltarea cooperrii internationale, indeosebi in scopul combaterii cu
eficient a criminalittii organizate;
-reorganizarea structural a unittilor Politiei Romane pentru a asigura capacitatea de
rspuns necesar realizrii obiectivelor stabilite;
-dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;
modernizarea managementului institutional;
-reducerea criminalittii specifice prin creterea numrului actiunilor preventive i
asumarea unui rol proactiv in realizarea sistemului de ordine i sigurant public la nivel
national;
-intensificarea cooperrii politieneti in cadrul Uniunii Europene i cu statele terte prin
realizarea de actiuni comune
3.Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri, reducerea impactului
criminalittii organizate i transfrontaliere;
4.Aderarea la Spatiul Schengen i armonizarea, pe segmentul ordinii i sigurantei publice,
cu Strategia U.E. de securitate intern.

2. Analiza situatiei
In anul 2009 Inspectoratul General al Politiei Romane a desfasurat cu succes
urmatorele operatiuni:
POLITIA IN ALERTA, care a avut drept scop asigurarea unui climat de siguranta
civica;
STRADA 2009 cresterea autoritatii politiei si asigurarea respectarii legii;
TUNETUL destramarea gruparilor infractionale;
SIGURANTA IN SCOLI asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica in
incinta si zona adiacenta unitatilor de invatamant;
Anul 2010 a cunoscut i anumite evolutii negative, indeosebi in ceea ce privete
comportamentul unor polititi, cu implicatie direct la imaginea Politiei Romane.
Intrirea autorittii politistului pentru aplicarea cu fermitate a prevederilor legii trebuie s
se realizeze concomitent cu intrirea disciplinei acestuia, prin revizuirea modului de
comportament, indeosebi in relatia cu cetteanul.
De asemenea se impune creterea calittii activittii polititilor in toate domeniile
de activitate, cu o atentie indreptat ctre cercetarea penal.
Astfel c, in pofida dificulttilor i obstacolelor datorate dinamicii i noilor
valente ale fenomenului infractional, Politia Roman, prin rezultatele obtinute, a dovedit
c este o politie modern, european, adaptabil la schimbare, ce detine potentialul
necesar asigurrii tempo-ului impus de problematica complex cu care s-a confruntat.
Politia Roman ii va continua propriul demers reformator, circumscris
coordonatelor conceptuale, structurale i functionale, pentru indeplinirea scopului
fundamental al activittii de politie, respectiv, protejarea i slujirea comunittii
In anul 2011, Politia Roman, ca urmare a efectelor crizei economice i pe cale de
consecint a politicilor guvernamentale, a trecut printr-un proces de restructurare destul
de dificil, care a urmrit incadrarea numrului de indicatori in limitele stabilite la nivelul
Ministerului Administratiei i Internelor, urmrindu-se totodat neafectarea structural i
functional a structurilor operative, pentru a se asigura in conditii optime indeplinirea
scopului fundamental al activittii de politie, respectiv, protejarea i slujirea comunittii.

Caracteristica principal a acestei perioade a fost aceea de reaezare i intrire a


locului i rolului Politiei Romane in spatiul public al institutiilor statului, care s
contribuie la ridicarea parametrilor serviciului public politienesc la cerintele cetteanului
i nevoile comunittilor locale.

Analiza SWOT
Puncte tari
- existenta unui personal calificat cu dispozitie

Puncte slabe
- imaginea negativa a politiei;

spre autoperfectionare continua;


- performanta sistemului informatic.

-salariile politistilor sunt nemotivante;

-criminalitate stradal la un nivel sczut fat de


anii anteriori.

-lipsa consistentei rezultatelor PdP in

-deficit relativ redus de personal la nivelul

imbunttirea imaginii institutiei, pe fondul

dispozitivului de sigurant public i patrulare,

utilizrii deficitare a potentialului uman de ctre

existenta unei logistici adecvate (auto, tehnic

managerii unor subunitti.

I.T., spatii de lucru).

-lipsa capacittii de viziune i planificare

-numr mare de lucrtori tineri al cror potential,

strategic a unor manageri de nivel mediu.

pe msur ce este pus in valoare, va conduce la

-persistenta la unele subunitti a unui stil de

creterea eficientei activittii.

management tributar statisticilor i cifrelor in

-angajarea unor polititi din randul societtii

detrimentul urmririi creterii sigurantei publice

civile(surs extern) a dus la creterea diversittii

prin adoptarea unei atitudini proactive de

specializrilor i viziunii la nivelul echipelor

prevenire a criminalittii.

politieneti i la o posibilitate mai mare de


intelegere a perceptiei comunittii vis a vis de
actul politienesc.
-stadiul avansat al implementrii conceptului
politiei de proximitate care a contribuit la
schimbarea atitudinii polititilor i modului de
abordare a problemelor comunittii.
-creterea permanent a gradului de informatizare
6

i posibilitatea accesrii bazelor de date ale


institutiei de ctre toti polititii.
-utilizarea mijloacelor moderne de abordare a
fenomenului infractional (analiz tactic,
strategic, operational, maparea criminalittii).
-experienta pe linie de ordine public a echipelor
manageriale de la toate nivelele institutiei.
Oportunitati
- legaturile operative dintre autoritatile romane

Amenintari
-tendinta mass media de a responsabiliza politia

competente si autoritatile de aplicare a legii din

pentru aspecte sociale negative ce tin de

strainatate: INTERPOL, EUROPOL i, in viitor,

competenta de solutionare a altor institutii sau

SIS/SIRENE;

sunt generate de lipsa de implicare a institutiilor

- aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca

abilitate, ce face ca gradul de incredere a

efect: ridicarea controalelor intre frontierele inter-

populatiei in politie s fie mai sczut decat in

ne ale statelor membre Schengen, libertatea de

alte tri europene.

miscare a cetatenilor statelor membre;

-fluctuatia polititilor in cadrul structurii de

-colaborare cu Serviciul Roman de Informatii,

ordine public, facilitat de posibilitatea trecerii

Jandarmeria Romana.

in alte structuri prin promovarea concursurilor

-posibilitti de participare a unor ofiteri la cursuri

organizate in acest sens(comp. relatii cu

de pregtire in strintate i folosire a experientei

publicul, corpul ofiterilor, etc.).

astfel acumulate in materia bunelor practici.

-existenta unei tendinte de cretere a


manifestrilor de violent de toate
genurile(verbal, fizic, atitudinal) la nivelul
intregii societti romaneti, generate in principal
de lacune legislative.
-absenta contiintei i atitudinii civice a
populatiei Capitalei ce duce la lipsa de
implicare a cettenilor in prevenirea sau
sesizarea fenomenului infractional.
-creterea influentei ideologiilor extremiste
externe, pe fondul crizei economice ce va
7

genera manifestri antiglobalizare specifice, de


genul celor intalnite i in alte orae europene.

Pe fondul alterarii relatiilor de munca, prin cresterea somajului, scaderea


veniturilor, obtinerea de numerar cu orice pret, chiar si prin acte antisociale precum
talharii, furturi, delapidari, totul a dus la o lupta cotidiana usor de remarcat prin simpla
lecturare a ziarelor sau vizionarea emisiunilor informative. Iar mass-media, prin
nuantarea faptelor negative ale politistilor a facut ca acestia sa fie responsabili de starea
natiunii. Insa politistul devine fara indoiala o victima usor de doborat prin prisma
dificultatii adresabilitatii(nu poate raspunde atacurilor decat intr-un cadru institutional
organizat de purtatorul de cuvant ) si a tendintei exagerate a mass-mediei de a prezenta
actul politienesc ori in deradere prin utilizarea cliseelor sau mediatizarea excesiva a
cazurilor izolate de coruptie ori folosind tonalitati incarcate de repros in legatura cu
insuccesele ivite in munca de politist.
Politistii sunt vinovati atunci cand infractorii ataca banci, cand societatile ce
administreaza case de schimb valutar isi inseala clientii, cand infractionalitatea stradala
cunoaste trenduri ascendente, sau cand soferii inconstienti provoaca tragedii rutiere,
uitandu-se insa eforturile uneori la limita suportabilitatii fizice si familiale depuse de
acestia, absenta resurselor necesare desfasurarii actului politienesc, nesiguranta produsa
de iminenta scadere a veniturilor salariale sau neplata unor drepturi. Politistii isi fac
datoria, iar eforturile lor laudabile in conditiile actuale sunt directionate intr-un singur
sens, acela de a produce starea de siguranta si incredere populatiei.

3. Publicurile organizaiei

Marele public al acestei campanii il costituie personalul Politiei Romane din


domeniul relatiilor publice, mass-media si cetatenii.
Exista insa doua mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern.
Publicul intern este reprezentat de:
- lucratorii care ii desfaoara activitatea in cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau pana la cea
mai mica subunitate sau post de politie sau jandarmerie;
- pot fi lucratori, conducatori, manageri, administratori, personal contractual, personal
civil, Corpul National al Polititilor.
Publicul extern vizat poate fi impartit in mai multe categorii:
-comunitatea toti cetatenii care traiesc intr-o societate, intr-o zona i sunt sau nu afectati
de modul in care polititii ii desfaoara activitatea; cetateanul in general, contribuabilul
obinuit; orice organizatie comunitara, coli, biserici, banci, lideri locali bogati sau saraci,
cinstiti sau necinstiti;
-publicul special cei certati cu legea, inconjurati de rudele, prietenii i adepti ai
acestora, cat i partile vatamate. Cat am incerca sa-i inglobam in categoria numita
,,comunitate, acetia au facut i fac o categorie speciala, deosebita atat pentru institutia
politiei, cat i pentru cetateni;
-mass-media presa locala i nationala, scrisa i audiovizuala, specializata sau
generalista, internet etc.
-institutiile i organismele puterii de stat i ale administratiei de stat (preedintie,
parlament, guvern, prefecturi, primarie, administratie financiara, garda financiara i alte
organisme care administreaza treburi publice i impun respectarea de acte normative;
-partidele politice i orice alte grupari de interese politice i civice, care au un mod
special de a se exprima in functie de interesele pe care le au;
- Asociatia Internationala a Polititilor Sectia Romana.

4. Contextul

Contextul in care se desfasoara campania este unul national,deoarece activitatile


realizate de aceasta institutie vizeaza toti locuitorii tarii,si de ce nu,si unul
international,necesar pentru a reabilita imaginea Romaniei in celelalte tari.

5. Cercetarea
Au fost efectuate analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta care
au aratat ca cetatenii isi impun restrictii de libertate, se izoleaza si nu isi mai parasesc
locuintele foarte des, in special dupa lasarea intunericului, datorita anumitori factori care
influenteaza aceasta temere a populatiei, cum ar fi:
- delincventa criminalitatea vizbile, declarate (furturile, jafurile, agresiunile asupra
persoanelor fizice);
- traficul si consumul de droguri, traficul de persoane, prostitutia, fenomenul de banda
( tineri - drogati - prostituate), mediul inconjurator degradat, sentimentul unei politii
ineficiente in actiunile de retinere a tuturor acestor delicventi, circulatia rutiera si
pericolele sale etc.;
- reclamatiile si parerile cetatenilor, scrisorile de doleante, interpelarile reprezentantilor
locali si ai altor responsabili sociali, numarul de infractiuni constatate;
- anumite categorii de indivizi manifesta teama prntru ca isi inchipuie ca teoretic sunt mai
expusi, si in special: persoanele in varsta ( smulgerea gentii, agresiune, jaf), femeile
( tentativa de viol, viol, violente conjugale), adolescentii (racket, droguri, viol);
-criminalitatea supraprezentata de mass- media sub forma ingrijoratoare, cazuri in care
politia este cotata ca ineficienta;
- mica infractionalitate, intrucat pe cetateanul obisnuit il deranjaza delicte marunte, in
care este direct implicat in calitate de victima.Gama micilor infractiuni, foarte
diversificata de altfel, ar putea fo foare mult redusa daca membrii comunitaiii ar avea in
permanenta pe cineva aproape care sa-i previna;
- factorii socio-economici care impun o noua viziune asupra relatiilor dintre politie si
comunitate.
Au fost monitorizate 15 publicatii (11 cotidiene si 4 saptamanale) din presa scrisa.
Astfel in graficele obtinute s-a urmarit: reflectarea evenimentelor referitoare la institutia
Politiei Romane in presa scrisa pe zile, interesul acordat de presa temelor urmarite in
10

vederea elaborarii analizei, interesul principalelor cotidiene acordat institutiei, reactia


publicului la actiunile intreprinse in cadrul campaniei.

6. Stabilirea obiectivelor organizatiei


Obiectivul principal al campaniei este de a imbunatatii imaginea politiei romane
printr-o cooperare stransa intre mass-media si politie. Transmiterea unui mesaj coerent,
onest si credibil va crea o relatie emotionala pozitiva intre politie si cetatenii pe care ii
protejeaza si va conduce la o mai mare siguranta si incredere in politisti. Activitatile ce
trebuie intreprinse sunt urmatoarele:
1.Destructurarea gruprilor infractionale de crim organizat i judiciare;
2. Intensificarea actiunilor i msurilor de combatere a fenomenului infractional ce
prejudiciaz bugetul consolidat al statului (evaziune fiscal, contraband, splarea
banilor, criminalitatea specific achizitiilor publice);
3. Optimizarea capacittii de actiune a structurilor de sigurant public pentru creterea
gradului de securitate a cetteanului;
4. Orientarea pregtirii profesionale continue in concordant cu noile concepte
implementate i pentru indeplinirea obiectivelor asumate;
5. Gestionare corespunztoare a resurselor umane, financiare i logistice;
6. Creterea gradului de vizibilitate al Politiei Romane pe plan intern, european i
international.

7. Axa de comunicare
Tema acestei campanii o constituie implicarea absoluta a politiei, mass-mediei si a
cetatenilor pentru imbunatatirea imaginii politiei romane atat pe plan national cat si
international.
Sloganul acestei campanii este urmatorul: Fapte,NU Cuvinte!

8. Strategia
11

Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength Opportunities),


construita pe punctele tari ale institutiei i profitand de oportunitatile existente.
Pentru a realiza o comunicare buna cu mass-media, specialitii in relatii publice
din Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa cunoasca specificul sistemului
mass-media i sa se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie sa fie adecvat suportului
mediatic, iar stilul in care este elaborat trebuie sa corespunda principiilor generale ale
scriiturii jurnalistice.
Practicienii din acest domeniu trebuie sa stabileasca relatii personale bune, bazate
pe respect reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie sa fie capabili sa le furnizeze
informatii, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodata, ei trebuie
sa fie capabili sa reziste presiunilor presei i sa nu furnizeze informatii neverificate,
materiale care nu au fost discutate i aprobate de conducerea organizatiei sau opinii
neacoperite de fapte.
In actiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei i de
formare a acesteia nu vor fi neglijati nici factorii psihologici ca: emotiile, sentimentele,
dorintele, deoarece acetia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor
sanatoase ale acestora i la transformarea lor in norme de viata civilizata. De aceea massmedia trebuie sa acorde un interes deosebit calitatii informatiei si nu cantitatii(cum se
tinde tot mai mult tn prezent).
Este necesar sa se comunice i aspectele neplacute din activitatea institutiei sau a
unui angajat al acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de
natura a duce la pierderea credibilitatii, ziaritii apeland la alte surse de informare care
pot distorsiona adevarul.
Se vor organiza intalniri cu presa (briefing-uri sau conferinte de presa) chiar i de
doua ori pe zi daca situatia impune acest lucru asigurand, pe cat posibil, o atmosfera
deschisa, propice dialogului. Se vor activa grupurile de lobby publicatii, institutii,
personalitati publice sau grupuri sociale simpatizante ale institutiei in scopul exprimarii
unor pozitii favorabile.

12

Se va realiza o campanie ce se desfasoara pe o perioada de doua luni prin care se


vor recruta voluntari din randul cetatenilor care vor realiza munca politistilor, cu scopul
de a crea o relatie de prietenie intre politisti si cetateni.

Propunerea tehnicilor de comunicare


Pentru comunicarea eficienta cu mass-media Inspectoratul General al Politiei
Romane va utiliza urmatoarele tehnici i instrumente de comunicare:
Comunicate de presa;
Dosare de presa;
Conferinte de presa;
Dezbateri
Revista presei;
Calatorii de presa;
Alte modalitati (interviul);

9. Suporturile comunicrii informatiilor publice


Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si
populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.
Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa
cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba
contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de
destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intradevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele
mai multe ori sunt neadevarate.
Comunicarea interna, cu salariatii, administratorii, diverse comitete interne etc.
Se va realiza prin urmaatoarele modalitati:
mijloacele de informare in masa centrale i locale ale IGPR;
ordine i buletine informative;
sistemul de radioficare al unitatii;
afie, postere, panouri, aviziere, tabele electronice;
casete video, compact discuri.
13

Comunicarea indirecta sau interpusa poate fi:


scrisa i imprimata (presa scrisa, rapoartele, afiele, materialele publicitare);
inregistrata (banda magnetica, filmul, CD-ul, DVD-ul);
prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).

10.Tipuri de relatii publice


1. Canalele de comunicare
Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si
populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.
Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa
cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba
contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de
destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intradevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele
mai multe ori sunt neadevarate.

2. Suporturile scrise
-analize si sondaje de opinie referitoare la lipsa de siguranta
-afie
-postere
-brosura de prezentare a I.G.P.R.
-pliante
-agende
-realizarea i prezentarea unor chestionare pentru cetateni cu privire la imaginea dorita a
politiei si gradul de multumire a acestora cu privire la serviciile oferite

14

3. Relatiile cu presa
-comunicatul de presa
-proiecte de raspuns la materialele aparute in presa centrala, care prejudiciaza in mod
nejustificat imaginea institutiei;
-monitorizarea materialelor publice aparute in mass-media
-intocmirea de statistici cu privire la perceptia populatiei,dupa aparitia materialelor in
mass-media ce redau aspecte pozitive ale Politiei Romane

4. Publicitatea
-prezenta in emisiuni radio
-insertii tiparituri in ziarul local
-interviuri televizate/ radiodifuzate
-conferinte de presa
-realizarea unei campanii: Cetateni alaturi de politisti

11. Elaborarea mesajului campaniei


Mesajul trebuie s fie simplu i in limbajul receptorului pentru simplul fapt ca
este foarte important s comunici in locul potrivit i prin metode intotdeuna
surprinztoare.Pentru camesajul s ajung la cat mai multe persoane e necesar ca tacticile
campaniei s atrag interesul media,de aceea mesajul campaniei Inspectoratului General
al Politiei Romane este cat se poate de graitor: Fapte,NU Cuvinte!

12. Stabilirea calendarului i a bugetului

15

Saptamana
Activitati
Conferinte de presa

Mai
1 2

Iunie
1 2

Iulie
1 2

Proiecte de raspuns la
materialele aparute in
presa centrala, care
prejudiciaza in mod
nejustificat imaginea
institutiei;
Brosura de prezentare
a I.G.P.R.
Pliante; afise; agende;
pixuri.
Actualizarea
permanenta a site-ului
Politiei Romane
Comunicatul de presa
Interviuri televizate/
radiodifuzate

16

Nr.

Activitatea

Buget

crt.

(RON)

1.
2.

Brour de prezentare a I.G.P.R


Realizarea de Pliante; afise;

50
50

3.
4.

agende; pixuri
Conferine de pres
Realizarea i prezentarea unor

30

chestionare
pentru cetateni cu privire la
imaginea dorit
a politiei si gradul de multumire
a acestora
cu privire la serviciile oferite
Prezena n emisiuni radio
5.

Realizarea unei campanii:

1000

Cetateni alaturi de politisti

6.

Interviuri televizate/
radiodifuzate

Total

1130

Bibliografie

17

1)http://www.politiaromana.ro/prima_pagina/index.aspx
2)http://www.scritube.com/administratie/legislatie/POLITIA-ROMANA83114321.php
3)www.cdep.ro
4)http://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83
5)http://b.politiaromana.ro/
6)http://www.igpr.ro/prima_pagina/index.aspx
7)bernard dagenais-campania de relatii publice
8)Sandra Oliver-Strategii de relatii publice ,Editura: POLIROM ( 2009 ),Ora: Iasi
9)Flaviu Calin Rus -Campanii si strategii de PR ,Editura: INSTITUTUL
EUROPEAN,Ora: Iasi
10)Flaviu Calin Rus- Relatii publice si publicitate,Editura: INSTITUTUL EUROPEAN
(2004 )Ora: Iasi
11) Doug Newsom -Jim Haynes : Redactarea materialelor de relatii
publice,Editura: POLIROM ( 2011 ),Ora: Iasi

18