Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj Napoca

Facultatea de Stiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării

Managementul resurselor umane în sistem public

Planificare strategică
Studiu de Caz
Comuna Suplacu de Barcău

Student,

Costaş Tatiana Larisa

Anul II

Cluj – Napoca
2019
 Cuprins

1. Scurtă fundamentare teoretică şi viziune strategică

2. Avantaj competitiv

3. Analiza principalilor indicatori locali şi problemele strategice cu care se confruntă

3.1 Demografie
3.2 Educaţie şi sport
3.3 Sănătate şi servicii medicale
3.4 Forţa de muncă
3.5 Cultură şi religie
3.6 Infrastructură
3.7 Economie
3.8 Mediul înconjurător

4. Obiective strategice
4.1 Demografie şi calitatea vieţii
4.2 Dezvoltare şi planificare spaţială
4.3 Dezvoltare Economică

5 Analiza SWOT

6 Bibliografie

2
 1. Scurtă fundamentare teoretică şi viziune strategică

Comuna Suplacu de Barcău este localizată în Nord-Vestul României, în judeţul Bihor şi

are în structura sa 5 localităţi (Dolea, Foglaş, Valea Cerului, Vâlcele şi Borumlaca) şi localitatea
de reşedinţă, Suplacu de Barcău. Localitatea Suplacu de Barcau este atestată documentar pentru
prima dată în scrierile episcopiei romano-catolice din Oradea pe anii 1291-1294, cu denumirea
"Villa Zeplac".
În comunităţile mai mici, astfel cum este comuna Suplacu de Barcău, comunitate rurală,
actul decizional este mai direct şi implicarea oamenilor poate fi mai eficientă. Comunităţile
rurale sunt mai neglijate şi de către autorităţile locale, cât şi de cele centrale, care acordă o
importanţă scăzută acestora.
Pentru realizarea unei comunităţi care să satisfacă necesităţile zilnice, dar şi de viitor ale
locuitorilor, este necesar aportul şi implicarea autorităţilor locale, însă responsabiltiate revine
fiecărui locuitor ori întreprinzător. Realizarea dezvoltării durabile trebuie să fie dezideratul
oricărei administraţii moderne şi trebuie să se reflecte în planificarea strategică a paşilor necesari
a fi demaraţi pentru o bunăstare socială şi economică, care contribuie la dezvoltarea ţării. Ca
parte a Uniunii Europene sunt necesare demararea unor strategii de natură a satisface nevoile şi
de a profita de oportunităţile existente, pentru o dezvoltare durabilă.

Un proces strategic complex trebuie să răspundă la următoarele probleme 1:

 “încotro se doreşte să se avanseze?”
 “prin ce parametri se pot traduce scopurile organizaţiei?”
 “ce politici particulare vor implica aceste scopuri?”
 “ce mijloace umane şi financiare vor trebui angajate?”

Deciziile strategice afectează organizaţiile pe termen mediu sau lung, de o manieră

determinată, putând afecta organizaţia şi în alte structuri decât cele vizate. Este necesar ca
managementul strategic să nu vizeze numai procesul de planificare strategică; ci să conţină şi
activităţi legate de managementul resurselor, implementare, control şi evaluarea programelor 2.

În implementarea unui astfel de proces este necesar să fie stabilite concret obiectivele
ţintite. De asemenea, este necesar a se cunoaşte avantajul competitiv pe piaţă, acele puncte care
conferă organizaţiei ceva în plus faţă de principalii competitori. Trebuie avuţi în vedere
principalii indicatori locali, specifici, care sunt vizaţi de schimbare, domeniile care nu
funcţionează conform aşteptărilor sau conform necesităţilor.

Planificarea strategică implică printre altele un obiectiv de dezvoltare durabilă prin

economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai

1
A se vedea, C. Hintea, A. Hudrea, Planificare strategică în sectorul public, Cluj-Napoca, an 2012, pag. 5.
2
Idem, pag. 7.

3
competitive. Totuşi, planificarea strategică nu este un scop în sine, ci mai degrabă un set de
concepte ca îi ajută pe lideri să ia decizii importante şi să iniţieze acţiuni importante.3

Principalul factor strategic cheie în acest caz ar fi industria petrolieră, deoarece toata
comunitatea s-a dezvoltat până în acest punct datorită acestui domeniu, astfel dezvoltarea
industriei din punct de vedere tehnologic, ar conduce şi la dezvoltarea comunităţii.

Creşterea economică este însă cheia succesului. Existenţa unor servicii publice de
calitate, orientate spre cetăţean, o infrastructură menită să funcţioneze la parametri optimi, dar şi
responsabilizarea investitorilor din domeniul petrolier cu crearea unor sisteme de extracţie
nepoluante, reprezintă principalele obiective strategice, care vor atrage după sine îmbunătăţirea
celui mai deficitar domeniu pentru comună, starea proastă a drumurilor naţionale şi judeţene care
străbat comuna. Existenţa unui punct de interes naţional în comună care ar fi un exemplu de bună
practică şi gestiune, ar putea atrage responsabilizarea autorităţilor competente în gestionarea
acestei infrastructuri lasate la voia sorţii de peste 20 de ani. Cu o infrastructură rutieră optimă, se
vor consolida investiţiile private şi vor creşte în eficienţă afacerile.

3
Idem, pag.25.

4
 2. Avantaj competititv

Comuna Suplacu de Barcău prezintă un potențial ridicat de dezvoltare economică prin

dezvoltarea industriilor ce folosesc materiile prime locale și prin atragerea de investitori privați.
Zăcământul de petrol de la Suplacu de Barcău este cel mai bogat din țară, iar exploatarea care se
desfăşoară aici, încă din 1960, asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în
România.

De asemenea, comuna este un spaţiu multicultural, datorită diversificării etnice a

locuitorilor: români, maghiari, slovaci şi rromi.

Un alt punct important îl reprezintă Lacul de acumulare al râului Barcău, punct de

atracţie pentru turişti, datorită peisajului reprezentat de viaductul Autostrăzii Transilvania, care
străbate lacul. La finalizarea lucrărilor, viaductul va deveni cel de-al doilea viaduct ca lungime
din Europa, 1,8 km, fiind cel mai lung din Estul Europei.

Autostrada Transilvania are un tronson care va trece prin Suplacu de Barcău, lucru care
va ajuta la fluidizarea traficului, dar şi la parcurgerea unor distanţe mai mari într-un timp mai
scurt spre oraşele învecinate şi nu numai.

5
 3. Analiza principalilor indicatori locali şi problemele strategice cu care se
confruntă

3.1 Demografie

Analiza evoluției demografice permite crearea de perspective, deci și conturarea unei

strategii de dezvoltare care să corespundă nevoilor comunității. Datele utilizate în această lucrare
sunt furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și se referă la populația după domiciliu, la
data de 1 ianuarie a fiecărui an. Populația după domiciuliu se referă la numărul de persoane cu
cetățenie română și domiciliul pe teritoriul comunei, şi nu se referă la reşedinţă.

Figura 3.1.1 – Evoluţia demografică la nivel naţional

23400000
23200000
23000000
Numar locuitori

22800000
22600000
22400000
22200000
22000000
21800000
21600000
1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016 2018
Anul

Sursa: INSEE

Figura 3.1.2 – Evoluţia demografică la nivel comunal

4943
4858 4872
4810
4754

4628
4557 4559 Nr persoane

1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016 2018

Sursa: INSEE

6
 Între anii 2000 și 2018 evoluția populației arată o scădere ușoară pe nivel național,
regional și județean, implicit şi la nivelul comual se înregistrează aceeaşi scădere. Această
scădere se datorează îmbătrânirii accentuate a populaţiei, depopularii datorate migraţiei, în
special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane sau străinătate, dar şi
datorită sporului natural.

Figura 3.1.3 - Natalitate vs Mortalitate

Natalitate Mortalitate
84 47 50
69 Sursa: INSEE 42 42 46
57 63 39
53
40 46 36
Natalitate Mortalitate

Sursa INSEE

Figura 3.1.4 – Evoluţia emigrărilor Judeţul Bihor

Evolutia emigrarilor din judeţul Bihor

1646

Numarul
persoanelor
emigrate
658
497 521
305
143 176

1992 1996 2000 2004 2010 2014 2017

Sursa: INSEE

7
Figura 3.1.5 – Populaţia pe grupe de vârstă

Anul 2000 Anul 2018

85 ani si peste 22 85 ani si peste 63
80-84 ani 42 80-84 ani 75
75-79 ani 111 75-79 ani 125
70-74 ani 162 70-74 ani 172
65-69 ani 192 65-69 ani 227
60-64 ani 227 60-64 ani 261
55-59 ani 252 55-59 ani 279
50-54 ani 266 50-54 ani 293
45-49 ani 309 45-49 ani 366
40-44 ani 314 40-44 ani 374
35-39 ani 292 35-39 ani 344
30-34 ani 378 30-34 ani 299
25-29 ani 409 25-29 ani 338
20-24 ani 456 20-24 ani 323
15-19 ani 375 15-19 ani 313
10-14 ani 406 10-14 ani 272
5- 9 ani 389 5- 9 ani 224
0- 4 ani 341 0- 4 ani 211

Sursa: INSEE

Cele două grafice de mai sus sugerează tendința de îmbătrânire la populației. Cele mai
pregnante diferențe se observă pentru categoria de vârstă tânără (0-35), unde cei din 2018 ocupă
o pondere mai mică decât cei din 2000. Este important de menționat faptul că până în anul 2000
cea mai mare parte din populația comunei a fost alcătuită din locuitorii cu vârsta între 20-24 de
ani, în anul 2018 cea mai mare parte este alcătuita din locuitorii cu vârsta între de 40-44 de ani,
iar grupele de vârstă 80+ înregistrează o dublare ca număr.

Comuna având poziţionare Nord-

Vestică a atras şi comunităţi etnice, astfel
componenţa etnică a comunei cuprinde
acum patru categorii de locuitori: români,
maghiari, slovaci şi rromi.

Pentru 1,91% din populație,

apartenența etnică nu este cunoscută.
8
- Graficul alăturat este preluat de
pe www.wikipedia.org
 Sub aspect demografic, regăsim tendinta accentuată de migrare a populatiei, în special
tinere, spre alte ţări europene, Ungaria, Slovacia, Cehia, dar şi spre centrele urbane învecinate,în
căutare de locuri de muncă, iar numărul celor care vin este cu mult mai scăzut.
Problematic este şi ritmul accelerat de îmbătrânire a populaţiei, scăderea populaţiei cu
vărstă activă, atrage după sine şi reducerea forţei de muncă.
De remarcat este şi faptul că în ceea ce priveşte sporul natural acesta este în trendul
naţional, în scădere. Procentul mai mare de naşteri se înregistrează în special în comunităţile de
rromi, fiind din păcate proporţional şi cu abandonul familiar, dar şi cu plasamentul copiilor în
instituţii specializate.

3.2 Educaţia

La nivel judeţean, în anul 2017, existau un număr de 206 unităţi şcolare, din care în
comuna Suplacu de Barcău existau 14 unitaţi de învâtământ din care: 8 grădiniţe, 5 unitaţi de
învâtământ primar şi gimnazial, dar şi un grup şcolar industrial cu învăţământ liceal, iar ca şi
număr de elevi identificăm acelaşi trend descendent.

Figura 3.2.1 – Evoluţia persoanelor înscrise la şcoală

1500

1000

Populaţia şcolară
500

0
1992 1996 2000 2004 2008 2012 2016 2017

Sursa: INSEE

Mai jos regăsim situaţia persoanelor înscrise la studii, unde putem observa numărul mai
scăzut al celor înscrisi în ciclul primar, număr direct proporţional cu rata natalităţii în continuă
scădere.

9
Figura 3.2.2 – Numărul elevilor pe nivele de învăţământ – anul 2017

Elevi inscrisi in Elevi inscrisi in Elevi inscrisi in

invatamantul primar invatamantul gimnazial invatamantul liceal

Sursa: INSEE

Rata de promovabilitate a examenului de Bacalaureat la nivelul judeţului Bihor în anul

2018 a fost de 63,37%, iar la nivelului Liceului Tehnologic din Suplacu de Barcău doar 8 elevi
au fost promovaţi în prima sesiune, iar în a doua sesiune au reuşit să promoveze doar 4 persoane,
dintr-un total de 41 elevi.

Reţeaua de învăţământ este bine dezvoltată, regăsindu-se în fiecare sat unităţi de

învăţământ, în preponderent grădiniţe şi scoli primare, iar pentru ciclul gimnazial există transport
rutier asigurat de către unitatea de învăţământ în colaborare cu primăria comunei. De asemenea,
condiţiile de învăţare respectă standardele necesare pentru buna desfăşurare a procesului
educaţional. Însă, puncte slabe regăsim în ceea ce priveşte cadrele didactice, care necesită o mai
bună pregătire şi capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi metode de învăţare.

Problemele apar şi în domeniul diversificării portofoliului de deprinderi şi meserii,

deoarece învăţământul liceal conferă dezvoltarea cunoştinţelor doar pe profilul mecanic. De
asemenea, lipsa posibilităţii de formare continuă pentru adulţi, reprezintă un punct slab.

Comuna dispune de o bază sportivă în curs de dezvoltare, în prezent ea dispunand de

următoarele facilităţi: Sală de Sport Comunală, Sală de Sport Şcolară şi Teren Sintetic la Liceul
Tehnologic Suplacu de Barcău, 4 terenuri de sport. In stadiu de demarare a lucrarilor de
executie se afla si o Baza Sportiva Multifunctionala in vecinatatea terenului de sport communal.

Activităţile sportive sunt în curs de revigorare fiind stimulate de noile terenuri sportive
sintetice realizate în localităţile aparţinătoare comunei. Este de remarcat efortul realizat prin
înfiinţarea Clubului Sportiv Voinţa Suplacu de Barcău, cu o activitate sportivă continuă în cadrul
competiţiilor sportive judeţene. De asemenea, existent Clubului Sportiv Barcăul cu profil de arte
marţiale aduce un plus de competitivitate în cadrul activităţilor sportive locale şi judeţene. Prin

10
sprijinul local îşi desfaşoară activitatea şi o trupă de majorete, precum şi o trupă de dansuri cu
activitate locala, dar şi cu prezenţe notabile la concursuri internaţionale.

3.3 Sănătate şi servicii medicale

La nivelul comunei funcţionează două dispensare medicale, un centru de permanenţă şi

un mini Serviciu de Ambulanţă, care asigură servicii medicale de bază. Datorită gradului de
poluare ridicat există tot mai multe cazuri de îmbolnăviri la nivelul căilor respiratorii şi diverse
forme de cancer, 1 din 100 de locuitori suferă de cancer pulmonar, iar 20 % dintre copii sunt
diagnosticaţi cu astm bronşic, datorită unei substanţe nocive, benzo(a)pirenul, 60-70% dintre
îmbolnăviri se datorează poluării cu această substanță.

Din pacate, problemele deosebite sunt datorate incidenţei mari a bolilor cardiovasculare,
a bolilor respiratorii si a bolilor de natura canceroasa, datorate se pare poluarii industriale.

Există dotări ale dispensarelor medicale necoresponzătoare şi învechite, care îngreunează

sau împiedică diagnosticarea, dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament, chiar
existând un Centru de Permanenţă şi Serviciu de Ambulanţă.

3.4 Forţa de muncă

În luna noiembrie a anului 2018, la nivelul judeţului Bihor s-a întregistrat un procent de
1.6% şomaj, existând la nivel de judeţ un număr de 176515 salariaţi. Câştigul salarial mediu brut
în luna noiembrie 2018 în judeţul Bihor a fost de 3.801 lei/persoană. La nivelul aceleiaşi luni, în
Suplacu de Barcău exista un număr de 38 de şomeri înregistraţi, adică 1,31% din populaţia
comunei.

Figura 3.4.1 – Evoluţia numărului de şomeri la nivelul comunei

Şomeri
2018 69
2017 241
2016 321
2015 276
2014 240 Şomeri
2013 232
2012 226
2010 244

0 50 100 150 200 250 300 350

Sursa: INSEE

11
 Majoritatea persoanelor care nu sunt înregistraţi ca şomeri la Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de muncă, lucrează în strainătate ori ca sezonieri, ori pe perioade limitate de
timp, aşadar în acest moment aceste valori nu prea coreleaza cu realitatea.

Problemele în acest domeniu sunt cele clasice: nivel relativ ridicat al şomajului, deşi
situat sub nivelul mediu din zonele rurale ale judeţului Bihor, ar trebui să aibă un nivel scăzut
datorită potenţialului energetic şi industrial existent. De asemenea, acesta poate fi şi un factor
care atrage această rată a şomajului, deoarece există un singur domeniu de activitate în afară de
acesta, comerţul. O altă problemă este reprezentată de mentalitatea închisă faţă de schimbare şi
reconversie profesională.

3.5 Cultură şi religie

La nivelul comunei, datorită multiculturalităţii existente şi religiile sunt diversificate.

Figura 3.5.1 – Procentajul adepţilor pe religii (Sursa www.wikipedia.org)

ortodocși
1.91
romano-catolici
3.90 2.48 2.20

19.88 37.35 reformați

31.89 greco-catolici

baptiști

penticostali

apartenenţă confesională
necunoscută

Tradiţiile sunt păstrate în preponderent de comunitatea slovacă, ceilalţi locuitori prezintă

un interes relativ scăzut pentru tradiţii şi folclor. Reţeaua căminelor culturale este reabilitată,
fiecare localitate aparţinătoare comunei, dispunănd de o astfel de locaţie.
S-a finalizat construcţia Caminului Cultural din localitatea Borumlaca şi a celui din
Suplacu de Bacău. De asemenea, au fost reabilitate Caminele Culturale din localităţile Dolea si
Valea Cerului, aici construindu-se şi o sala de evenimente. Totuşi se observă un interes relativ
scăzut pentru datini şi tradiţii culturale, deşi comuna este un conglomerat de comunităţi etnice şi
religioase foarte variate. Cu toate acestea, s-a dezvoltat ansamblul de folclor slovac Cerovina,
care a adus interes pentru cultură şi în cadrul celorlalte comunităţi etnice

12
3.6 Infrastructură
La nivel regional, principala problemă a regiunii Nord-Vest în ceea ce privește rețeaua de
drumuri publice este reprezentată de capacitatea insuficientă de a prelua traficul greu și
vehiculele demare tonaj, de lipsa autostrăzilor, de iluminatul și marcajele realizate nesatisfăcător,
care conduc la micșorarea vitezei de deplasare, creșterea timpului de deplasare și la un consum
sporit de combustibil, ceea ce se reflectă în costuri sporite.
În ultimii ani, la nivelul comunei s-a reuşit extinderea reţelei de canalizare în toate
localitaţile comunei, dar şi a reţelei de apă, fiind conectată la acestea fiecare gospodărie. Totuşi,
sistemele de alimentare cu apă curentă prezintă deficieţe în funcţionare şi în asigurarea
necesarului de consum, iar reţeaua de canalizare deşi întinsă ca lungime, este pentru marea
majoritate a gospodăriilor, nefuncţională, astfel apele menajere sunt deversate în locuri
neamenajate, iar cele mai multe gospodării nu au fose septice.
De asemenea, s-a reuşit asfaltarea tuturor drumurilor şi străzilor comunale. Comparativ,
în comuna Ciugud din judeţul Alba, până şi drumurile agricole au fost asfaltate.
Există clădiri administrative care necesită reparaţii şi dotări moderne (Oficiul Poştal,
Poliţia) şi servicii publice/private necesare deficitare sau inexistente, datorită lipsei infrastrucurii
necesare (puncte de lucru ale băncilor, supermarket-uri, etc).

În privinţa transportului, problemele sunt numeroase de la starea tehnică

necorespunzătoare a drumurilor naţionale care traversează comuna, dar care o şi leagă de oraşele
din împrejurimi, la inexistenta unei şoseele de centură care sa gestioneze traficul greu care se
desfăşoară prin localitatea Suplacu de Barcău. De asemenea, deficienţe există şi pe partea
transportului public în comun aproape inexistent, dar şi a ameninţarii desfiinţării rutelor CFR
care tranzitează comuna.

3.7 Economie
În resursele comunei zace cel mai bogat zăcământ petrolifer al României, şi oferă
bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Resurse
Minerale, zăcământul petrolifer de la Suplacu de Barcău se numără printre cele mai mari 10
zăcăminte de ţiţei, după producţie. Având în vedere aceste aspecte, putem concluziona că bugetul
comunei nu este mic. Iar odată cu asocierea cu alte comune învecinate, s-au atras fonduri
europene nerambursabile pentru dezavoltarea economico-socială.
Deşi cu un potenţial uriaş în privinţa investiţiilor datorită resurselor minerale de petrol,
există resurse financiare insuficiente, iar investiţiile autohtone şi străine sunt limitate, datorită
infrastructurii. Echipamentele şi tehnologiile utilizate sunt învechite şi poluante. Iar principala şi
singura industrie este cea bazată pe extracţia de petrol, iar exploatarea resurselor forestiere se
practică în satele aparţinătoare comunei, la nivel redus, însă toate acestea sunt nedurabile.

13
 Deşi terenurile sunt productive, în ultimii ani au fost cultivate într-o cota foarte scăzută,
datorită resurselor financiare insuficiente, a investiţiilor puţine, a utilajelor agricole învechite,
rudimentare şi tehnologiilor neperformante. Un alt factor care a contribuit la acest lucru este şi
media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole, dar şi a pieţei de desfacere
reduse.

La nivel comunal există unităţi comerciale mici, cu profit mic, de o diversitate redusă,
majoritatea fiind orientate spre alimentaţie publică – magazine alimentare şi baruri, cu orientare
spre clienţii locali, dar şi cu o valorificare slabă a resurselor locale.

Turismul este aproape inexistent la nivel de comună, majoritatea vizitatorilor provin din
rudele celor care locuiesc în comună sau a persoanelor apropiate acestora. Acest lucru se
datorează inexistenei produselor turistice sau a promovării slabe, a unei strategii pentru atragerea
turiştilor sau a personalului specializat. Singurele puncte de atracţie sunt spectacolele anuale
ocazionate de Zilele Comunei sau a Festivalului Internaţional de folclor slovac. Un punct de
atracţie neexploatat este Lacul de acumulare a râului Barcău, care este neamenajat, nu are un
punct de atracţie pentru turişti (restaurante, activităţi în aer liber: bărcuţe, hidrobiciclete etc) şi
periodic este plin de deşeuri care vin de pe versanţi, un peisaj dezolant.

3.8 Mediul înconjurător

Cele mai mari probleme în acest domeniu sunt cauzate de exploatarea intensivă a
resurselor de petrol, care datorită tehnologiei învechite, afectează aerul, solul şi apa. Alte
probleme sunt cauzate de inexistenţa unui sistem de gestionare a deşeurilor neorientat spre
colectare selective a desurilor sau a educaţiei ecologice. Ca urmare a acestor factori, tone de
deşeuri se adună periodic în lacul de acumulare a râului Barcău.

O altă problemă, este constituită de defrişările efectuate, neorganizat, în pădurile

comunei.

14
 4 Obiective strategice

4.1. Demografie şi calitatea vieţii

a. Populaţia şi nevoile sociale
Obiective strategice pe termen mediu şi lung:
- condiţii de viaţă atractive pentru tineri;
- condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii;
- dezvoltarea infrastructurii comunei, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă atractive
pentru familiile tinere.

b. Educaţie şi sport
Obiective strategice pe termen mediu şi lung:
- diversificarea portofoliului de meserii şi deprinderi practice, accesibile populaţiei
şcolare, precum şi asigurarea şansei reconversiei profesionale pentru populaţia adultă;
- îmbunătăţirea continuă a asigurarii cu cadre didactice pregatite şi dotări moderne, de
natură a asigura un învatamant flexibil, performant, adaptat nevoilor curente;
- revitalizarea organizaţiilor civice existente;
- posibilitatea de formare continuă pentru adulţi.

Deşi condiţiile necesare practicării unor sporturi există la nivelul comunei, interesul
pentru acestea este unul mediu vara şi scăzut iarna.

Obiective pe termen mediu şi lung:

- baze materiale corespunzătoare pentru practitarea de sporturi individuale şi de masă;
- sprijinirea în desfăşurarea unor competitii sportive la nivel local, înfiinţarea Cupei
Barcăul pe diverse sporturi şi grupe de vârstă;
- promovarea activităţilor sportive prin intermediul şcolilor.

c. Starea de sănătate şi serviciile medicale

Obiective pe termen mediu şi lung:

- access facil la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente;
- asigurarea accesului facil la serviciile medicale de calitate, prin dezvoltarea Centrului
de permenenţă şi a microstatiei de salvare existente, dotarea acestora cu personal şi
aparatură necesară;
- elaborarea şi punerea în aplicare a unor măsurilor de reducere a poluării aerului,
solului şi apei;

15
 - educarea populaţiei în ceea ce priveşte metodele de prevenţie a unor sarcini nedorite
existente în comunităţile rrome, dar şi privind starea generală de sănătate şi
modalităţile de a duce o viaţă sănătoasă.

d. Starea de ocupare a forţei de muncă

Obiective pe termen mediu şi lung:

- locuri de muncă suficiente şi în domenii variate de activitate, cu venituri
îndestulătoare pentru satisfacerea nevoilor de trai;
- posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesională în domenii căutate pe piaţa
forţei de muncă;

e. Cultură şi religie

Obiective pe termen mediu şi lung:

- desfăşurarea unor activităţi culturale regulate;
- mărirea fondului de carte de la biblioteca şcolară, dar şi deschiderea unei biblioteci
comunale cu acces general pe bază de abonament;
- stimularea înfiinţării ansamblurilor artistice pentru antrenarea tinerilor în activităţile
culturale şi de exprimare artistică sau deschiderea unor cluburi cu activităţi specifice
(dans, teatru, şah);
- păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor culturale, a datinilor si obiceiurilor, mod de
promovare la nivel zonal, naţional şi internaţional;

f. Mediul înconjurător

Obiective pe termen mediu şi lung:

- promovarea practicilor de agricultură ecologică;

- realizarea unor cursuri de educaţie ecologică, a unor mecanisme de colectare
selectivă a deşeurilor, dar şi a unor măsuri punitive pentru cei care încalcă regulile
referitoare la mediu;
- curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public, dar şi suplimentarea numărului de
coşuri de gunoi existente pe domeniul public;
- împădurirea suprafeţelor degradate, gestionarea eficientă a ariilor protejate.

4.2. Dezvoltare şi planificare spaţială

Obiective pe termen mediu şi lung

16
 - dotări edilitare funcţionale şi capabile să deservească cetăţenii localităţii în condiţii
civilizate;
- dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural;
- realizarea cu prioritate a retelei de canalizare si statiei de epurare în toată comuna
Suplacu de Barcău, astfel încât acestea să fie funcţionale şi să poată fi utilizate
coresponzător întrebuinţării;
- programe de informare a populaţiei asupra poluării şi riscurilor cauzate de de deversarea
apelor uzate în locuri neamenajate, asupra utilizării durabile a resurselor de apă şi a
prevenirii poluărilor;
- accesarea unor fonduri pentru construirea unei şosele de centură în localitatea Suplacu
de Barcău;
- înaintarea unor cereri la nivel judeţean pentru ca reţeaua de drumuri judeţene şi
naţionale să fie funcţională;
- sistem de transport public comunitar.

4.3. Dezvoltare Economică

a. Industria
Obiective pe termen mediu şi lung
- industrie diversificată, dinamică. tehnologică şi nepoluantă, durabilă.

b. Agricultura
Obiective pe termen mediu şi lung:
- practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din
comună;
- activităţi agricole diversificate prin asocierea producătorilor;
- politici de marketing eficiente.

c. Comerţul şi serviciile
Obiective pe termen mediu şi lung
- diversificarea obiectului de activitate al firmelor.

d. Turismul

Obiective pe termen mediu şi lung:

- practicarea unui turism integrat, cu atracţii turistice (drumeţii, vizitarea punctelor

memoriale, ex. Statuia lui Iisus Hristos, copie a celei existente în Rio de Janeiro);
- realizarea unor produse turistice diversificate (cultura gastronomică slovacă şi
maghiară);
- realizarea şi promovarea unor evenimente locale;
- adoptarea unor măsuri eficiente de promovare a posibilitatii de dezvoltare turistică.

17
 5. Analiza SWOT
Puncte tari
- Resurse naturale semnificative de petrol
şi cărbune, cu vechi tradiţii de
exploatare;
- Existenţa forţei de muncă deţinătoare de
pregatire în domeniu industrial
(mecanici, electromecanici,
sondori,mineri);
- Existenţa unei comunităţi cu o puternică
diversitate etnică (români, maghiari,
slovaci şi rromi);
- Existența structurilor de învățământ
utilate, care asigură instruirea populației
la nivel elementar;
- Amplasarea comunei în zona DN 19 B şi
DJ 191 B, precum şi în traseul
Autostrăzii Transilvania;
- Existenţa lacului de acumulare a râului
Barcău, cu un viaduct de 1,75 km;
- Existența spațiilor destinate desfășurării
evenimentelor culturale în fiecare sat
(Cămin Cultural);
- Existenţa în satul Borumlaca a replicii
statuii din Rio de Janeiro reprezentând pe
„Iisus Redentor”;
- Ansamblul de dansuri şi cântece populare
slovace „Cerovina” din Valea Cerului;
- Organizarea Festivalului Internaţional de
Folclor Slovac de la Valea Cerului;
- Conexiune la servicii de internet pe toată
raza comunei.
18
Puncte slabe
- Situarea la circa 25 km. distanţă de
oraşele Marghita şi Simleul Silvaniei,
centre urbane cu potenţial de atracţie
pentru tineret;
- Insuficienta diversificare a activităţilor
industriale;
- Locuri de munca insuficiente datorită
restrângerii numărului de locuri de
muncă în industria extractivă a
petrolului;
- Încetarea activităţii de exploatare a
cărbunelui;
- Lipsa locurilor de muncă pentru femei;
- Starea proastă a drumului judeţean DJ
191 B, precum şi a drumului naţional
DN 19 B;
- Sursa de apa este, pentru majoritatea
comunei, Staţia de Potabilizare a SC
Petrom SA, cu apă utilizabilă mai mult
în industrie, decât spre folosinţă
casnică;
- Pregătire profesională insuficientă şi pe
un singur domeniu;
- Colectarea neselecţionată a deşeurilor;
- Lipsa unei rampe ecologice de
depozitare;
- Deteriorarea calității solului și inclusiv
a apei (prin poluare, prin depozitarea
necontrolată a deșeurilor menajere,
depozitarea necorespunzatoare a
deșeurilor, fertilizare cu ingrășaminte
naurale sau fertilizanți chimici)
 Oportunităţi
- Posibilitatea accesării programelor
comunitare structurale, care să
participe la dezvoltarea turismului;
- Existenţa la nivelul comunei a
investitorilor de succes, cu potenţial;
- Dezvoltarea activităţilor de punere în
valoare a patrimoniului cultural şi
istoric al comunei;
- Programe de ecologizare realizate de
către SC Petrom SA;
- Atragerea tineretului de vârstă şcolară
în activităţi specifice de prezervare a
mediului;
- Dezvoltarea sectorului agricol prin
crearea unor asociaţii de proprietari
sau cooperative;
- Posibilitatea accesării de fonduri
guvernamentale sau europene pentru
implementarea proiectelor
- Campanii de conștientizare și educare
a populațieii asupra importanței
protecției mediuliu, dezvoltării durabie
și sustenabile
- Existența unuor strategii ce prevăd
dezvoltarea energiei verzi
Ameninţări
- Reducerea potenţialului economic al
comunei prin restrângerea activităţii
industriale extractive;
- Amplasarea într-un areal predispus la
calamităţi naturale ( inundaţii, alunecări de
teren datorate în special exploatărilor);
- Reticenţă la schimbare, în special la
nivelul populaţiei de vârsta adultă;
- Creşterea somajului în rândul tinerilor
absolvenţi;
- Existenţa unor zone cu tradiţie turistică în
vecinătatea apropiată;
- Neimplicarea în dezvoltarea zonelor şi a
potenţialului turistic;
- Reticenţa şi nepăsarea locuitorilor la
măsurile de protecţie a mediului;
- Creşterea nivelului de îmbolnăviri al
locuitorilor, datorită gradului de poluare
ridicat;
- Imposibilitatea gestionării selective a
deşeurilor.
19
 Bibliografie

Cărţi şi tratate:
- C. Hintea, A. Hudrea, Planificare strategică în sectorul public, Cluj-Napoca, an 2012

Surse internet:

- www.wikipedia.org
- www.insee.ro
- www.bihor.insse.ro
- www.transilvaniareporter.ro
- www.suplacudebarcau.ro
- www.economica.net

20