.....

Ifl
=c

'"'0 J

C>

~... , I

f"()

''t-

Z <C
c:n r:

.
0:::: C> w Z U m

I \ I

<C w

.5

~,-.-

Bujiile au un rol important pen~ru buna funcfionare a instalafiei de aprindere a motorului de outomobi./. Bujiile corespunzatoare. alese potrivit condifiUor de eJCIploatare. reg/ate ~i montate corect. asigura funcfionarea normala a moto,rului ~i au un rol ins'emnat in rea.lizarea de economii de carburanfi. lucrarea grupeaZa sintetic notiuni/e strict necesare pentru utilizarea cu rezultate optime a buji,ilor in exp/oata're ~i pentru rezolvarea tuturor probleme/or care se ivesc, de 10 alegerea unui anumit tip de bujie, in funcfie de condifiile de funcfionore. pina 10 remedierea unor defecfiuni ce se pot ivi in timpul functionarii automobilelor af/a'te in ci~ulafie in tara 'noastra. lucrareacuprinde: ro/ul ~i un scu,rt i'storie al evolutiei bujiilor, construCfia. valoarea termica, funcfionarea, expfoatarea. intretinerea ,in finaJ, defecte/e bujiHor, cu ca'uzele respective si modul de ~i, remediere. . Lucrarea prezinta n.umeroase tabele ~i ilustrafii. referi,toare. in special, fa tipurile de bujii de fabricatie romoneasca, dar ~i la echivalentele cubujiHe de fabri-catie stra.ina. In ceea ce prive~te modu/ de utilizare. intrefinere ~i remediere a bujiilor. lucrarea are caracterul unui indrumar practic. ara,tind operafiNe ~i mijloacele cu care se exec'uta anumite operafii. atit de catre conducatorul auto, cit ~i in ateHere/e de intrefinere. lucrarea. conceputa in a~a fef indt so prezinte interes ~i so poata fi i'nfe/easa u~or de un cere ilarg de cititori. este adresata conducatorilor auto profesioni~ti, mecanicilor din ate. lierele de in~refinere ~i reparafii auto, mai~trilor ~i tehnicienilor auto ~i tuturor conducatorilor ,cuto amatori.

CUPRINSUL

1. Generalitati 1.1. Rolul bujiei in func~ionarea motoarelor de automobile cu aprindere prin scin-

teie . . .

1.2. Defini~ie ~i clasificari 1.3. Scurt istoric al evolu~iei bujiilor 2. Constructia bujiei 2.1. Tipuri constructive . 2.2. Descriere. Elemente componente 2.3. Construc~ii speciale de bujii
2.4. Dimensiunile bujiilor

5 6 6 9 9 10 23 26 27 31 32 42 42 52 55 59 66

. .

Control ~tiin!ific: ing. $OIMAN MIHAIL Reda.ctor: ing. IONESCU MARIA-ANTOINETTE Tehnoredactor: MORARESCU VALERIU

2.5. Materiale pentru. construc~ia bujiilor 2.6. Amplasarea bujiilor 2.7. Valoarea termica a bujiei 3. Functionarea bujiei 3.1. No~iuni genera Ie privind aprinderea la motoarele cu aprindere prin scinteie

Bun de tipar: 10.02.1976. Coli de tipar: 3,5. Tiraj: 27000+70 exemplare brO$ate. C.Z.: 621.43.04.
rioarul executat sub comanda nr. 50S, la' Intreprinderea poligl'aficA ..Cri~ana" Oradea. str. Moscovei nr. 5. Republica SociaUstA Romania

",r
I

3.2. Producerea scinteii . . .

I I
I

I
t

3.3. Regimul de func~ionare a bujiilor 3.4. Bujia ~i consumul de carburanti 4. Exploatarea ,i intretinerea bujii'lor 4.1. Alegerea bujiilor in func~ie de condi~iile de exploatare
3

66

4.2. Montarea ~i demontarea bujiilor 4.3. Controlul ~i intre~inerea bujiilor in ex. . . . . . . . . . . ploatare 4.4. Durata de exploatare a bujiilor . . 4.5 Scule ~i dispozitive pentru montarea.
controlul ~i reglarea bujiilor

..

79
84 92

1.

GENERALITATI

. . . .

93 95

5. Defectiuni,cauze ,i remedieri
Bibliografie

. . . . . .

6. Incercarea bujiilor. . . . . . . . . .

106
109

. . . . . . . . . . . . . .

1.1. ROlUL BUJIEI TN FUNqlONAREA MOTOARELORDE AUTOMOBILE au APRINDERE PRIN SCINTEIE

Deplasarea automobilelor se realizeaza utilizind puterea motorului, care se obtine prin arderea combustibilului in cilindri, energia chimica a combustibilului transformindu-se in energie mecanica. La automobilele alimentate cu benzina, pentru arderea combustibilului, motoarele sint prevazute cu echipamente de aprindere care, utilizind curentul electric furnizat de bateria de acumulatoare, produc, prin intermediul bujiilor, scintei potrivit cic1ului de functionare. Aprinderea prin bujii este generalizata la automobilele care folosesc benzina. Exceptii rare se intilnesc la unele automobile de sport, la care aprinderea se face cu ajutorul unui generator electric de inalta tensiune de curent alternativ, denumit magnetou (realizat de Gramme Zenoble in anul 1896). La motoarele de. automobile care functioneaza cu motorina (diesel), aprinderea se realizeaza datorita temperaturii ridicate care se obtine la comprimarea puternica a amestecului carburant, fara a fi necesare bujii. Exista totu~i ~i unele motoare diesel care utilizeaza 18 pornire un tip special de bujii incandescente. In lucrarea de fata se trateaza numai bujiile motoarelor care functioneaza cu benzina (cu sistemul de 5

aprindere prin scinteie) 1?icare echipeaza marea majoritate a automobilelor ce circula in prezent pe glob. Rolul bujiei in functionarea motoarelor de automobile cu aprindere prin scinteie este deosebit de important, deoarece scinteia declan~eaza arderea amestecului carburant, proces care determina cre~terea presiunii gazelor in camera de ardere, producind deplasarea pistonului.
1.2. D6FINITIE $1 GLASIFICARI

Bujiile se clasifica astfel: dupa modul de montare al izolatorului ceramic: cu izolator fixat in corpul metalic sau cu izolator demontabil; - dupa modul de realizare a eledrodului central: cu electrod central continuu 'Sau cu electrod central intrerupt; - dupa materialul din care sint confectionati izolatorii: portelan, ceramica, sticla, mica, st~atita, argila, urolit, corindon cu bor, corindon cristaloid, piramit etc.; - dupa numarul electrozilor laterali: cu unul, dai sau mai multi electrozi; - dupa valoarea termica: foarte calde, calde, mijlocii, reci, foarte reci, cu valori termice multiple; - dupa lungimea partii filetate de in~urubare in chiulasa: cu filet lung, normal (egal cu grosimea chiulasei) sau scurt.

1.3. SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI BUJIIWR

Prima bujie a fost construita de Jean Lenoir in anul 1860. Bujia Lenoir producea scinteia de aprindere a amestecului carburant prin doua fire de platina intro6

duse intr-un izolator de portelan. Cureptul electric de inaIta tensiune era primit de la 0 bobina de inductie Ruhinkorff alimentata de 0 baterie de acumulatoare (construita de Plante Gaston in anul 1859). Principiul de function are al bujiei Lenoir este utilizat 1?iin zilele noastre, cu anumite imbunatatiri constructive. S-au experimentat insa 1?ipus la punct 1?iaIte echipamente de aprindere. In anul 1883, Gottlieb, Daimler 1?iMeybach au in'trodus aprinderea prin tub incandescent. In anul 1900 s-a utiIizat sistemul de aprindere prin magnetou, iar in anul 1908 Henry Ford a utiLizat aprinderea prin magneti 1?ibobine, tara a fi nevoie de acumulatoare. In anul 1915 s-au creat echipamente de bobina (Deleo - Remy), care aprindere cu baterie se aplica ~i in zilele noastre, cu perfectionari continue. Dintre solutiile eficiente de echipamente de aprindere se mentioneaza: - solutia clasica, cu un singur distribuitor, un rotor ~i 0 bobina de inductie; echipamente de aprindere cu: - doua bobine de inductie, un distribuitor, doua ruptoare 1?i doua rotoare, utilizate in generalla motoarele V 8 1?iV 12; doua bobine de inductie, un distribuitor 1?i doua ruptoare, insa fara rotor ~i capacul distribuitorului, utilizate la motoarele cu patru cilindri ; trei bobine de inductie, fiecare ciIindru avind propriul sau ruptor dispus la 1200 (Wartburg) ; - echipamente cu sisteme electronice. de aprindere (din anul 1966), care pot fi: inductive (cu tranzistor 1?i intreruptor mccanic sau cu tranzistor ~i in-

~ I I

treruptor electromagnetic) sau capacitive (cu condensatoare). Cu timpul au fost perfectionate 1?idispozitivele pentru corectia avansului 1a aprindere, realizinJClu-se diferite tipuri constructive: manua1e, cu avans fix, cu selector octanic, cu buton actionat de 1a tab10ul .de bord, cu regulator centrifugal, prin depresiune, automate etc. Tipurile de bujii s-au diversificat, astazi existind bujii cu valori termice diferite, antiparazitate, capsulate, demontabile, incandescente, cu ec1ator, cu scaun conic, fara garnitura termoplastica, de stida, cu interstitiu superficial.

2.

CONSTRUCTIA BUJIEI

2.1. TIPURI CONSTRUCTIVE

Din punet de vedere constructiv, principale1e tipuri de bujii sint cele demontabile 1?i cele nedemontabile. Elementele de baza componente ale ambelor tipuri sint acelea1?i. Bujiile demontabile sint numite astfel deoarece ofera posibilitatea scoaterii izolatorului din corpul bujiei in vederea curatirii. Dupa scoaterea izolatorului, intreaga suprafata a acestuia poate Ii verificata 1?i curatata, iar restul bujiei 1?iin special electrozii, fiind degajati de izolator, pot fi curatata in conditii mai bune. Bujiile demontabile necesita ins a un timp mare pentru efeetuarea lucrarilor de intretinere ~i 0 mare atentie 18 montarea izolatorului, care trebuie fixat in pozitia cea mai corecta, pentru a se asigura etan~eitatea; de asemenea, trebuie utilizate scule speciale pentru strlngerea cu 0 forta bine limitata a izolatorului. Datorita dezavantajelor pe care Ie prezinta, bujiile demontabile au 0 raspindire din ce in ce mai restnnsa. Bujiile nedemontabile sint geneJ:'1alizate la majoritatea automobilelor care circula in prezent. La acest tip de bujii izolatorul este fixat de corpu1 bujiei prin bordurare la cald sau la rece. Unele bujii nedemontabile, denumite capsulate, sint imbracate intr-un inveli~ de cauciuc sau ebonita ~i sint destinate pentru automobilele speciale, care in 9

expioatare pot trece prin apil, in scopu1 de a asigura functionarea normala a motorului in astfel de situa~ii. Bujiile cu incandescentii se utilizeaza la unele motoare diesel pentru pornirea la rece, avind in locul electrodului central 0 rezistenta electrica spiralata, care la trecerea unui curent electric de 30-40 A se incalze~te pina la incandescenta.

insa pozitii diferite fata de acesta (fig. 4). Unele bujii au electrodul lateral in forma de inel. Electrozii bujiilor din fig. 4 sint reglabili, cu exceptia celor din fig. 4, e !?i f.

2.2. DESCRIERE.ELEMENTE COMPONENTE

Partile principale ale unei bujii demontabile sint aratate in fig. 1, iar ale unei bujii nedemontabile in fig. 2. Electrodul centml are forma unei tije. Se confectioneaza din aliaje speciale care con tin: wolfram, fier, magneziu, mangan, cupru, argint, bariu, iridiu, crom, platina, siliciu, fosfor, poloniu etc. Electrodul central poate fi continuu sau intrerupt. In fig. 3, a se arata un electrod central intrerupt, la care legatura intre corpul electrodului !?i virf se face printr-un fir subtire de nichel, crom-nichel sau cupru. Bujia aratata in fig. 3, b nu are nici 0 legatura intre corpul !?i virful electrodului central, in acest caz constructia electrodului central indeplinind rolul unui eclator*, impiedidnd in mare masura scurgerea curentului electric, daca bujiile sint ancrasate. Electrozii Zaterali, denumiti !?i electrozi de masa, pot fi in numar de 1 pina la 4. Majoritatea bujiilor sint insa prevazute cu un singur electrod lateral. Electrozii laterali sint, in general, confectionati dintr-'un fir metalk, din acela!?i material ca !?ielectrodul central, avind
Ec1ator-dispozitiv cu doi electrozi plasati intr-un dielectric, astfel incH atunci dnd tensiunea electddi trece de 0 anumita valoarc, se produce 0 sdnteie intre acefitia.

/2

9 B 7

Fig.

1 electrod central; 2 electrod lateral; 3 partea filetatli de in~urubare in chiulasa motorului; 4 parte hexagonalli pentru stringere sau d~urubare; 5

1. Bujie eu izolator demontabil:

Fig. 2. Piirtile eomponente ale unei bujii nedemontabile:

1

trodului) ; 2 electrodului
lateral; 4

electrod

central
corp

central;

virful
3

(corpul

electrod
5

(Ciocul)

elec-

metalic;

piulitli; 6 - corpul izolatorului; 7 - piulitli de fixare a fi~ei; 8 material de leglitUrli; 9 - garniturli; 10 - corp metalic; 11 - inEil de etan~are; 12 piciorul (ciocul) izolatorulul.

- contra-

partea filetatli a corpului metalic; 6 garniturli de etan~are exterioarli; 7 ~i 8 garnituri de garniturli etan~are interioare; 9 de etan~are din caolin presat; izolator; 11 ~alba electro10

dului central;
stringere material central

12 -

hexagon de

liFt de fixare a fi~ei.

sau de~urubare; 13 de lipire a electrodului (termociment); 14 - piu-

11

10

Pozitia electrozilor prezent in constructia minime a muchiilor prezinta dezavantajul

din fig. 4, a este cea uzuaUi in bujiilor ~i are avantajul uzurii electrodului central. In schimb, ca ingreuneaza accelerarea mo-

citat

!?i are 0 fiabilitate

mai

scazuHi.
bun

Solutiile

din

fig. 4, e !?i

of era

un contact

al scinteii

cu ames-

tecul carburant, creind motorului posibilitati foarte bune la ralanti !?i accelerare !?i in acela!?i timp bujiile

2
It

QW.
d'

a
Fig. a 3. Bujii

b
cu electrodul intrerupt: central_

cu legiltura prin fir metallc intre corfArii pul l;Ii virful electrodului central; b legilturil intre corpul l;Ii virfu! electrodului; I corpul electrodului central; Z fir de legAturil; 3 virful electrodului; 4

..w
e f

eclator.

_
scindezb-d. soli-

Fig. 4. Pozitia electrozilor laterali de electrodul central:

fata

torului, avind 0 suprafata redusa de contact a teii de aprindere cu amestecul carburant. Acest avantaj este eliminat partialla bujiile din fig. 4, Totodata, ele~trodul central din fig. 4, d este mai 12

a suprafetele virfului electrodului central l;Ii ale electrodului lateral sint plane l;Ii paralele, iar suprafata de descilrcare a electrodului central este in intregime acoperitil de electrodul lateral; b electrodul lateral acoperil partial virful electrodului central; c, d l;Ii e electrodul lateral are extremitatea de 0 parte a virfului electrodului t, g, h, i electrozi laterali mulcentral; . tipli.

13

sint supuse unoI' solicWiri termice mai reduse. La bujiile din fig. 4, g-i, sdnteia are un drum libel', cu ca1Witi de acce1erare exceptionale. Bujiile cu doi electrozi 1aterali asigura 0 functionare corecta 1a ralan ti 1?i0 accelerare foarte buna. La aceste bujii fenomenul de preaprindere este redus, reglare a distantei dintre electrozi se face la intervale mari, iar uzura in exploatare este mica. Au dezavantajul ca mic1?oreaza suprafata de intrare a gazelor in corpul bujiei, condudnd astfel la ancrasarea ciocului izolatorului ceramic, care este greu de curatat. Atunci dnd electrozii 1aterali sint amplasati in interior.ul corpului metalic al bujiei, ace1?tia sint supu1?i UnoI' solicitari term ice mai reduse, marindu-se asHel durata de functionare. In cazul utilizarii electrozilor jia nu i~i intrerupe functionarea trozii laterali s-a aI's. laterali muItipli, budaca unul din elec-

Electrozii sint supu!?i impreuna cu intreaga bujie in timpul functionarii motorului la importante solicitari mecanice, termice, chimice !?i electrice. Solicitari mecanice se produc la montare !?i demontare, la variatiile mari de presiune din camera de ardere (0,2-60 kgf/cm2), la depozitare 1?itransport (prin a!?ezarea incorecta a bujiilor intre aIte piese ~i scule in lad a cu scule), pre cum !?i la curatarea bujiilor. Solicitari termice se produc datorita caldurii degajate la arderea amestecului carburant, care se acumuleaza in piesele componente ale bujiei, provodnd dilaHiri ale electrozilor. Temperaturile de lucru pot sa depa!?easca in cazul'ile in care nu se respecta prescriptiile de utilizare, peste 1 OOOC,dudnd la topirea electrozilor. 14

SoHcitari chlmice se produc datoritii produselor de ardere (ozon, oxid de azot, acid azotic), care ataca su.prafetele e1ectrozilor. Solicitari electrice se produc datorita faptului ca e1ectrozii sint strabatuti in mod obi!?nuit de 0 tensiune inaIta de 8-15 kV la motoarele obi!?nuite, ajungind 1a 12-20 kV la motoarele automobilelor de curse, iar defectiunile care pot aparea in instalatia de aprindere conduc la tensiuni !?i mai marL Electrozii trebuie sa fie rezistenti 1a uzura !?i buni conducatori de electricitate. Izolatorul bujiei are 0 dubla functiune: - sa canalizeze curen'tul electric 1a electrodul central al bujiei, astfel incH sa ajunga fara pierderi la extremitatea acestui electrod, unde sa produca sdnteia electrica; - sa disipeze ca1dura produsa in urma aprinderii combustibilului, care, in cantitate prea mare ar. duce la distrugerea eleotrozilor; in aceSit scop, izolatorul trebuie sa fie bun conducator de caldura. Materialul izolatorului este supus la solicitari mecanice, termice, electrice !?i chimioe, trebuind sa indeplineasca conditiile urmatoare: sa reziste la pres area puternica prod usa atunci dnd se monteaza corpu1 metalic la confectionarea bujiei; sa reziste cind se dilata electrodul central; sa reziste la solicitarile mecanice de la montare !?idemontare !?i la variatiile de presiune din camera de ardere (0,2-60 kgf/cm2); sa aiM conductibilitate termica mare ~i sa reziste la variatiile de temperatura din timpul ciclului motor (50-2 500C) de 2000-4000 ori pe minut; sa suporte tensiuni electrice de circa 30000 V la temperaturi de circa 800C; sa reziste dt mai bine la actiunile chimice ale produselor de ardere la teI11peraturi inalte. 11>

Flxarea izolatorului in corpui bordurare la rece sau la oald.

bujiei

se face prin
MOOONOOO

NNNNNNNNNN

CorpuZ metalic are rolul de a proteja elementele bujiei de degradari datorite solicitarilor mecanice, de a face legatura electrica intre masa motorului ~i electrozii laterali, de a servi la in~urubarea bujiei in chiulasa motorului prin filetul pe care il are practicat 1a partea exterioara ~i de a u~ura stringerea cu ajutorul cheii de bujii, prin fatetele uzinate in acest scop. Dimensiunile corpului bujiei au 0 mare importanta pentru asigurarea etan~arii in chiulasa I?i pentru functionarea corecta a bujiei. Pe corpul bujiei se imprima marca fabricii, . tipul (simbolul ~i valoare termicii), luna ~i anul de fabricatie sau codul prescurtat al dateL In tabelul 1 se arata codul datelor calendarislice care se inscriu pe bujiile de fabricatie romaneasdi. In afara de aceste date, pe corpul bujiei se mai inscriu ~i altele, care variaza de la un producator la altul. Astfel bujiile fabricate in tara noastra, au marcat pe corpul metalic litera M, care reprezinta simbolul filetului metalie, urmata de numerele 14 sau 18, care reprezinta diametrul filetului, ~ide 0 serie de litere cu urmatoarele semnificatii: L - bujie eu filet lung; bujie eu etan~are F - bujie eu corpul scurt; C prin scaun conic; X - bujie cu electrodul lateral ingropat in corpul bujiei ~i perpendicular pe electrodul central; A - bujie eu electrodul lateral perpendicular pe extremitatea electrodului central; P - bujie cu ciocul izolatorului proeminen t. Bujiile fabricate in alte tari au notatii care difera de la un producator la altul I?i se modifica chiar la acelal?i producator la perioade scurte de timp (un an sau de doua ori pe an).

MOOONOOO

.~ ... <.> '" .S

M=OOO.NM=OOO

OOOMOOO

ONO

>

!
=ON

ONO

wwwwwwww

ONMO

QQQQQQQQ

MOOONM=OOO

QUQQQQQQ MOOOMOOO

MOOOOOO

MOOCMOOO

zzzzzzzzzz

_!
.

MOOONMOOO

oooooooooooooooooooo
m

16

17

I
I
jos se dau exemple de notatH pentru marci de bujii utilizaie mai frecvent. In tabeIeIe sint mention ate !?i aite marci. Mai uncle 7 !?i 8

Se precizeaza, de asemenea, di echivalenta valorilor term ice ale bujiilor este data in mod diferit de diverse fabrici constructoare de automobile. De aceea, este indicat ca la alegerea bujiilor sau la echivalarea acestora sa se con suIte cartile tehnice sau instructiunile deexploatare ale producatorului automobilului respectiv. Unele din aceste moduri diferite de simbolizare J1ezuIta !?i din exemplele ce se dau. Bujiile Champion, fabricate in S.U.A. !?i Anglia sint simbolizate prin urmatoarele litere: H, L !?i N pentru bujiile cu diametrul filetului de 14 MM; UK pentru bujiile cu diametrul filetului de 18 mm; Y pentru bujiile cu filetullung; Com ,pentru bujiile calde, foarte calde, !?i mijlocii cu diametrul filetului de 18 mm. Exemple: la bujiile H-8 sau H-I0, litera H indica diametrul filetului (14 mm), iar cifrele 8 sau 10 valoarea termica (195 sau 175 dupa scala Bosch); la bujiile H-11, litera H indica diametrul filetului (14 mm), iar cifra 11 valoarea termica (145); - la bujiile L-87 Y, litera L indica diametrul filetului (14 mm), numarul 87 valoarea termica (225), iar litera Y filetullung; la bujiile UK-11, literele UK indica diametrul filetului (18 mm), iar numarul 11 valoarea termica (145); - la bujiile L-7, litera L indica diametrul filetului (18 mm) iar cifra 7 valoarea termica (225). 18

In tabelul 8 'se indica !?i aIte notatii ale bujiilor Champion, care se ana pe piata, dar aU fost scoase din fabricatie. Bujiile Lenhartz $i Kadek, fabricate in U.R.S.8., sint simbolizate prin literele: A, pentru bujii cu diametrul filetului de 14 mm; M, pentru bujii cu diametrul filetului de 18 mm; H,pentru bujii nedemontabile; G, materialul izolatorului din argila; U, materialul izolatorului din urolit; B, materialul izolatorului din corindon cu bor; K, materialul izolatorului din corindon cristaloid. Exemple: la bujiile HA-11/10 K, litera H inseamna bujie nedemontabila, litera A indica diametrul filetului, in

numarul 10 - lungimea ciocului izolatorului in mm, iar litera K - materialul izolatorului (corindon cristaloid); - la bujiile HA-12/10 B, litera H inseamna bujie nedemontabila, litera A indica diametrul filetului 10 - lungimea ciocului izolatorului, iar litera B materialul izolatorului (corindon cu bor); - la bujiile A-7, 5 U, litera A indica diametrul filetului (14 mm), cifra 7,5 - lungime ciocului izolatorului iar litera U - materialul izolatorului (urolit); - la bujiile M-12/8 G, litera M indica diametrul filetului (18 mm), numarul 12 - lungimea filetului, cifra 8 - lungimea ciocului izolatorului iar litera Gmaterialul izolatorului (argila); la bujiile M-12 U, litera M indica diametrul filetului (18 mm), numarul 12 - lungimea ciocului izolatorului, iar litera U - materialul izo~atOl:u~U\ (urolit) ;
(14 mm), numarul 12

mm (14 mm),

numarul

11

lungimea

filetului

in mm,

lungimea

filetului,

numarul

19

- 1a bujiile HM-12/15, litera H inseamna bujie nedemontabila, litera M diametrul filetului (18 mm), numarul 12 - lungimea filetului, numarul 15 - lungimea ciocului izolatorului. Bujiile fabricate de firma Bosch din R. F. Germania au inscriptionate simboluri pentru:

eonstruiese bujii eu 0 gama variata de diametre ale filetelor, intre 9 !?i 20 mm. In tara noastra sint standardizate diametrele orificiilor din ehiulase pentru bujiile de 14 !?i 18 mm (tabelul 2). Lungimea partii filetate a corpului metalie (fig. 5) poate fi: egala, mai mare sau mai mica dedt grosimea

materialul

din

care

este

confectionat

izolatorul:

exterioara a izolatorului pentru pyramit; G - mica; T - material special pentru motoarele cu solicitari mari; - diametrul filetului: W indica diametrul filetului de 14 mm !?iM de 18 mm; - valorile termice-prin aiumerele corespunzatoare; - 0 cifra inscrisa imediat dupa litera care simbolizeaza materialul !?i care reprezinta numarul electrozilor laterali: 1 pentru bujii cu un singur electrod lateral; 2, bujii cu doi electrozi laterali; 3, bujii eu trei electrozi laterali; 4, bujii cu patru electrozi laterali; bujiile notate cu T 11 sint destinate motoarelor in doi timpi;

A sau doua inele verzi

pe partea

...
.
a
mare

b -

Fig. 5. Partea filetata a corpului bujiilor:

cu lungimea egalfl eu grosimea chlulasei; b mai mica dec!t grosimea chiulasel; c grosimea chiulasel.

mai decit

felul construetiei: D aIte notatii prevazute

bujie demontabila; in notitele tehnice.

De exemplu: - la bujia W 225 T2, litera W indica filetul de 14 mm, numarul 225 - valoarea termica, litera T materialul special al izolatorului, iar cifra 2 - numarul de eleetrozi la terali; la bujia M 175 Tl, litera M indica filetul de 18 milimetri, numarul 175 - valoarea termica, litera T - materialul special al izolatorului, iar cifra 1 arata di bujia are un singur electrod lateral. Diametrul filetului corpului metalic trebuie sa eorespunda diametrului de in!?urubare in chiulasa. Se

ehiulasei. Bujiile eu partea filetaUi mai lunga sint supuse anerasarii, iar cele eu partea filetata mai scurta se supraincalzesc rapid. Bujiile care au parLea filetata egala cu grosimea ehiulasei asigura functionarea normala a motoarelor, in conditii obi~nuite de expl.oatare. Garniturile de etan$are au rolul de a asigura etan!?eitatea eamerei de ardere, permitind bUna functionare a motorului !?i evitind arderea bujiei prin scapari de gaze fierbinti din camera de ardere. Etan!?eitatea intre eorpul bujiei !?i chiulasa motorului se asigura printr-o garnitura exterioara, iar intre acesta !?i izolator, prin garnituri interioare. Ca garnituri interioare se pot utiliza inele din ote! sau alama, precum !?i materiale 'Sub forma praf de 21

20

I
E
'3

'"
.. .;:: 0: ...

,...,

:i
'x
E

co ,..., ci ,..., "1 0 ,...,

C')

r--

I.t:)

co ci ,..., C'I

...,.
co .Q
,...,

co r-C') <Ji
,...,

,...,

.s ...

,,1

'" ci ,...,
co co ,...,

'" 0

C'I

CO r-,...,

,...,

<Ji.

CO <Ji

E
"
;; '"
:::J

e
:5
:;

'" '" ,,1

,...,

'"

M ,...,
co CO '"

,..., co <Ji
,...,

CO
C'I 0 ,-:,...,

]
;:: '3 !: '"

E
'>;

"1

I.t:)

r-I.t:)

.s ...,
E

,...,.

C') ,...,
I.t:) C'I r--

'"

,..., C'I ,-:,...,

CO

,...,

<Ji ,...,

e ..

] '"
.;:: '" ....
..

M ,...,

0 0 0

r--

..; ,...,

,-: ,...,

CO

'"

0 0 0 ,...,

00

><

.X .. :o!

'"

r-M

"C

'"

I ....

M ,...,

.....
(l). Z"C

,-:,...,

C') '"

C')

"C

'"

I ....

..... "'",
. Z"C

",...." ",,, "'.... '" S.3

-g.:!:; =

'"5

gC: 0.0
; ." E-<.c

Q, ..... O. C) .

::1

:a C)

'" '"5

.", VJ

talc sau caolina, introduse intre izolator !?i corpul bujiei, realizindu-se garnituri elastice. Unele bujii nu sint prevazute cu garnituri de etan!?are exterioar,e, ermetizarea asigurindu-se prin doua suprafete conice intre corpul metalic al bujiei !?i chiulasa. $aiba electrodului central are rolul de a constitui suportul pe care se a!?aza piesa terminala a conductorului de aprindere. In functie de diferitele tipuri constructive de bujii se utilizeaza urmatoarele materiale de legatura intre izolator !?ielectrodul central: - ciment special, rezistent la temperatura de regim de 550-800C, utilizat la bujiile demontabile !?i nedemontabile care aU electrodul central neintrerupt; praf de sticla cu adaosuri de praf de cupru !?i nichelina avind punctul de topire la 700-900C, utilizat la bujiile cu eclator; - praf de sticla de joasa fuziune la bujiile antiparazitate, cu electrodul central intrerupt; - praf de caolina sau talc, in cazuri mai rare. Piulita de fixare a fi$ei are rolul de a prinde piesa terminala a conductorului de aprindere la partea exterioara a corpului electrodului central, care iese in afara izolatorului, formind borna electrica a bujiei.

'"5

.", VJ

Q, .....

'"

8;.0

.....

p...o

C). (l) ::1

O.

:a C)
c::: .....
CO .....

'"5

2.3. CONSTRUqll SPECIALE DE BUJII Progresele tehnicii au permis rcalizarea unor bujii cu perfonnante tehnice deosebite. Bujiile antiparazitate au electrodul central intrerupt, avind montat in corpul izolatorului un mic condensator ~i 0 rezistenta de circa 10000 Q, in scopul de a absorbi parazitii, care pOittulbura functionarea apa23

.....

I
I
ratelor de radio sau de televiziune ale automobilului. Fo1osirea acestor bujii impune 0 reg1are specia1a a avan~5U1ui 1a aprindere, incarcarea perfecta a bateriei de acumu1atoare, punerea in perfecta stare de functionare a echipamentu1ui de aprindere, iar bobina de inductie sa poata produce 20 000 V 1a pornire. Bujiile cu termocuplu (fig. 6), prin conectare 1a un milivoItmetru, indica temperatura din camera de ardere in timpu1 functionarii motovpre mJ/lvollmelru rului, oferind posibilitatea de a se determina astfe1 modu1 de 1ucru a1 cilindrilor unui motor, care poate fi diferit datorita aIimentarii, racirii sau compresiei inegale. Bujiile de sticlii (fig. 7) permit sa se determine daca amestecu1 carburant este normal, siirac sau bogat, dupa 'culoarea flacarii care patrunde .u. in izo1atorul de sticla al bujiei, care poate fi vazuta prin golurile practicate in corpul metalic al bujiei. Bujiile cu interstitiu superficial (fig. 8) se utilizeaza pentru obtinerea scinteilor care asigura pornirea motoru1ui la temperaturi scazute. Aceste bujii au un spatiu liber intre izolator 1?ielectrodul central, nemaifiind utilizat un material de legaFig. 6. Bujie eu tura. termoeuplu. Bujiile cu valoqre termicii maritii (fig. 9) nU ating temperatura de autoaprinde,:,e la sarcini term ice mari, iar la sarcini termice mici s~ incalzesc intr-o masura care permite arderea depunerilor de calamina. 24
Fig. 7. Bujie de stieHi: 1 - electrod lateral; 2 electrod central; 3 - garnlturll de etan~are Inferloarll; 4 - tub de stlclll; 5 - garnlturll de etan~are
superloarll 8 electrodulul ; 6

1;1

corpul 7 bujlel;

corpul
8

racordul

cap

central; metal1c al

de legllturll;

de flxare.

6 5

Fig. 8. Bujie eu interstitiu superficial.

\~
9.

a
Bujii eu valoare miiritii:
clocului

b
termieii
se face

Fig.
a

cu gaze

rllclrea

cu gazeie flerblnti

reel;

izolatorulul

suprafa\a

este manta.

de contact

~
2.4. DIMENSIUNILE BUJIILOR
'l'abelul

3. Simbolurile

~i dimensiunile
romAneascA

bujiiIor de fabricatie

Dimensiuni1e bujiilor sint standardizate, in scopul utilizarii la un numar cit mai mare de tipuri de automobile. Principalel~ dimensiuni standardizate sint: diametrul filetului, lungimea filetului corpului metalic, deschiderea pentru cheia de stringere a bujiei, lungimea partii cilindrice a corpului metalic, inaltimea bujiei. Dimensiunile standardizate ale bujiilor care se fabrica in tara noastra sint aratate in fig. 10 !';i tabelul 3.

I I I

Simboluri constructive
A

Dimen.luni (v. fig. 10), mm C

I mx.1
I

y
I mx.

M14 M 14-A M 14-P M 14-X M 14-F M 14-L M 14-LA M 14-LP M 14-LX M 18 M 18-C

12,7:1::0,2 12,7:1::0,2 12,7:1::0,2 12,7::1:0,2 12,7::1:0,2 19 :1::0,2 19 ::1:0,2 19 ::1:0,2 19 ::1:0,2 12,7::1:0,3 10,9::1:0,3

21 21 21 21 21 27 27 27 27 21 20

10 10 10 10 6 10 10 10 10 10 min 13.5

11,7:1::0,3 11,7 :1::0,3 11,7::1:0,3 11,7::1:0,3 11,7:1::0,3 18,0::1:0,3 18,0:1::0,3 18,0::1:0,3 18,0::1:0,3 11,2::1:0,3 9,9:1:0,3

68 68 68 68 68 68 68 68 68 68 68

Deschiderea pentru cheia de stringere a hex agonului de pe corpul metalic al bujiei este de 20,8 mm la bujiile M 14 ~i 20,8 sau 26 mm la bujiile M 18. 2.5. MATERIALE PENTRU CONSTRUqlA BUJIlLOR Pentru a rezista in bune conditii la solicitarile mari la care sint supuse este necesar ca bujiile sa fie confectionate cu ingrijire, din materiale adecvate lucrului la temperaturi ridicate, subactiunea prcsiunilor inalte, a produselor corosive ~i a tensiunilor electrice foarte marL Constructia eleclrozilor ~i a izolalorului impun conditii severe compozitici ~i puritatii materialelor din care sint confectionate. In tabelul 4 sint aratate caraclerislicile unor materiale din care sint confectionati electrozii, iar in tahelul 5 ale materialelor utilizatc in mod obi~nuit penlru confectionarea izolatorilor bujiei. 2.7

"'.:!;
<c:! >:::"

mm19

"" _

a
Fig. 10. Dimensiunile

b
M 14; b

. mm2J_

- bUjia

principale
bujia M 18; C

ale bujiilor: bujia M 18-c.

26

-r
Tabelul 4. Caracteristicile fj.zice ale principalelo materiale utilizate fa constructla efectrozitor bujiilor

Caracteristica
I

Bariu
I

Cobalt I

Crom

Cupru

Fier
I

Nichel

Iridin .1 Magneziu

Mangan

Platina

Wolfram

I
mtatea specifica, in gf/dm3 nperatura de top ire, 1 C de fiernperatura ere la 760 mm Hg, 1C lductivitatea la 20C,
l

7,5 704

8,9 1495

7,19 1890

8,916 1083

7,866 1539

22,121 2454

1,74 650

7,43 1245

8,9 1455

21,45 1773

19,3 3410

1640

2900

2500

2600

2740

5300

1110

2150

2730

4410

5930

electri-

m/D. .mm2

16,1

dura in specifica, ltervalul de tempeltura, in cal/g. grd

6,7

60

10,3

18,9

22,2

0,54

14,6

10,2

18,2

0,105
(0 -100) 64 0,170

0,105
(0-100) 70 0,165

dura de topire, ll/g

ductivitatea t, in cal/cm.

in

0,093 ( 18-100) 51 0,938

0,111 (0-100) 64,4 0,18

0,247 0,121 0,109 (17-100) (20-100). (18-100)

72 63,2 73

27

0,034 (20-100)
45,8

1980

termis. grd

0,411

0,12

0,22 13 (0-100) 20 500 40

0,9

0,35

ficientul de dilataliniara, in 106/loC lulul de elasticitate, . kgf/mm2 lstenta de rupere la actiune, in kgf/mm2 ita de curgere, in :f/mm2 19irea relativa la lpere, in 0/0

13 8,4 . (25- 350) (0-100)

20 800 26 19 oca

17
(50) 13 000 11

10
21 070 22

53 850

26,1
(1-100) 4100
20

22,8
(0 -100) 20 160

17 320 20

29
(50) 37 000 110 75

320 28

A D C

105
1550

70
1470

6-8
50 35
1100

12,5
50 60
1520

2,6
10 25 1350

12
45
80 1480

600

250 1150

itatea Brinell, :f/mm2

[ura de vaporizare, kcal/kg

in

930

1000 29

,I:: '" I ... .2S .... 8;a.! ....; !;;! "'. ;a" u8-..
or So..
.B

'ffu -.!Bo tiJ

"" 0 <r) 00

""

r.:-

OO

..,

"1 co

'" !;,
.!! 0; "

<:5

"i 0

... <:5

C>

C>

... <:5

C>

... <:5

&:I.......

.!!!j; '" !j..S ="'8 .!

" &! ;;:;.. .0:

a a

0 0 0

0 0 0

0 0 0

....

.e:> co

c .... ...

0 0

0 c N

0 0

La marea majoritate a bujiilor izolatorii se fabridi din materiale oeramice, care contin: aluminosilicati, oxid de aluminiu, caolina, steatita, oxid de zirconiu, oxid de magneziu, oxid de calciu, marmura, dolomiUi etc., cu elemente de adaos ca: oxizi de crom, mangan sau cobalt, corundit, sintercorundit, pyramit etc. Se mai utilizeaza pentru izolatori mase de mulit din diferiti aluminosilicati, care prin ardere formeaza o structura cristalina de 'mulit (3A1203, 2Si02) ~i confera izolatorilor caracteristici mecanice ~i termice superioare. Masele de mulit cu zirconiu au 0 rezistenta mecanidi !?i termica cu 25-30010 mai mare dedt restul bujiilor.
2.6. AMPLASAREA BUJIlLOR

.8 8.::;.

s.g co."

"s "

....,.. j; f!
="'.!

;;:;.. .0:

0 N ....

0 0 <0

0 0 ""

0 0 .... ...

0 0 co ...

ceo

.. .....s;;: ,,' fg

.." s "
'Q

... ci

<0

ci

C')
...;

1f) ...;

<0

...;

.; :; 0;
'C .,

i oS
;:: .. Q I
'

t.) '2 ..c:: <lJ ....

'ro'"
'ro ..... 'ro .... ro 0 t:: 'S ::s 'co co' 0 co

,tci' '" ro 0 t::

::s ca s... <lJ o c. U') ::s Q) '"

's

ro 0

t::

Qj s...

.... rn

>ro ro '" <lJ ro

<U

'ro '"
ro

.. .....

.ro '"

d' ..

Motoarele moderne de automobile trebuie sa realizeze perform ante superioare, printre care !?i obtinerea unei puteri litrice dt mai mari, cu un consum specific de combustibil dt mai redus. Realizarea aces tor performante este rezultatul perfectionarilor continue aduse constructiei motorului (raport de compresiune, forma camerei de ardere etc.), carburatorului ~i echipamentului de aprindere, precum ~i maririi intensitatii sdnteilor produse de bujii. Puterea litrica este intre altele (mic~orarea raportului cursa alezaj, marirea coeficientului de umplere, randamentului mecanic ~i indicat, turatia) influentata ~i de modul de amplasare a bujiilor fata de camera de ardere. In camerele de ardere, amestecul carburant mai bogat se afla deasupra supapei de admisie, insa in aceasta zona amestecul are temperaturi mai coborlte. Amestecul carburant are temperatura mai ridicata in apropicrea supapei de cvacuare, dar in aceasta zona

31

amestecul este mai sarac. Tinind seama de aceasta situatie, la majoritatea motoarelor de automobile bujiile se amplaseaza in chiulasa motorului, intre supapa de admisie !?icea de evacuare. La motoarele in patru timpi, bujia se amplaseaza deasupra supapei de admisie, insa deplasata spre supapa de evacuare. Prin aceasta amplasare, in jurul electrozilor intre care se produc scinteile exista in momentul aprinderii un amestec carburant bogat, care are 0 temperatura mai ridicata decit a amestecului de la intrarea in camera de ardere !?i asHel se asigura conditii bune pentru aprindere. La motoarele in doi timpi, bujia este amplasata in general in centrul camerei de aprindere, realizind un timp minim de la producerea scinteii pina la aprinderea totala a amestecului carburant comprimat.
2.7. VALOAREA TERMICA A BUJIEI

pede. Acest deziderat nu poate fi indeplinit de orice motor, deoarece locul de a!?ezare a bujiei fata de pozitia supapelor !?i ale camerelor de baleiaj ale motorului, unghiul des(:hiderii supapelor la sfir!?itul evacuarii gazelor sau inceperea admisiei sint diferite de la un tip de motor la altul. Pe de alta parte, chiar constructia bujiei poate determina un drum scurt sau mai lung. In fig. 11 se arata drumul parcurs de fluxul de caldura la diferite tipuri de bujii. La bujia din fig. 11, a drumul parcurs este mult mai lung decit cel de la bujia din fig. 11 e, din care cauza eliminarea caldurii se face mai greu, avind ca

In timpul functionarii motorului, bujia, !?i in special partea sa interioara, este supusa unei incalziri puternice, datorita temperaturii !?i presiunii gazelor rezultate din aprinderea amestecului carburant. Caldura primita de bujie de la gazele fierbinti este evacuata prin corpul metalic spre chiulasa, respectiv spre apa de racire !?i intr-o masura mai mica, prin radiatie in mediul inconjurator. La cea mai mare parte a motoarelor racite cu apa, cantitatea de calduraevacuata in aer este de 18-20010, iar cea care trece in apa de racire prin chiulasa de 55-57010. Drumul prin care se evacueaza caldura din elementele bujiei spre chiulasa poate fi mai lung sau mai scurt, in functie de modul de constructie 9i de modul de amplasare a bujiei. Cu cit acest drum este mai scurt, cu aUt cvacuarea caldurii se face P1ai rc-

Fig. 11. Evacuarea

caldurii

la diferite tipuri

de bujii.

32

efect, in conditii similare mai puternica a electrodului torului. Bujiile cu suprafata mare subtire, avind sectiune mica,
2 - Bujii 33

de functionare, incalzirea central !?i a ciocului izola!?iciocul izolatorului lung, la care eHminarea ciUdurii

primita de izolator de la gazele calde se face mai greu ~i, in consecinta, in conditii similare de functionare, virful electrodului central ~i ciocul izolatorului sufera 0 incalzire rnai puternica, se numesc bujii calde. Bujiile cu 0 suprafata mica ~i ciocul izolatorului scurt, avind sectiune mica in raport Cll lungimea sa, eliminarea caldurii se face mai repede, iar virful electrodului central ~i ciocul izolatorului se incalzesc mai

pulin, se numesc bujii red.

Incalzirea electrozilor centrali, care sint in permanenta in contact cu corpul metalic; este aceeai'li la ambele tipuri de bujii, deoarece corpul metalic este in contact permanent cu chiulasa, a carei temperatura nu depa~e~te lOOoe. Pentru a deosebi bujiile calde de cele reci s-a introdus notiunea de valoare termicii (coeficient de temperatura), fiind una din carttcteristicile importante ale bujiilor. Valoarea termica este timpul dupa care 0 bujie montata pe un motor experimental, anume destinat masurarii valorii termice a bujiilor, da prima aprindere prin incandescenta. Masurarea timpului se face in secunde dupa majoritatea reglementarilor ~i uneori in sutimi de minut. Valoarea termica determina sarcina calorica caracteristica a bujiei, fiind din aceasta cauza 0 marime care caracterizeaza capacitatea de transmitere a caldurii de la bujie catre mediul exterior. Bujiile cu valori termice mici (20, 25, 35, 45, 75,
95, 125

scala

Bosch)

sjnt

bujii

calde;

acestea

au

suprafata mare de contact cu gazele, ciocul izolatorului este lung ~i subtire, iar sectiunea este mica; diferenta de temperatura dintre ciocul izolatorului ~i 2;ona de etam;are este mare.

Bujiile cu valoarca termica medie (145, 175, 195) sint mijlocii din acest punet de vedere; au suprafata de contact cu gazele mai mica dedt bujiile calde, iar ciocul izolatorului are dimensiuni intermediare intre bujiile calde ~i cele reci. Bujiile cu valori term ice mari (200, 225, 240, 270, 340. ..) sint reci; au suprafata de contact cu gazele foarte mica, ciocul izolatorului este scurt, iar sectiunea este mare in raport cu lungimea; diferenta de temperatura dintre ciocul izolatorului ~i zona de etan~are este mica. Pentru automobilele supuse un or solicitari mari, cum sint cele de curse, se fabrica bujii cu valori termice pina la 450; aceste bujii sint denumite foarte reci. Unele fabrici de bujii, putin numeroase, stabHesc valo~rea termica in functie de lungimea ciocului izolatorului. De exemplu: - virf lung, de 15-16 mm, bujii calde; - virf scurt, de 10-12 mm, bujii reci. Bujiile de fabricatie romfmeasca se executii cu valorile term ice date in tabelul 6. Data fiind importantavalorii termice a bujiei, aceasta se inscrie pe corpul metalic alaturi de celelalte marcaje. La bujiile de fabricatie romfmeasca valoarea termica este indicata de ultimul grup de cifre din simbolul bujiei (de exemplu, la M 14-P 225, numarul 225 reprezinta valoarea termica). La bujiile de fabricatie straina se utilizeaza mai multe sisteme de marcare a valorii termice: - printr--un grup de dfre, la bujiile Bosch; de exemplu, la bujia Bosch marcata DM 145 A, literele au 2' 35

34

...
I

S!

><

0 0 ... 0 to CO 0 ... CO

semnificatiile aratate mai inainte, iar numarul 145 reprezinta valoarea termica; de asemenea la bujiile Marelli (Italia) :;;iKLG (R. F. Germania) marcarea se face prin litere urmate de trei cifre, care reprezinta yaloarea termica;

_ printr-un numar care reprezinta lungiI11ea, in

milimetri, a ciocului izolatorului la bujiile sovic-tice !-Ii Champion; de exemplu, la bujiile sovietice HA 11/14 A sau HM 12/12 B, literele au semnificatiile aratate anterior, primele doua cifre indica lungimea, in milimetri, a partii filetate a corpului, iar ultimele doua lungimea ciocului izolatorului ceramic;

CO

:
.S' .0 CO >CO "

0 a:> '"
0

X X

X X

Os ..
" .. .. 0 "d ;..

CO

'"
0

x
X X XXX XX XX

XX XXX XXXX X X XX XX XX

_ printr-un numar format din doua cifre, precedat de litere, la care numarul trebuie completat cu un zero pentru a cunoa:;;te valoarea termica; astfel, ]a bujiile savietice VKS 44, literele VKS semnifica bujie rece, iar 44 inseamna valoarea termica 440 Bujiile se pot echivala pe baza valorilor termice.' In tabelul 7 se da echivalenta bujiilor de fabricatie romfmeasca cu cele de fabricatie straina, in functie de valoarea termica, pentru diferite marci de automobile. Notatiile sub forma de fractie la bujiile Champion din acest tabel indica hujiile fabricate pina in anul 1969 la numarator, :;;i pe cele fabricate dupa aceasta data la numitor. Bujia este corespunzatoare din punctul de vedere al valorii termice daca in timpul functionarii motorului virful electrodului central lucreaza intre 500C, care este limita minima de autocuratare, :;;i BOOC,temperatura de la care incep aprinderi premature, prin ajungerea in stare de incandescenta a electrodului central. 37

<II +> CO

... '" '" '" '"

X X X X X

XXX X X X

'"
L

'"

::!:
'" .. '" ...

X X

X X

_.!:o

.= 'S.2 0::1"-

.0..=
iij"d

13+>.0

I I I I I I I I
::;.O::O::g

Il.X Il.X...:I...:I...:I...:I

U
coco
1""""'11"""'4

"

"""'''''''1'''''''''1 'f""'"I...................'f""'"I......

-Tabelul 7. Echivalenta I bujiilor de fabricatie I Bosch romaneasdi cu Marca aulomobilului Sint.erem

I

A.C. (American Canada)

diferite bujii strAine, pentru di'ferite mArci de automobile

Champion I

I
Aro 240, 241, 243, 244 :;;1 Dacia 1100 Dacia 1100 S, 1300 I.MB. 58 A l.M.S. 59 A M 14-P-225 M 14-225 M 18-175 M 18-175 M 18-175 M 14-195 DS 19 M 14-225 M 14-225 M 14-L-240 M 14-L-240 M 14-LP-240 M 14-LP-240 M 14-L-225 M 14-L-240 M 14-L 240 M 14-175 M 14-240 M 14-225

I
W 175-T 35 W 175-T 35 M 175-T 1 J\1175-T 1 M 175-Tl W 175-Tl W 200-T 35 W175-Tl W 200-T 1 VV230- T 30 W 230-T 30 W 200-T 30 W 200-T 30 W 200-T 30 W 215-T 30 W 175-T 1 W 200-T 30 W 175-T 35

I 42FS 43FS C8-4-H C8-4-H CB-4-H 44 F 44I.<' 42 FS 42 XLS 41 2 XLS 41 2 XLS 41 2 XLS 4'3 XL 43 XL 4>2XL 44F 43 XL 43 FS

MarelIi
I

Marchal

Pal-Super

Sovielice (Lenharz i Kadek)

'Y 'Y .10 .10 .10 ; L-I0 'Y 'Y Y

CW 225 A CW 225 A 175 A 175 A 175 A

CK36 CK36 CR35 CR35 CR35 CR35 CK36 CK36 CR33

14-7 14-7 T 18-7 T 18-7 T 18-7 14-5 14-7 Y 14-7 14-L-8

A-7,5 U A-7,5 U M-12/15B M-12/15B HM 12/15 A-7,5 U A-7,5 U A-7,5 U

MCeaika Citroen

461

CW 225 A CW 225 N CW 240 N

Faat 600 D, .1.100D Fiat 1300, 1500, 124 Special Fiat 124 Coupe Fiat 124 Spider Fiat 125, 125 Polonia Fiat 850 Familiar Fiat 850 Super Fiat 850 Coupe, Spidel Mercedes Mercedes 160, 190, 2'20 190 SL

-"

Y Y Y Y
Y Y

CW 240 L CW 240 L CW 240 N

CW 225 A CW 240 L CW 240 L CW 175 A CW 24.0 A CW 225 A CW 125 B CW 175 A

CR33 CR33 CR33

CK 36 CR33 CR35 CR33 CK36 CR35 CR35 CR35 CK 36

14-L-9 Y 14-L-9 Y 14-L-9 Y

14-7 14- L-8 14-5 14-7 14-7 14/145 14-5 14-5 14-7

A-7,5 U

HA-12/10 KB A-7,5 U HA-12/10 EB HA-11/10 HA-12/10 K B

MeT'cedes 219, 220 S

Moskivici 401, 402

Moskv;jcj 403, 407, Moskvici 408 Moskvici 412, 426, 433

M 14-145
M 14-175 M 14-195

W 145-T 3
W 175-T 1 W 175-T 1

44 F 44F

I
I

>/L-7 rY 1 0

I M 14-P-225
38

IW

225- T 2

412 XL

I
I

) Y CW 225 A

HA-12/10 B A-7,5 U

N-4 39

3.

FUNCTIONAREA BUJIEI

3.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND APRINDER-EA LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCINTEIE

I

puse in legatura cu instalatia ,electrica a automobiluluL Curentul furnizat de baterie trece prin ampermetrul 2, care servef?te la masurarea f?i indicarea intensitatii curentului ~i ajunge la intrerupatorul 7, care are rolul de a intrerupe sau a stabili contactul electric cu conductorul prin care curentul electric ajunge la infa~urarea primara a bobinei de inductie.
10

Instalatia de aprindere clasica. Aprinderea ameste-I cului carburant in cilindrii motol'ului, la moio3relel cu ardere interna care Junctioneaza cu benzina, se. face de la scinteile electrice produse de bujii, alimentate cu curent electric de bateria de acumulatoare. I Curentul electric de joasa tensiune (6 sau 12 V), produs de bateria de acumulatoare, este transformat in curent de inalta tensiune (15000-20000 V) de catre bobina de inductie f?i distribuit la bujii prin intermcdiul distribuitorului. Echipamentul de aprindere (fig. 12) la motoarelel cu baterie de acumulatoare f?i bobina de inductie cuprinde doua drcuite: circuitul primal', de joasa ten." siune f?i circuitul secundar, de inalta tensiune. Circuitul de joasa tensiune este format din bateria r de acumulatoare 1, ampermetrul 2, intrerupatorul 7, infaf?urarea primara a bobinei de inductie 8 f?i rup-' torul 5. Circuitul de inalta tensiune este format din infaf?urarea secundara a bobinei de inductie 9, distribuitorul 4 f?i bujiile 6. Ambele circuite se inchid prin masa. Bateria de acumulatoare 1 produce curentul electric printr-un ansamblu de fenomene electrotehnice, care au loc pe electrozi ~i in electrolit. Bornele bateriei sint
I

baterie de acumuJatoare; 2 ampermetru; 3 - bobini!. de induC\ie; 4 _ distrlbuitor de curent; 5 ruptor; 6 bujii; 7 - intrerupi!.tor de aprindere; 8 _ Infi!.~urarea primara a bobinei de inductie; 9 - infa~u-

Fig. 12. ~ehipamentul

~

de aprindere

rarea

secundara

42

a bobinei de inductie; 10 - rezistenta; reJeuJui de pornire; 12 - condensator.

43

la motoarele

eu baterie:

11

Qutonu\

I
Bobina de inductie 3 transforma curentul de joasa tensiune in curent de inalta tensiune, prin fenomenul de inductie electromagnetica. In momentul in care curentul de joasa tensiune este intrerupt de ruptorul 5, se produce, prin inductie, curent de inalta tensiune in infa~urarea secundara a bobinei de inductie 9. Curentul de inalta tensiune produs de bobina, la fiecare desfacere a contactelor ruptorului, trebuie .sa ajunga la bujiile de la cilindrii motorului la un anumit moment ~i intr-o anumita 01'dine. Aceasta operatie se realizeaza prin distribuitorul 4. Ruptorul, distribuitorul ~i condensatorul se monteaza impreuna ~i formeaza un singur ansamblu clenumit ruptor-distribuitor. Ruptorul serve~te la intreruperea curentului primal' de la bobina de inductie. Distribuitorul 4 (fig. 13) este un comutator care prime~te curentul de inalta tensiune de la bobina prin lama metalica 1 a rotorului 2 (denumit ~i lulea). Contactul intre conductorul 6 care vine de la bobina ~i lama 1 a rotorului se face prin peria de ciirbune 4, apasa'ta de arcul 5, care este fixat la borna centrala 6. Ruptorul ~i distribuitorul sint montate pe ace1al?i ax, J rotit printr-un angrenaj de catre arborele cu came al motorului. Distrihuitorul este montat deasupra ruptonilui. Bornele laterale 3 ~i borna centrala 6 sint montate intr-un capac de ebonita demontabil. In bornele lateraFig. 13..Distribuitor: 1 - lamA metalicA; 2 - rotor Ie se introduc conduetoarele (lulea); 3 - bornA laterala; care fac legatura ~u bornele 4 - perie de cArbune; 5 _ arc; 6 - bornA centralA. bujiilor.
.

La fiecare intrerupere a contactelor ruptorului, 1'0torul ajunge in dreptul uneia dintre bornele laterale 3 (in exemplul din fig. 12 ~i 13 distribuitorul are ~ase borne laterale, corespunzatoare celor ~ase cilindrii ai motorului). In momentul in care lama metalicJ a rotorului trece prin dreptul uneia dintre bornele laterale se produce 0 scinteie care strapunge stratul de aer ce separa aceste piese, inchizind circuitul de inalta tensiune, curentul de inalta tensiune ajungind la electrodul central al bujiei. Datorita faptului di platinele ruptorului sint intens solicitate de curentul relativ mare pe care il intrerup se uzeaza rapid, constituind sursa celor mai frecvente defectiuni. Condensatorul 12, conectat in paralel cu contactele ruptorului, are rolul de a reduce scinteile care se procluc la ruptor in momentul deschiderii contactelor ~i demagnetizeaza rapid miezul bobinei de inductie, asigurind obtinerea unei tensiuni mari in infa!?urarea secundara. Condensatorul reprezinta de asemenea 0 sursa de
defectiuni, deoarece

prin

strapungere

conduce

la punerea permanenta sub tensiune a infa~urarii primare, care astfel se distruge. La motoarele de turatie mica, instalatia de aprindere cu ruptor ~i bobina de inductie permite obtinerca unoI' scintei suficient de puternice. La motoarele cu ~ase, opt ~i mai multi cilindri ~i turatii de peste 4 000 rot/min, ruptorul lucreaza in conditif grele, deoarece la turatie mare se produc trepidatii ale ciocanelului, care nu pot fi evitate decit folosind 0 panta foarte mica. Totodata, frecventa mare a ruperilor face ca intervalul de timp in care contactele stau deschi.se sa fie mai mic decit constanta de timp a circuitului, iar inchi- 45

derea contactelor sa se faca peste Un curent rezidual al condensatorului, care este indreptat in sens contrar curentului prin bobina. Ca urmare, bobina incepe sa dezvol te 0 scin teie din ce in ce mai slaba, pe masura ce turatia crei1te. Instalatiile de aprindere cu tranzistori. Pentru imbunatatirea aprinderii la frecvente mari de rupere, in ultimul timp s-au realizat 0 seri~ de scheme bazate pe folosirea semiconductoarelor, cu sau fara eliminarca ruptorului, sau pe ridicarea tensiunii, cu ajutorul condensatorului. Intre acestea, 0 solutie de viitor 0 constituie instalatia de aprindere cu contacte $i tranzistori, care ofera avantajele simpHtatii !?i a unui pret de cost redus. Principiul de function are a acestei instalatii este aratat in fig. 14. Tranzistorul functioneaza ca un releu, fiind comandat de ruptor. Ruptorul este conectat in circuitul emitel' al bazei !?i intrerupe un curent de valoare mica

tn fig. 15 este r~prezentatc1 comparativ tcnsiunea in infai1urarea secundara in functie de turatie la instalatia clasica de aprindere, 1, !?i la instalatia cu tranzistori, 2, rezultind ca in cazul instalatiei cu tranzistori, tensiuneaeste practic independenta de turatie. 30

10

1000 15.
in

J_~ j I
2000 tensiunii seeundarii :
de aprindere

=J h~
.
3000 in

T~
[.--J
I,t/OO

l
5000

Turo(1(}, rol/mm

Fig.
1

Variatia
instalatia

infii~.;urarea
2

instalatia

de aprindere

cu tranzistori.

clasica;

in

!
1

-8A

O/drlbUltor

A vantajele instalatiilor de aprindere cu tranzistori sint: - instalatia functioneaza corespunzator la motoare de turatie mare, eu un numar mare de cilindri !?i un grad de compresiune ridicat; - consumul de combustibil scade cu 5-100/0, datorita preciziei momentului aprinderii !?i mentinerii reglajului; - pornirile cu motorul rece sint mult mai u!?oare; crasate; - cre!?terea duratei de functionare a contactelor la peste 100000 km; - functionarea corecta a bujiilor la parcursuri lungi; - tranzistorii functioneaza far a uzuri.

Fig. 14. Principiul funetioniirii instalatiei aprindere eu tranzistori.

de

scinteia

se poate

produce

chiar

!?i la bujiile

an-

(circa 0,25 A), in timp ce prin circuitul emiter-colectortrece un curent mare (circa 8 A). Condensatorul instalat in paralel cu contactele ruptorului nu mai este necesar, deoarece circuitul ruptorului nu mai contine inductanta apreciabila. 46

47

InstalatlHe tranz1storizate au tnsa. $1 uneie dezavantaje, intre care eel mai important este 'costul ridicat; necesita utilaje speciale pentru verificare $i intretinere. De$i tranzistorii nu se uzeaza, pot fi totu$i sco~i din functiune dadi conectarea instalatiei sau a bateriei se face cu pola2 ritatea inversata. I nstalatiile de aprindere tranzistorizate, cu piistrarea 6 ruptorului, au fast realizaie in mai multe variante. In fig. 16 este prezen tata 0 schema de instalatie de aprindere cu tranzistor $i intrerupator mecanic. Bobina de 4 inductie are infa$urarea primara cu inFig. 16. Instalatie de aprindere eu ductanta redusa, asttranzistor 1?i intrerupiitor meeanie: fel incit tensiunea 1 - baterie de acumulatoare; 2 - tranzlstor; 3 - intrerupator mecanlc; 4 indusa sa fie mica, rezisten\a; 5 - bobina de inductie; 6 dlstrlbultor. iar raportul de transform are sa fie mare. Curentul primar al bobinei de inductie este curent de colectare al tranzistorului 2, iar curentul de intrerupere este curentul de baza, care are 0 valoare foarte mica. In tre electrozii tranzistorului 2 se fonneaza doua circuite: un circuit de comanda $i un circuit principal. Prin circuitul de comanda emiter-baza trece un curent de 0,25-0,5 A, iar prin circuitul principal trece un curent de 5-12 A. Daca intrerupatorul mecanic 48

3 este deschis, baza tranzistorului 2 nu este conettata in circuit, iar tranzistorul este blocat. In momentul in care contactele intrerupatorului 3 se inchid, curentul de comanda treee de la bateria de acumulatoare $i prin circuitul emiter-baza al tranzistorului 3. Curentul principal are circuitul: bateria de acumulatoare 1, circuitul emiter-colector al tranzistorului la primarul bobinei de inductie 5. In perioada in care contactele ruptorului se deschid se intrerupe curentul de comanda $i concomitent se intrerupe $i circuitul principal. In comparatie cu sistemul de aprindere dasic, nu mai este neeesar condensatorul din circuitul primar. Prin utilizarea acestui sistem se imbunatave$te aprinderea in timpul pornirii, tensiunea de aprindere fiind mai mare, ceea ce este foarte important la temperaturi scazute. Curentul care circula prin intrerupator este foarte mic ~i astfel contactele aU 0 uzura nein~emnata, iar reglarea nu mai este necesara. Instalatia este simpla, ieHina $i aplicata generalizat. Instalatia de aprindere cu tranzistor $i l.ntrerupiitor electromagnetic (fig. 17) este prevazuta cu generatorul de impulsuri magnetic, format din infa$urarea 5 din circuibul bazei tranzistorului 3, care este excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori ai magnetului permanent 4. Curentul eoleetorului tranzistorului trece prin cireuitul primar al bobinei de inductie 2. Sistemul mai cuprinde bateria de aeumulatoare 1 !?i distribuitorul 6. Principiul de functionare este acela!?i ca la instalatia de aprindere eu tranzistor !?i intrerupator mecanic, eu deosebirea ea intrerupatorul mecanie este inlocuit cu un generator de impulsuri, care po ate fi o celula fotoelectrica sau un sistem electromagnetic. 49

lnstalatia de aprindere cu condensator cu desdircare direcUi (fig. 18) functioneaza astfel: oscilatorul 2 incarcil, prin intermediul diodei 3, condensatorul de

Fig. 17. Instalatia de aprindere cu tranzistori 1?iintre.. rupiitor electromagnetic:

1 baterie de acumulatoare; 2 circuitul primal' al bobinei de inductie; 3 - tranzistori; 4 - magnet cu poll 1'0titori; 5 infa~urarea din circuitul bazei tranzistorului;
6

Fig. 18. Echipament de aprindere cu condensator cu desciircare directii: 1 - condensator; 2 - oscilator; 3 - dioda; 4 - distribuitor.

- dj,stribuitor.

inalta tensiune 1. Condensatorul este descarcat prin intermediul distribuitorului 4. In cazul in care tensiunea de incarcare a condensatorului este midi !?i insuficienta pentru aprinderea amestecului carburant, desdircarea se face printr-o bobina de inalta tensiune !?iprin ruptor. Instalatia de aprindere cu condensator $i bobina de inalta tensiune (fig. 19) este compusa din blocul de comanda 1 (format din tranzistorul 2, condensatorul 3, tiratronul 4, transformatorul 5, bobina de inductie 7, intrerupatorul 6, distribuitorul 9, rezistenta 8. Tensiunea medie a condensatorului (300 V) este amplificata de bobina de inalta tensiune care conlucreaza cu intrerupatorul. Instalatia de aprindere cu magnetou. La automobilele de curse !?i la unele tipuri de motociclete se uti50

lizeaza apl"inderea prin magnetou. Deosebirea intre echipamentul de aprindere de la baterie !?i apl'inderea cu magnetou lSte ca magnetoul produce el insu!?i curentul primal", ffml a 5 mai fi nevoie de bateria de acumulatoare. Magnetoul (fig. 20) functioneaza astfel; magnetul permanent 1 se rote!?te in mJ~zul 3, producind un flux magnetic variabil, care induce in infa~urarea primara 4 un curent de joasa tensiune. Curentul de 6 joasa tensiune este intrerupt de rupto'1\' rul 2, realizindu-se, prin inductie in infa!?urarea secundara 6 un curent de inalta tensiune de 1200015 000 V, care este dirijat prin conduc,.. Fig. 19. Echipament de aprindere cu torii 8 la bujiile 9, condensator 1?i bobinii de inaltii tenprin distribuitorul 7. siune: ~ - bloc de comanda; .- tranzistor; Da c a se scurtcircui _ 3 condensator; 4 - 2tIratron; 5 teaza ruptorul 2 cu transformator; 6 intrerupator; 7 . . ~ bobina de inductie; 8 rezisten~a; a]utorul Intrerupato9 - distribuitor. rului 5, in infa!?urarea secundara 6 nu se mai produce curent de inalta tensiune, iar motorul se opre~te. Se utilizeaza diferite tipUI"i de magnetouri: cu acce~

51

leratoare de pornire, cu magnet permanent rotativ !?i bobina de inductie fixa, cu cama, ruptor mobil, condensator, circuit primal' !?i secundaI'.

9 8
6

cula curent electric, deoarece nu contine electroni liberi, conditie esentiala a circulatiei curentului. Atunci cind curentul de InaWi tensiune de la un distribuitor ajunge la electrozii bujiei, intre spatiul dintre electrozi moleculele de aer pierd cite un electron, care ramine libel', iar restul moleculei ramine cu sarcina electrica pozitiva (ioni pozitivi). Daca intre electrozi se aplica 0 diferenta de potential din ce in ce mai mare, electronii liberi pornesc spre electrodul pozitiv 00 viteza foarte mare. iar ionii pozitivi sint atra!?i de electrodul negativ. Deplasindu-se, ionii 10vesc alte molecule, ionizindu-le. Cind diferenta de potential devine foarte mare, avalan!?a de electroni, de ciocniri !?i de ionizari de noi molecule deaer este aUt de puternica, incit se produce 0 descarcare electrica, sub forma unei scintei. Se poate deci defini scinteia produsa de bujii ca 0 descarcare electrica produsa intre electrozi. Scinteia dureaza circa 0,001 secunde, avind doua faze distincte (fig. 21): nime de secunda), siune oscilanta; intensitate mare (50-100 A) !?i ten-

_ descarcarea initiala, cu durata mica (0 milio_ descarcarea ulterioara, cu durata de 0 mie de

Fig. 20. Magnetou: 1 - magnet permanent bipolar; 2 - ruptor; 3 - mlez; 4 - infA~urarea primarA; intrerupiHor; 6 infA~urarea secun5 darA; 7 - distribuitor; 8 conductori; 9 - bujli; 10 - condensator.

3.2. PRODUCEREA SCINTEII

Spatiul dintre electrozii bujiei este ocupat cu aer, care din punct de vedere electric este izolant. In timpul functionarii motorului, intre electrozi piHrunde amestecul carburant care posed a foarte bune calitati de izolare electric a ce cresc odata cu cre!?tQrea presiunii. Tntr-un strat izolant, oricit de subtire ar fi, nu poate cir52

ori mai mare decit durata descarcarii initiale !?i in tensitatea de circa 0 mie de ori mai mica, avind 0 tensiune uniforma, de 20-30 ori mai slaba. Tn conditii optime de functionare a motorului, aprinderea amestecului carburant incepe in perioada descarcarii initiale, insa la pornirea la rece aprinderea este intirziata cu citeva milionimi de secunda dupa aparitia descarcarii initiale. . Pentru a putea aprinde amestecul carburant, atunci cind motorul este cald, in timpul descarcarii electrice trebuie sa se degajeze 0 caldura de 0,2-0,7 calorii. 53

Pentru asigurarea pornirii motoarelor la rece !?i pentru pornirile motoarelor uzate, in orice conditii, scinteile trebuie sa produca 0 cantitate de caldura de 10-20 ori mai mare decit in conditii obi!?nuite, ceea ce conduce la necesitatea ca scinteia sa fie puternica.

- 5000 .-10000

UrCll JOO V 0[" 0fl/-fJ,05A

. '01 ~0,0(111001J'1 JO.I()(JA

Tirnpuilio ,miridi!enle) Fig. 21. Variatia 1 momentul tensiunii in timpul producerii scin teii : ruperii; 2 - cre~terea tensiunii; 3

amorsarea scinteii; 4 carea ulterioara; 6 -

descarcarea initiala; 5 - descarvariatia tensiunii in gOI (fara scinteie) .

Cind distanta din tre electrozi este mare, electronii liberi au de parcurs un drum mai lung, se ciocnesc cu mai multe molecule, i!?i pierd viteza ~i se pot combina cu ionii pozitivi, refikind moleculele neutre de gaz. Pentru a parcurge drumul dintre electrozi, electronii trebuie sa aiba 0 viteza mare, care se obtine prin marirea te"nsiunii. Ded, cu cit distanta dintre electrozi este mai mare, cu atit tensiunea necesara formarii sdnteii trebuie sa fie mai mare. Tensiunea care genereaza scin teia depinde de forma ~i dimensiunile electrozilor, distanta dintre acc~tia, starea bujiei, temperatura amestecului carburant din cilindru ~i rezistenta electrica a amestecului carburant. La cre~terea presiunii amestecului carburant, moleculele sint mai apropiate unele de altele, iar electronii, de!?i aU de parcurs un drum mai scurt, se pot ciocni cu un numar mai mare de molecule ~i pentru a se obtine scinteia electrica este necesar de asemenea ca tensiunea intre electrozi sa fie marita. Cu cit amestecul carburant este mai cald, cu atit scinteia se produce mai u!?or. De exemplu, la 0 presiune de 7 at in cilindri, dadi motorul este rece, formarea scinteii necesita 0 tensiune de circa 12000 V, iar daca este cald de numai 7 000 V. 3.3. R.EGIMUL DE FUNqlONARE
A BUJIILOR

Amorsarea scinteii nu se face imediat dupa aplicarea tensiunii intre electrozi, din cauza depunerii un or impuritati, a corodarii suprafetelor electrozilor sau a evaporarii metalului, care conduc la mari!1ea distantei dintre electrozi. Pentru evitarea intiraierii la amorsare este necesar a se elimina cauzele care produc oxidari puternice, supraincalziri sa~ rC,Iam de functionare necorespunzator a bujiilor.
~

La motoarele in patru timpi, bujia trebuie sa produca 2000-3000 scintei pe minut, iar la motoarele in doi timpi 5000-6000 scintei pe minut. La un motor cu ~ase cilindri in patru timpi cu turatia de 4000 rot/min, la care rotatia axului de distributie este de 2 000 rot/min, ruptorul executa 6.2 000 =

= 12000

ruperi/minut

sau

200 deschideri

pe secunda.

55