1. Definiție ......................................................................................... 3
2.Tipuri de pile de combustie .......................................................... 5
3. Provocările asociate cu pilele de combustibil ............................ 6
4. Utilizări ale pilelor de combustibil ............................................. 7
5. Alte aplicații .................................................................................. 9
6. Concluzii ....................................................................................... 11
7. Bibliografie ................................................................................... 11
1
Pila de combustie cu hidrogen. Aplicații
1. Definiție
Pila de combustie este o celula galvanica în care energia liberă a unei reacții
chimice este transformată in energie electrică. În cazul unei pile de combustie
clasice, care funcționează cu hidrogen și oxigen, reacția care are loc este:
1
𝐻2 + 𝑂2 = 𝐻2 𝑂
2
2
catod pozitiv. Reacția de producere a energiei electrice are loc la acești electrozi,
cu un electrolit care transportă particule încărcate electric între ele și un catalizator
pentru a accelera reacțiile.
Hidrogenul acționează ca combustibil de baza într-o celulă de combustibil cu
hidrogen, dar și celula are nevoie de oxigen pentru a funcționa. Unul dintre cele
mai mari avantaje ale acestor pile de combustie este că generează electricitate cu
foarte puțină poluare, deoarece hidrogenul și oxigenul utilizat pentru a genera
electricitatea se combină pentru a produce apa ca produs secundar. Celulele care
utilizează hidrogen pur ca combustibil sunt complet lipsite de carbon.
Alte tipuri de sisteme de pilă de combustibil includ cele care utilizează
combustibili cu hidrocarburi precum gazul natural, biogazul sau metanolul.
Deoarece pilele de combustie folosesc mai degrabă o reacție electrochimică decât
combustia, ele pot obține eficiențe mai mari decât cu metodele tradiționale de
producere a energiei. Acest lucru poate fi îmbunătățit în continuare prin
intermediul unor generatoare combinate de căldură și energie care utilizează
căldura reziduală din celula pentru aplicații de încălzire sau răcire.
Procesul prin care funcționează o celula de combustibil poate fi rezumat după
cum urmează:
1. Atomii de hidrogen intra la anod, în timp ce oxigenul este alimentat către
catod.
2. Atomii de hidrogen sunt separați in protoni și electroni la anod.
3. Protonii acum încărcați pozitiv trec prin membrana (sau electrolit) către
catod, electronii încărcați negativ urmând o cale diferita, deoarece sunt
forțați printr-un circuit pentru a genera electricitate
4. După ce au trecut prin circuit si membrana în consecință, electronii si
protonii se întâlnesc la catod unde se combina cu oxigenul pentru a produce
căldură și apă ca subproduse. Celulele de combustibil singulare nu
generează o cantitate mare de energie electrica, așa ca sunt aranjate in stive
pentru a crea suficienta energie pentru scopul propus, indiferent dacă
alimentează un dispozitiv digital mic sau o centrala electrica.
Celulele de combustibil funcționează ca bateriile, dar, spre deosebire de
baterii, acestea nu se vor descărca sau vor necesita reîncărcare și pot continua să
producă energie electrica în timp ce sursa de combustibil (în acest caz, hidrogen)
este furnizată.
Fiind compus dintr-un anod, catod și o membrana electrolitică, nu exista părți
în mișcare într-o celulă de combustibil, ceea ce le face silențioase în funcționare
și extrem de fiabile.
3
trebuie sa fie permeabili, așadar au o structură poroasă. Electrolitul trebuie să aibă
o permeabilitate cat mai scăzută.
Pentru a putea compara pila de combustie cu alte sisteme de producere a
energiei, ca de exemplu motorul cu ardere internă, este necesară o evaluare a
randamentului sistemului. Pentru motorul cu ardere internă, randamentul maxim
este exprimat prin randamentul ciclului Carnot:
𝑇1
ƞ𝑐 = 1 −
𝑇2
unde T1 si T2 sunt două temperaturi absolute în funcționarea motorului termic.
Pentru pila de combustie, randamentul maxim este exprimat prin variatia energiei
libere Gibbs (ΔG) si variatia entalpiei (ΔH) în reacția electrochimică:
∆𝐺
ƞ𝑃𝐶 =
∆𝐻
4
• Flexibilitatea combustibilului
• Eficiente ridicate
• Emisii reduse / zero
• Operațiune silențioasă
• Fiabilitate
• Scalabilitate
1) Cost
Costul celulelor de combustibil poate fi ridicat având în vedere utilizarea
platinei ca unul dintre cele mai mari materiale componente. Exista lucrări în
desfășurare pentru a găsi abordări de catalizator non-platină
2) Extragerea hidrogenului
Extragerea hidrogenului pentru utilizarea în pilele de combustibil poate
necesita multă energie pentru a realiza, subminând beneficiile ecologice ale
utilizării pilelor de combustie
3) Infrastructura
Este necesar să se creeze infrastructura pentru a sprijini creșterea utilizării
pilelor de combustibil, inclusiv pentru adaptarea vehiculelor.
4) Siguranța
Natura inflamabila a hidrogenului prezintă preocupări evidente de siguranța
pentru utilizarea sa pe scară largă.
5
4. Utilizări ale pilelor de combustibil
1. Puterea
Celulele de combustibil acționează ca surse de energie pentru o varietate de
aplicații comerciale, industriale și rezidențiale. Acestea variază de la case la nave
spațiale și stații de cercetare. Celulele de combustibil sunt deosebit de utile pentru
locații îndepărtate datorita lipsei de piese în mișcare, ceea ce înseamnă ca sunt
extrem de fiabile si este puțin probabil sa cedeze. Condițiile ideale asigură o
fiabilitate de până la 99,9999%, care este egală cu mai puțin de un minut de
nefuncționare la fiecare șase ani.
2. Cogenerare
Celulele de combustibil pot fi făcute și mai eficiente prin cogenerare. Aici
sistemele cu pile de combustie sunt folosite pentru a genera energie, în timp ce
căldura uzată produsă este utilizată pentru încălzirea clădirilor sau a sistemelor de
răcire electrică. Sistemele de cogenerare pot atinge 85% eficiență (din care 40-
60% sunt electrice). Cu toate acestea, aceste sisteme pot fi costisitoare si au o
durata de viață relativ scurtă, precum și ocuparea spațiului cu necesitatea unui
rezervor de stocare a apei calde.
3. Transport
Celulele de combustibil pot fi utilizate pentru o varietate de aplicații de
transport, de la automobile la autobuze, nave, trenuri si aeronave. Celulele de
combustibil sunt, de asemenea, incorporate in motociclete, biciclete si scutere.
18.000 de vehicule electrice cu pile de combustibil (FCEV) au fost închiriate sau
vândute până la sfârșitul anului 2019, iar aceste automobile au o autonomie medie
cuprinsă între 314 si 380 de mile între realimentare, în timp ce realimentarea
durează mai puțin de cinci minute, făcând aceasta tehnologie competitivă față de
bateria mașinii electrice care necesită mult mai mult timp pentru încărcare. În
plus, celulele de combustibil care utilizează hidrogen gazos consumă cu
aproximativ 40% mai puțină energie și emit cu 45% mai puține gaze cu efect de
sera decât motoarele cu ardere internă. Cu toate acestea, pentru a fi o opțiune cu
adevărat viabilă, multe dintre provocările legate de stocarea, transportul si
extracția hidrogenului vor trebui abordate.
În ciuda provocărilor legate de automobilele cu celule de combustibil,
autobuzele cu celule de combustibil se dovedesc deja eficiente, în timp ce
stivuitoarele sunt, de asemenea, un factor cheie al cererii de combustibil cu
hidrogen. Stivuitoarele sunt de un interes deosebit, deoarece de multe ori trebuie
6
să funcționeze in interior, unde emisiile trebuie controlate. Aceasta înseamnă că
stivuitoarele electrice sunt adesea folosite, dar celulele de combustibil oferă
beneficii față de puterea bateriei, inclusiv alimentarea mai rapidă și lipsa
degradării la temperaturi scăzute de funcționare, cum ar fi in depozitele
frigorifice.
Celulele de combustibil au fost, de asemenea, utilizate pentru vehiculele
aeriene cu echipaj, folosind adesea o combinație de tehnologii, cum ar fi o celulă
de combustibil cu membrana de schimb de protoni cu un hibrid de baterie ca
rezerva în timpul testării. Celulele de combustibil sunt utilizate pe scara mai largă
în vehiculele aeriene fără pilot, precum si pentru furnizarea de energie auxiliară
aeronavelor, înlocuirea combustibililor fosili pentru aplicații precum pornirea
motoarelor și alimentarea electrică la bord.
Celulele de combustibil au fost folosite si pentru ambarcațiunile turistice de
pe canalele din Amsterdam, iar marinei germane și italiene au folosit celule de
combustibil pentru a permite submarinelor sa rămână scufundate săptămâni
întregi, îmbunătățind în același timp operațiunile de rulare silențioase.
4. Putere portabilă
Sistemele portabile cu celule de combustibil sunt clasificate ca având o
greutate mai mică de 10 kg și producând o putere mai mica de 5 kW. Aceste tipuri
de celule au o gama larga de aplicații pentru alimentarea dispozitivelor mici de 1-
50W și pentru generarea mai mare de energie de 1-5kW pentru locații îndepărtate.
Celulele mai mici de microfuel își propun să ajungă pe piețe precum dispozitive
mobile si laptopuri cu avantaje, inclusiv densitatea energiei și reducerea greutății
în comparație cu bateriile litiu-ion. Pătrunderea pe piață ar necesita unele
dezvoltări ulterioare în tehnologia pilelor de combustibil pentru a reduce costurile,
dar promisiunea unor durate mai mari de utilizare intre încărcare este atrăgătoare.
Puterea portabilă la scară mai mare arată promițătoare pentru sectorul de
agrement, militare și aplicații industriale la distanță geografică, cum ar fi stațiile
meteorologice. Avantajele pentru aceste stive de celule mai mari, dar încă
portabile, este cantitatea de energie care poate fi generata pe greutate în
comparație cu bateriile.
7
5. Alte aplicații
Utilizările enumerate mai sus sunt doar câteva dintre exemplele în care ar
putea fi utilizate pilele de combustibil. Alte aplicații includ energie electrică
pentru stații de bază și site-uri de celule, generare distribuită de energie, sisteme
de alimentare de urgență ca rezervă pentru cazurile în care alte sisteme cedează,
telecomunicații, centrale electrice cu sarcina de bază, încălzire cu apă solară cu
pila de combustibil cu hidrogen, stații de încărcare portabile pentru dispozitive
electronice mici , aparate mici de încălzire, conservarea alimentelor pentru
containerele de transport (evacuarea oxigenului prin generarea de energie
electrica) si senzori electrochimici.
Cât durează?
Durata de viață exactă a unei celule de combustibil depinde de la ce se
folosește, la fel ca și modul în care bateriile se descarcă la viteze diferite, în funcție
de aplicație. Cu toate acestea, ca exemplu, autovehiculele cu celule de combustibil
cu hidrogen pot acum sa medieze între 312 si 380 de mile înainte de a avea nevoie
de realimentare.
Stivele de celule de combustibil din mașini sunt proiectate să reziste pe toată
durata de viață a vehiculului, care este de aproximativ 150.000 până la 200.000
de mile. Odată ce și-au finalizat durata de viață, celulele de combustibil pot fi
dezasamblate și materialele reciclate.
8
subproduse fiind căldura (care poate fi utilizată în alta parte) și apa.
În plus, celulele de combustibil nu se descarcă sau necesită reîncărcare ca
bateriile, atât timp cât exista o sursă constantă de combustibil și oxigen.
9
6. Concluzii
7. Bibliografie
10