BOALA PARKINSON

Boala Parkinson reprezintă o afecțiune cronică care se datorează degenerării neuronale progresive cu
apariția inițială a deficitelor motorii urmate de cele non motorii de tip senzitiv, cognitiv și comportamental.
Deficiențele motorii specifice bolii Parkinson sunt cauzate de pierderile celulare ale substanței nigra
situată în regiunea cerebrală mediană, care duc la scăderea nivelurilor de dopamină din organism. Cauza
exactă a acestor pierderi neuronale nu se cunoaște cu exactitate, însă este suspectată o legătură între BP și
acumularea de proteine alpha synuclein (alpha synuclein aggregates) cu efect citotoxic la nivel cerebral, sub
forma corpilor Lewy care alterează activitatea celulelor nervoase cu apariția tulburărilor motorii.
Principalii factori de risc pentru apariția bolii Parkinson sunt reprezentați de către:
 Vârstă: afecțiunea apare în special la persoanele de peste 60 de ani;
 Sexul: persoanele de sex masculin sunt mai predispuse la dezvoltarea BP;
 Nivelul scăzut al dopaminei favorizează instalarea afecțiunii;
 Expunerea repetată, pe termen lung la substanțe toxice- mangan, disulfura de carbon;
 Istoricul familial: persoanele care prezinta în familie cel puțin 1 rudă cu aceasta afecțiune prezinta
risc de a dezvolta boala Parkinson.

Simptomele bolii Parkinson

Simptomele bolii Parkinson se instalează insidios și sunt adesea trecute cu vederea până la agravarea
acestora în fazele avansate de boală. Deficitele motorii clasice pentru aceasta afecțiune sunt reprezentate de
către: tremor al extremităților, bradikinezie (lentoarea mișcărilor) rigiditate musculară (tonus muscular
crescut asociat contracțiilor continue involuntare) și instabilitatea posturală. Simptomele non motorii devin
evidente mai târziu și pot fi reprezentate de tulburări neuropsihiatrice (schimbări ale dispoziției - depresie,
apatie, anxietate și comportamentului sau ale gândirii), alterarea simțului olfactiv și alterarea calității
somnului.
Pierderea parțială sau totală a reflexelor (clipit), alterarea capacității de exprimare cu apariția
discursului lent uneori neclar, modificarea scrisului sau prezenta halucinațiilor vizuale și a  ideațiilor
paranoice reprezintă alte simptome care completează tabloul clinic al pacienților cu BP.
Stadializarea bolii Parkinson se face în funcție de simptomatologia pacientului și cuprinde:
 Stadiul I manifestat prin apariția unui tremor distal ușor care nu afectează activitățile cotidiene ale
pacientului, schimbarea posturii cu adoptarea unei poziții încovoiate și dificultate la mers;
 Stadiul II recunoscut prin apariția rigidității musculare cu caracter generalizat (afectează membrele
de ambele părți ale corpului);
 Stadiul III este acompaniat de pierderile de echilibru și apariția bradikineziei care împiedică bolnavul
să desfășoare activități precum îmbrăcatul sau spălatul;
 Stadiul IV este definit de agravarea simptomatologiei cu apariția tremorului distal continuu,
a dezechilibrului postural pronunțat și a dificultăților de vorbire;
 Stadiul IV se manifestă prin apariția rigidității musculare generalizate intense care fac imposibilă
deplasarea pacientului.

Alte simptome ale bolii Parkinson

Parkinson este o boala progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se agravează în timp.
Maladia poate afecta atât modul în care pacientul se mișcă, însă și aspecte ce țin de vedere, somn și
sănătatea mintală. Un pacient cu maladia Parkinson poate avea simptome diferite, la momente
diferite, în comparație cu cineva diagnosticat cu aceeași boală. Aceste simptome pot fi:
• dificultate în menținerea echilibrului
• aplecarea corpului în față sau în altă direcție, care poate cauza cădere
• postura aplecată, cu capul plecat și cu umerii lăsați
• tremurul capului
• probleme de memorie
• dificultăți la defecare sau la urinare
• oboseală
• salivare
• probleme la nivelul pielii, cum ar fi mătreața

1
 • dificultate la înghițire și la mestecare
• dificultatea de a avea erecție sau orgasm
• amețeală sau stări de leșin când persoana stă în picioare
• frica si anxietate
• confuzie
• demență (dificultate în gândire și în raționament)
• pierderea simțului olfactiv
• transpirație excesivă.
Dacă o persoană prezintă aceste simptome, nu înseamnă neapărat ca are Parkinson. Ar putea
fi vorba de o alta afecțiune. Este important ca pacientul să meargă la medic dacă observă acest gen
de schimbări.

Diagnosticul bolii Parkinson

Metode de diagnosticare pentru boala Parkinson

Nu există un anumit test care ar putea diagnostica aceasta afecțiune. Medicul neurolog poate
diagnostica boala Parkinson în funcție de simptomatologie, dar și în urma examinării neurologice și fizice a
pacientului.
Analizele de sânge pot fi folosite pentru eliminarea altor afecțiuni care ar putea cauza aceste
simptome.

O metoda eficientă de diagnosticare a bolii Parkinson consta în administrarea unei doze de carbidopa/
levodopa – medicament special pentru boala Parkinson. Dacă simptomele sunt ameliorate, atunci
diagnosticul este corect.
Uneori, însă, este nevoie de timp pentru ca maladia Parkinson sa fie diagnosticată. Medicii neurologi
recomandă ca pacientul să vină la controale regulate, pentru a se evalua starea pacientului și simptomele
acestuia, de-a lungul timpului, și pentru a se putea diagnostica boala Parkinson.

Diagnosticul bolii Parkinson este stabilit de către medicul specialist neurolog pe baza anamnezei,
examenului fizic si neurologic al pacientului. Investigațiile imagistice recomandate pentru stabilirea
diagnosticului de BP sunt reprezentate de către:
 Tomografie cu emisie de pozitroni PET CT pentru identificarea leziunilor cerebrale care determină
deficitul de dopamină;
 Computer tomograf cu emisie singulară de fotoni poate exclude alte patologii care evoluează cu
apariția tremorului esențial;
 Rezonanța magnetică nucleară de difuzie poate diferenția demența cu corpi Lewy de alte patologii cu
simptomatologie similară.

Complicațiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este însoțită adesea de alte probleme și complicații, care pot fi tratate:
Dificultăți în gândire - Este posibil ca pacientul să aibă probleme cognitive (demență) și
dificultate în gândire. Acestea apar de obicei în stadiile avansate ale bolii.
Depresie și schimbări de natură emoțională - Pacientul poate să aibă depresie, uneori în
stadiile foarte timpurii ale bolii. Este important ca pacientul să ia tratamentul pentru depresie, pentru
că așa îi va fi mai ușor să facă față provocărilor bolii Parkinson. Pot să apară și alte schimbări de
natură emoțională: frică, anxietate sau pierderea motivației.
Dificultate la înghițire - Este posibil ca pacientul să dezvolte și alt gen de probleme, cum ar fi
faptul că nu poate înghiți, pe măsură ce boala progresează. Saliva se poate acumula în gură și se
poate prelinge și în afara ei, din cauza că pacientul înghite mai lent.
Dificultate la mestecare și în timp ce pacientul mănâncă - În stadiile avansate, boala
Parkinson afectează mușchii din gură, iar mestecarea alimentelor devine dificilă. Exista risc mare ca
pacientul să se înece sau să nu se hrănească suficient.

2
 Tulburări de somn și probleme în timpul nopții - Pacienții cu Parkinson au probleme la
nivelul somnului, cum ar fi faptul că se trezesc frecvent in timpul nopții, că se trezesc devreme sau
că adorm în timpul zilei.
Probleme ale vezicii urinare - Boala Parkinson poate cauza probleme în sfera urinară, cum ar
fi faptul că pacientul nu poate controla vezica urinară sau ca are dificultăți la urinare.
Constipație - Mulți pacienți cu Parkinson dezvoltă această problemă, în principal din cauza
tractului digestiv mai lent.

Alte complicații ce pot să apară la pacienții cu Parkinson

• Tensiunea arterială este modificată - pacientul se poate simți amețit atunci când stă în
picioare, din cauza scăderii bruște a tensiunii arteriale.
• Disfuncția simțului olfactiv - apar probleme la nivelul simțului mirosului; pacientul
identifică mai greu anumite mirosuri sau face cu greu diferența între mai multe mirosuri.
• Oboseala - mulți pacienți cu Parkinson își pierd energia și se confruntă cu stări de oboseală,
în special în partea a doua a zilei.
• Durere - unii pacienți cu Parkinson se confruntă cu durerea, fie în anumite zone din corp, fie
în tot corpul.
• Disfuncții sexuale - Unii pacienți cu Parkinson observă o scădere a dorinței sexuale ori a
performanței sexuale.

Prevenirea bolii Parkinson

Medicii și cercetătorii nu înțeleg pe deplin ce cauze are boala Parkinson. Totodată, experții nu
sunt siguri de ce boala progresează diferit, de la un pacient la altul. Tocmai de aceea, nu este clar
cum poate fi prevenită apariția acestei boli neurologice. An de an, cercetătorii investighează de ce
apare boala Parkinson și ce se poate face pentru a o preveni. Unele cercetări recente sugerează că
factorii ce țin de stilul de viață, precum exercițiile fizice și o dietă bogată în antioxidanți ar putea
avea un efect protector.
Dacă o persoană are antecedente în familie de boala Parkinson, ea poate lua în considerare
testarea genetică, întrucât anumite gene au fost asociate cu maladia. Este important, însă, de reținut,
că faptul că o persoană are aceste mutații genetice în ADN nu înseamnă neapărat că ea va dezvolta
cu certitudine boala Parkinson. Este important să se discute cu un medic sau cu un consilier
specializat, despre riscurile și beneficiile testării genetice.
Cercetările mai arată că anumite obiceiuri ce țin de un stil de viață sănătos pot ajuta la
reducerea riscului de Parkinson, chiar dacă nu este posibilă prevenirea bolii:
• Consumă mai des turmeric - acest condiment conține curcumina, un antioxidant care ar
putea ajuta la prevenirea acumulării unei proteine implicate in maladia Parkinson, arată un studiu de
laborator.
• Alege alimente bogate în flavonoide - prin consumul altui tip de antioxidanți (flavonoidele),
se poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson, potrivit unei cercetări. Surse de flavonoide
sunt: fructele de pădure, merele, unele legume, ceaiul, strugurii roșii.
• Evită să reîncălzești uleiurile pentru gătit - Oamenii de știință au asociat substanțele chimice
toxice (aldehidele) de maladii precum Parkinson, Alzheimer și alte boli neurodegenerative.
Anumite uleiuri, cum ar fi cel de floarea-soarelui, încălzite până la o anumită temperatură nu trebuie
refolosite. Când sunt încălzite din nou, după ce au fost utilizate, în aceste uleiuri se pot forma
aldehide.
• Evitarea toxinelor este importantă - Expunerea la erbicide, la pesticide și la alte toxine poate
creste riscul de boli neurologice, precum Parkinson. Când sunt folosite aceste tipuri de produse,
oamenii sunt sfătuiți să își ia masuri de precauție (de exemplu, folosirea unor haine sau echipamente
de protecție).
Pentru a preveni boala și complicațiile, poți recurge la o serie de suplimente precum:

3
  Coenzima Q10 (CoQ10) este un antioxidant și o substanță care ajută la eliminarea toxinelor,
care ajută celulele să obțină energie din oxigen.
 Vitamina C
 Vitamina E
 Curcumina
 Acizii grași omega 3 
Acizii grași omega-3 protejează creierul împotriva bolii Parkinson, potrivit unui nou studiu si
protejează de fenomenul de  moarte progresivă a neuronilor responsabili de producerea dopaminei,
neurotransmițătorul strâns legat de controlul mișcării.
Suplimentarea alimentară cu acizi grași omega-3 crește nivelul dopaminei și legarea
receptorilor D2 și scade activitatea monoaminooxidazei B (MAO-B) în cortexul prefrontal și
legarea receptorului D2 în striat, si se considera ca ar fi o alternativa buna pentru prevenirea și
gestionarea complementară tratamentului simptomelor bolii Parkinson.