Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2021
AMG III B
REFERAT NEUROLOGIE
BOALA PARKINSON
In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat
sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un
mesager chimic in creier numit dopamina.
Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului - substantia nigra si
striatum - pentru a produce miscari controlate. Majoritatea simptomelor legate de
miscare ale bolii Parkinson sunt cauzate de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii
celulelor producatoare de dopamina in substantia nigra. Atunci cand cantitatea de
dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia nigra si striatum devine
ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu cat este mai mare pierderea dopaminei, cu
atat simptomele legate de miscare sunt mai rele.
Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana la persoana iar
studiile privind persoanele cu si fara Parkinson sugereaza ca speranata de viata pentru
persoanele bolnave este aproximativ aceeasi cu populatia generala.
Varsta. Adultii tineri au rareori boala Parkinson. In mod normal, incepe in viata
mijlocie sau tarzie, iar riscul creste odata cu varsta. Oamenii dezvolta de obicei
boala in jurul varstei de 60 de ani sau mai mult;
Ereditatea. Avand o ruda apropiata cu boala Parkinson creste sansele de a
dezvolta boala. Cu toate acestea, riscurile sunt inca mici, daca nu aveti multi
membri din familia dumneavoastra cu boala Parkinson;
Sexul. Barbatii au mai multe sanse de a dezvolta boala Parkinson decat femeile;
Expunerea la toxine. Expunerea continua la erbicide si pesticide poate creste
usor riscul de aparitie a bolii Parkinson.
Boala Parkinson este adesea insotita de aceste probleme suplimentare, care pot fi
tratabile:
Simptome
In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat
sau mor. Multe dintre simptome se datoreaza unei pierderi de neuroni care produc un
mesager chimic in creier numit dopamina.
Dopamina actioneaza ca un mesager intre doua zone ale creierului - substantia nigra si
striatum - pentru a produce miscari controlate. Majoritatea simptomelor legate de
miscare ale bolii Parkinson sunt cauzate de lipsa de dopamina ca urmare a pierderii
celulelor producatoare de dopamina in substantia nigra. Atunci cand cantitatea de
dopamina este prea mica, comunicarea intre substantia nigra si striatum devine
ineficienta, iar miscarea devine afectata. Cu cat este mai mare pierderea dopaminei, cu
atat simptomele legate de miscare sunt mai rele.
Progresia bolii Parkinson si gradul de afectare variaza de la persoana la persoana iar
studiile privind persoanele cu si fara Parkinson sugereaza ca speranata de viata pentru
persoanele bolnave este aproximativ aceeasi cu populatia generala.
Primele semne ale maladiei Parkinson pot fi subtile si pot fi confundate cu alte conditii.
Acestea includ:
Exista si alte simptome comune, dar nu toata lumea cu Parkinson le prezinta. Acestea
pot include:
Tratament
O serie de tulburari pot provoca simptome similare cu cele ale bolii Parkinson.
Persoanele cu simptome asemanatoare cu cele ale Parkinson, care rezulta din alte
cauze, sunt diagnosticate uneori cu aceasta boala Asadar, desi aceste tulburari initial
pot fi diagnosticate gresit ca Parkinson, anumite teste medicale, precum si raspunsul la
tratamentul medicamentos, pot ajuta la distingerea lor de Parkinsons. Avand in vedere
ca multe alte boli au caracteristici similare, dar necesita tratamente diferite, este
important sa se faca un diagnostic exact cat mai curand posibil.
In prezent nu exista teste de sange sau de laborator pentru a diagnostica cazurile de
boala Parkinson nongenetica. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al unei
persoane si pe un examen neurologic. Imbunatatirea dupa initierea medicatiei este un
alt semn important al bolii Parkinson.
In prezent nu exista tratament pentru a vindeca boala Parkinson. Insa sunt disponibile
mai multe terapii pentru intarzierea aparitiei simptomelor motorii si ameliorarii acestora.
Toate aceste terapii sunt concepute pentru a creste cantitatea de dopamina din creier,
fie prin inlocuirea dopaminei, imitarea dopaminei sau prin prelungirea efectului
dopaminei.
Medicamentele prescrise pentru Parkinson includ: