Boala Parkinson: caracteristicile bolii și

particularități

NISTOR DANIELA-ASIST.MED.PR.LIC GENERALIST

 Boala Parkinson
• În anul 1817, dr. James Parkinson a fost primul
care a descris  Morbus Parkinson (Morbus =
boală). Sindromul este cunoscut astăzi sub
numele său.
• Boala Parkinson este o afecțiune neurologică,
cu o evoluție relativ lentă. Afectate sunt
anumite regiuni ale creierului numite nuclei
bazali. 
 Boala Parkinson
 Aceste zone ale creierului sunt implicate în mișcările
voluntare, însă în același timp și în mișcările involuntare.
 Înainte vreme, Morbus Parkinson era denumită și
paralizie cu friguri.
 Boala se manifestă de exemplu prin
 reducerea mobilității
 rigiditatea mușchilor
 tremurat în repaus
 ulterior și instabilitate posturală
Boala Parkinson afectează cu precădere persoanele în vârstă

• Persoanele în vârstă manifestă preponderent

boala Parkinson. La stabilirea diagnosticului,
numai circa 10 procente dintre cei afectați
sunt mai tineri de 40 de ani.
• Majoritatea cazurilor de Parkinson apar la
vârste între 50 și 60 de ani.
• Odată cu înaintarea în vârstă, crește însă și 
frecvența cazurilor de boală Parkinson
 Boala Parkinson afectează cu precădere
persoanele în vârstă
• La nivel de populație, la fiecare 100 000 de
persoane se înregistrează 100 până la 200 de
cazuri de Parkinson.
• Aportul este mai mare deja la persoanele de
peste 60 de ani: în această categorie este
afectată în medie o persoană din 100
• Remarcabil este că bărbații sunt afectați mai des
de boala Parkinson decât femeile.  
 
 Simptomele bolii Parkinson: de la încetinirea
mișcărilor până la tulburări de echilibru

• Deoarece boala Parkinson are o evoluție foarte

lentă și prezintă multe simptome care ar putea
avea și alte cauze care de asemenea pot varia
de la un pacient la altul, un diagnostic timpuriu
cert nu este întotdeauna posibil.
• Cu toate acestea, există diverse semne care
pot sugera că este vorba despre boala
Parkinson
 Simptomele bolii Parkinson: de la încetinirea mișcărilor până la
tulburări de echilibru

 Trebuie avut în vedere că simptomele prezentate

în continuare pot avea multe alte cauze și nu
sunt specifice pentru boala Parkinson.
 Chiar și atunci când un pacient prezintă mai
multe dintre simptomele specificate, nu se poate
concluziona cu certitudine pe baza acestora că
este vorba despre boala Parkinson.
 Un diagnostic sigur poate fi pus numai de către
un neurolog.
 Posibile simptome timpurii ale bolii Parkinson

• În faza incipientă, pacienții acuză adesea simptome

nespecifice, precum slăbiciune, reducerea
capacităților mentale și fizice, o rigiditate a
extremităților, afecțiuni depresive, constipație și
tulburări ale somnului (de ex. vise animate, tulburări
ale fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor).
• De asemenea, dureri la nivelul mușchilor și
articulațiilor pot fi identificate inca de la debutul
evoluției bolii
 Posibile simptome timpurii ale bolii
Parkinson
 Aceste dureri sunt localizate adesea în zona umerilor și a spatelui. A
cesta este însă un simptom care poate fi considerat un indiciu numai
în corelație cu alte simptome ale bolii Parkinson.
 În ce privește așa-numitele tulburări „motorii” clasice, au fost
definite în ultimii ani patru simptome principale ale sindromului
Parkinson:  
 Este vorba despre încetinirea mișcărilor (=akinezie), rigiditatea
mușchilor (=rigor)
 Tremuraturi (=tremor)
 Tulburări ale reflexelor posturale și de redresare
 Tulburari de  echilibru) (=instabilitate posturală)
 Alături de acestea, există și așa-numite simptome însoțitoare.
 Posibile simptome timpurii ale bolii
Parkinson
• O tulburare a simțului olfactiv apare adesea în cursul evoluției bolii. Un
test olfactiv special poate fi de exemplu efectuat pentru diagnosticarea
sindromului Parkinson.

• De asemenea, s-a constatat deja în mod frecvent că și funcțiile motorii ale

ochilor pot fi afectate la pacienții cu Parkinson.

• Tulburări ale fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor sunt un alt
simptom care este corelat cu boala Parkinson.

• Pacientul execută în somn mișcările pe care le visează. Acestea pot fi

periculoase atât pentru pacient, cât și pentru alte persoane, deoarece
există un risc ridicat de rănire. 
 Încetinirea mișcărilor la pacienții cu boala
Parkinson
• Unul dintre primele simptome ale bolii Parkinson se
prezintă de exemplu sub forma unui braț care la mers
nu mai balansează atât de puternic ca la o persoană
sănătoasă.
• Însă și mișcările voluntare, precum rotirea, mersul sau
ridicarea de pe scaun se încetinesc în cazul bolii
Parkinson și nu mai pot fi executate decât cu greutate
de persoana afectată.
• În mare parte, atât mișcările involuntare, cât și
secvențele de mișcare spontane se pierd complet. 
 Încetinirea mișcărilor la pacienții cu boala
Parkinson
 Unul dintre simptomele tipice pentru Parkinson în cursul
evoluției bolii este postura încovoiată.
 Concomitent, mersul individual se transformă în pași mici și
sunt necesari mulți pași intermediari pentru a executa o
mișcare de întoarcere.
 Alte simptome care apar relativ frecvent sunt o reducere a
gesticulației și a mimicii. 
 Mimica pacienților devine asemenea unei măști.  
 Unii pacienți care suferă de boala Parkinson prezintă și
tulburări de vorbire, iar vocea nu este numai diminuată, ci
devine și monotonă.
 Încetinirea mișcărilor la pacienții cu boala
Parkinson
• În plus, vorbirea devine adesea și mai neclară.
• Din cauza unor tulburări de înghițire, multe persoane
bolnave de Parkinson acuză o salivare sporită. Aceasta
poate afecta și alimentarea. Mulți bolnavi se îneacă destul
de frecvent cu mâncare.
• Unele simptome ale bolii Parkinson se referă la funcțiile
motorii fine. Aici, boala este reflectată în special de scrisul
de mână, care cu timpul se modifică și devine mai mic.
• De asemenea, devine dificilă executarea unor mișcări
motorii fine, ca de exemplu închiderea nasturilor.
 Rigidizarea mușchilor ca simptom al bolii
Parkinson
• La mulți pacienți poate apărea o rigidizare a
mușchilor ca simptom pentru boala Parkinson. 
• În acest caz, medicii vorbesc despre rigor, care nu
este o formă de paralizie, ci doar o rigidizare a
mușchilor.
• Forța mușchilor este însă complet menținută. 
• În majoritatea cazurilor, aceasta rigidizare se prezintă
în special la nivelul mușchilor cefei și ai umerilor.
Acestea apar adesea numai pe o singură parte.
Tremuratul ca unul dintre simptomele bolii
Parkinson
• Multe persoane asociază boala Parkinson în
special cu un tremurat, însă nu toți pacienții
prezintă acest simptom. 
• În majoritatea cazurilor, tremuratul se
manifestă inițial numai pe o singură parte și
numai în repaus.
• De asemenea, tremuratul amplu și ritmic
afectează la început numai mâinile
Tremuratul ca unul dintre simptomele bolii
Parkinson
• Când nu au nimic în mâini, mulți pacienți încep
să-și frece degetele ca și cum ar număra bani.
• Ulterior, tremuratul se poate extinde de
exemplu și la nivelul picioarelor. 
• Aceste simptome ale bolii Parkinson
manifestate prin tremurat, numite și tremor,
dispar în majoritatea cazurilor complet numai
în somn sau în cursul unei mișcări.
 Tulburări ale reflexelor posturale și de
redresare, precum și ale echilibrului
• Un alt simptom al bolii Parkinson vizează
reflexele posturale și de redresare, care incep sa
fie perturbate.
• Tocmai aceste reflexe sunt foarte importante.
• La un om sănătos, acestea asigură echilibrarea
corpului în cadrul executării mișcărilor.
• În urma acest or tulburări, pacienții nu mai pot
controla mișcările bruște si redresarea acestora.
 Tulburări ale reflexelor posturale și de
redresare, precum și ale echilibrului
• În același timp, aceaste tulburari provoacă alte
simptome tipice pentru boala Parkinson,
precum mersul nesigur și predispoziția spre
căzături. 
• Acestea nu sunt însă simptome timpurii ale
bolii Parkinson, ci ele apar de regulă abia în
stadiile mai târzii. 
 . O diagnosticare sigură a bolii Parkinson poate fi
efectuată numai de către un medic.
• Se întâmplă ca mâna dumneavoastră să tremure deși este așezată în mod relaxat?
• Unul dintre brațe este îndoit și nu se balansează la mers?
• Aveți o postură corporală încovoiată înainte?
• Aveți un mers ușor târșâit sau trageți un picior după dumneavoastră?
• Aveți un mers cu pași mărunți și se întâmplă adesea să vă împiedicați sau să
cădeți?
• Suferiți de o lipsă de motivație și inițiativă?
• Aveți des dureri de spate în zona cefei și a umerilor?
• Ați observat că ați devenit retras în relația cu prietenii și familia dumneavoastră,
că evitați contactul și nimic nu vă face plăcere?
• Ați observat modificări ale vocii dumneavoastră? Vocea a devenit mai monotonă
și a scăzut în volum sau sună răgușit?
• Ați observat o reducere a dimensiunii scrisului dumneavoastră?
 Evoluția bolii Parkinson
 O serie de indicii pot sugera simptome parkinsoniene.
Alături de senzații neplăcute, care afectează atât
membrele, cât și ceafa, sau dureri în regiunea umerilor și
a brațelor, printre acestea se numără
 în primul rând oboseala
 depresia
 somnul agitat
 constipația.
 În majoritatea cazurilor, boala Parkinson evoluează
inițial foarte lent.
 Evoluția bolii Parkinson
• Persoanele afectate relatează adesea că inițial
tremură mâna de pe o parte a corpului.
• Abia mai târziu, boala Parkinson se face simțită prin
rigiditate, un anumit grad de neîndemânare și
lentoare. 
• Pacienții au adesea dificultăți să execute în special
activități care necesită mișcări motorii fine ale
degetelor: începând cu spălatul pe dinți și până la
închiderea nasturilor
 Evoluția bolii Parkinson
 Dacă la început este afectată adesea numai o
parte a corpului, în cursul bolii Parkinson
simptomele se extind ulterior și asupra celeilalte
părți a corpului. Însă acolo simptomele bolii sunt
adesea mai puțin accentuate.
 Odată cu evoluția bolii într-un stadiu mai avansat
 mersul devine dificil pentru pacienți
 în plus, vocea lor pierde nu numai din volum, ci
devine și răgușită.
 Evoluția bolii Parkinson
• Adesea, boala Parkinson nu se manifestă direct
prin simptomele sale tipice, ci mai întâi prin
afecțiuni necaracteristice.  
• Pacienții acuză inițial tensiuni musculare
dureroase care apar pe o parte și sunt
interpretate adesea în mod greșit ca „afecțiuni
reumatice”.  Aceste afecțiuni apar în regiunea
umerilor și a brațelor, respectiv în zona
bazinului și a coapselor.
 Evoluția bolii Parkinson
• Caligrafia se schimbă adesea. Scrisul
devine mai mic și mai tremurat. Pe lângă
acestea, pacienții afectați de Parkinson au
dificultăți crescute la efectuarea
concomitentă sau direct succesivă a două
mișcări.
• Mersul se modifică încursul timpului, pașii
devin mai mărunți și mai nesiguri
 Evoluția bolii Parkinson
• Deja de la începutul bolii, pacienții pot suferi
de constipație.
• La acestea se pot adăuga dereglări psihice, ca
de ex.
– o reducere generală a motivației,
–  simptome depresive
– tulburări ale somnului.
 Cauzele bolii Parkinson

• Până la momentul actual nu a putut fi

identificată o singură cauză concretă a bolii
Parkinson. În principiu, este posibil mai multe
cauze să declanșeze într-un final boala.
• Celulele nervoase din creier pot comunica
între ele prin legături celulare, așa-numitele
sinapse, și neurotransmițători chimici.
 Cauzele bolii Parkinson

• Imediat ce nu mai este disponibilă o

cantitate suficientă de neurotransmițători,
respectiv dacă apare un dezechilibru între
diverșii neurotransmițători, comunicarea
celulelor nervoase poate fi afectată
• În special pentru procesele de control care
vizează funcționarea fără erori a diverselor
secvențe de mișcare, neurotransmițătorul
dopamină este decisiv și indispensabil.
 Cauzele bolii Parkinson

•  Când nu mai este disponibilă suficientă

dopamină, apar simptomele de bolă Parkinson
.
• Producția de dopamină este asigurată cu
precădere de celule nervoase deosebite.
Aceste sunt prezente în substanța neagră sau
„substantia nigra”.
Moartea celulelor nervoase din substanța neagră una
dintre cauzele bolii Parkinson

• Una dintre cele mai cunoscute cauze ale

sindromului Parkinson este moartea celulelor
nervoase aflate în substanța neagră. Aceasta
provoacă la pacienții afectați o încetinire sau o
reducere a mișcării.
• La executarea mișcărilor contribuie alături de
dopamină și alți neurotransmițători, printre
care în primul rând acetilcolina și glutamatul.
Moartea celulelor nervoase din substanța neagră una
dintre cauzele bolii Parkinson

• Pentru secvențele de mișcare individuale,

neurotransmițătorii acționează într-un echilibru fin.
• Deficiența de dopamină și surplusul de aceticolină și
glutamat rezultat astfel sunt una dintre cele mai
cunoscute cauze pentru boala Parkinson, care odată
cu evoluția bolii provoacă tulburări.
• Astfel sunt generate și așa-numitele simptome
motorii, care sunt tipice pentru sindromul Parkinson.
 În ciuda unor numeroase cauze ale bolii Parkinson,
simptomele apar târziu

• Și dacă există multe cauze pentru boala

Parkinson, acestea au toate în general un lucru
în comun: simptomele apar relativ târziu.
• Abia atunci când celulele care produc
dopamină au fost reduse cu circa 60 până la
70 la sută, corpul nu mai poate compensa
această pierdere și tulburările motorii sunt
observate de către pacienți
 În ciuda unor numeroase cauze ale bolii Parkinson,
simptomele apar târziu

• În cadrul unor studii, au fost analizate genetic

și familiile pacienților afectați de Parkinson.
Analizele indică faptul că factorii ereditari nu
joacă în cazul bolii Parkinson decât un rol
secundar.
• De asemenea, simptomele parkinsoniene pot
fi declanșate și de către anumite medicamente
sau afecțiuni, ca de exemplu tulburări de
circulație sau leziuni la nivelul creierului
 În ciuda unor numeroase cauze ale bolii Parkinson,
simptomele apar târziu

• Printre alte cauze ale bolii Parkinson se numără

contaminarea sporită cu substanțe toxice
prezente în mediul înconjurător, aici fiind
incluse în mod special metalele grele și
pesticidele. 
• La momentul actual se cercetează încă dacă
radicalii liberi, care pot provoca o deteriorare
durabilă a celulelor corpului, contribuie la
apariția bolii Parkinson.
 În ciuda unor numeroase cauze ale bolii Parkinson,
simptomele apar târziu

• Radicalii liberi sunt produși ai metabolismului

cu o capacitate de reacție foarte mare și pot
provoca astfel deteriorări ale țesuturilor.
• Informații detaliate privind această cauză a
bolii Parkinson nu sunt însă disponibile.
 Dezvoltarea bolii Parkinson

• În România trăiesc circa 70 000 de persoane

care suferă de boala Parkinson. Boala apare de
regulă la persoanele mai în vârstă.
• Comparativ cu populația sănătoasă, speranța
de viață a bolnavilor de boală Parkinson nu
este semnificativ redusă.
• Pacienții afectați sunt însă adesea mai
predispuși la alte boli.
Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii pot facilita diagnosticul

• În faza incipientă a  bolii Parkinson, o

diagnosticare corectă poate fi îngreunată de
faptul că simptomele timpurii pot fi
nespecifice.
• Pacienții acuză de exemplu de slăbiciune,
reducerea capacităților mentale și fizice,
rigiditate, simptome depresive, constipație,
precum și tulburări ale funcțiilor motorii fine
sau ale simțului olfactiv.
 Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii
pot facilita diagnosticul

• Și mișcările puternice în timpul fazei cu vise a

somnului pot fi un indiciu al bolii. Pentru a
putea stabili un diagnostic de Parkinson,
medicii se bazează în primul rând pe semnele
bolii.
•  Boala Parkinson intră însă în discuție abia
atunci când sunt prezente cel puțin două
simptome care sunt tipice pentru această
afecțiune.
 Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele
timpurii pot facilita diagnosticul
• În diagnosticarea bolii Parkinson, se lucrează
frecvent cu o anumită procedură de excludere.
• Pentru a putea exclude alte cauze ale
simptomelor, se utilizează metode de
diagnostic ultramoderne, precum tomografia
computerizată(CT) și tomografia cu rezonanță
magnetică(RMN)
 Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii
pot facilita diagnosticul

• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) poate

fi utilizată de asemenea pentru o
diagnosticare certă a bolii Parkinson.
•   Acestea permit evidențierea unei reduceri a
celulelor nervoase producătoare de
dopamină.
 Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii
pot facilita diagnosticul

• Pentru a definitiva diagnosticarea Parkinsonului,

unii medici prescriu Levodopa, un precursor al
dopaminei.
• În acest caz, Levodopa se utilizează pentru
testare. Substanța poate fi transformată de
creier în dopamina deficitară.
• Dacă simptomele se ameliorează în urma
administrării, acesta este un indiciu cum că este
vorba despre boala Parkinson.
Diagnosticarea bolii Parkinson: simptomele timpurii
pot facilita diagnosticul

• Abia cu un diagnostic definitiv de boală

Parkinson se poate căuta o 
metodă de tratament. 
 Tratamentul medicamentos al bolii Parkinson

• Medicamentele care se prescriu pentru tratarea bolii

Parkinson compensează de regulă deficiența de
dopamină. 
• În cadrul tratamentului pentru Parkinson,
medicamentele trebuie luate permanent.
• Tratamentul este adaptat în mod individual la nevoile
pacientului.
• Tipul de medicamente și dozele care  trebuie
administrate depind foarte mult de simptomele
individuale ale pacientului cu boala Parkinson
  
Următoarele medicamente sunt disponibile pentru tratamentul bolii Parkinson

• L-Dopa (sau Levodopa) este transformat în organism

în dopamină, neurotransmițătorul care lipsește, însă
acesta are un efect cu o durată limitată și trebuie de
aceea administrat de mai multe ori pe zi.
• În cursul evoluției bolii, după o administrare timp de
mai mulți ani pot apărea fluctuații ale efectului
terapeutic.
• Levodopa este disponibil și ca
terapie cu pompă implantată pentru tratamentul boli
i Parkinson
.
Medicamente disponibile pentru tratamentul bolii Parkinson

• Medicamentele anticolinergice nu se mai

utilizează decât rar, deoarece aceste provoacă
frecvent efecte secundare în tratamentul bolii
Parkinson.  
 
• Important este ca tratamentul să fie adaptat
permanent și în mod precis la nevoile și
simptomele fiecăruia. 
Alte metode de tratament pentru boala Parkinson

• În cadrul unei intervenții chirurgicale sub

forma așa-numitei stimulări cerebrale
profunde, pacientului i se implantează doi
electrozi în creier.
• Celulele hiperactive din creier sunt inhibate
prin aplicarea permanentă a unui curent
electric de mică intensitate, însă nu sunt
distruse
 Alte metode de tratament pentru boala
Parkinson
• Electrozii sunt conectați printr-un cablu care duce la un
„stimulator cerebral” alimentat cu baterii, care se
implantează sub claviculă sau în peretele abdominal.
• Ca tratament fizic și de exersare intră în discuție
- gimnastica medicală
-exercițiile de vorbire (logopedie),
-terapia ocupațională, în cadrul căreia se exersează
îndemânarea (ergoterapie),
-masajeși 
-aplicarea de căldură.
 Exercițiile de mobilitate

• Exercițiile trebuie să îi ajute pe patientii cu Parkinson să

rămână cât de mult posibil mobili și activi în viața cotidiană.
• Deoarece azi știm că diagnosticul de Parkinson nu mai
reprezintă o cale fără ieșire.
• Parkinson este o boală, cu care se poate lupta – pe lângă
medicația modernă – și cu o doză ridicată de proprie
inițiativă.
• Printr-o abordare activă - printre altele și cu exercițiile
prezentate în continuare - pot fi reduse puternic atât
afecțiunile psihice provocate de boală cât și simptomele,
cum ar fi reducerea mobilității.
 Exercițiile de mobilitate

Pentru unele exerciții sunt prevăzute și

materiale auxiliare, pentru a le completa
corect.
Materiale auxiliare:
• Minge
• O minge cu un diametru de cca 15–20 cm, ca
si cele folosire in fizioterapie
 
 Exercițiile de mobilitate

Baston
• Pentru acest tip de exerciții este adecvat un
baston de gimnastică cu o lungime de cca 1 m.
Sau o coadă de mătură tăiată la lungimea
adecvată.
 Exercițiile de mobilitate

• În principiu, exercițiile la sol trebuie efectuate

pe un suport moale, antiderapant.
• Acesta poate fi un covor moale sau o saltea
de gimnastică
 Exerciții fizice usoare

Exerciții de încălzire Exerciții pe scaun

 Exerciții fizice usoare

Exercițiții cu mingea Exerciții cu bățul

Exerciții de podea
 Exercitii fizice avansate

Exercitii stand in picioare

Exercitii de incalzire
 Exercitii fizice avansate
Exercitii cu mingea Exercitii cu batul
Exercitii de podea