Îngrijirea pacientului cu boala

Parkinson(BP)

ANUL III AMG

 Def:

 Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă care atinge

centrii cerebrali responsabili de controlul și coordonarea mișcărilor
(substanța neagră).

 Substanța neagră, cunoscută și sub denumirea de substantia nigra în

terminologia medicală, este situată în creier și joacă un rol esențial în
funcționarea sistemului nervos central. Substanța neagră, caracterizată
de prezența unei pigmentări închise la culoare, este o regiune cerebrală
situată în trunchiul cerebral, în apropierea bazelor creierului.
 Importanța substanței negre în medicină este legată în principal de rolul
său în controlul și coordonarea mișcărilor voluntare. Substanța neagră
este implicată în producerea unui neurotransmițător crucial,
denumit dopamină, care are un impact semnificativ asupra sistemului
motor. Deficitul sau deteriorarea substanței negre poate duce la apariția
unor afecțiuni grave, precum boala Parkinson, caracterizată prin
tulburări de coordonare a mișcărilor și tremur.
Boala apare după
degenerarea neuronilor
din sistemul nigro-striat.
Inițial, simptomele pot fi
confundate cu procesul
normal de îmbătrânire,
dar pe măsura agravării
acestora, diagnosticul
devine evident.
 Etiologie

Boala Parkinson este o boală idiopatică cu multiple

cauze. Ele ar putea fi consecința interacțiunii dintre o
predispoziție genetică (în special la subiecții cu
vârsta sub 50 de ani) și cofactorii de mediu. De mulți
ani, se suspectează toxine de mediu, metale grele și
pesticide.
 Cauze secundare de apariție ale bolii

șoc emoțional;
traumatisme;
intoxicații;
infecții virale;
unele medicamente (neuroleptice, antidepresive).
 Principalii factori de risc pentru aparitia BP sunt reprezentati de catre:

 Varsta: afectiunea apare in special

la persoanele de peste 60 de ani;
 Sexul: persoanele de sex masculin
sunt mai predispuse la dezvoltarea
BP;
 Nivelul scazut al dopaminei
favorizeaza instalarea afectiunii;
 Expunerea repetata, pe termen
lung la substante toxice- mangan,
disulfura de carbon;
 Istoricul familial: persoanele care
prezinta in familie cel putin 1 ruda
cu aceasta afectiune prezinta risc
de a dezvolta boala Parkinson.
 Semne și simptome în boala Parkinson

Tremorul

Este un semn clar al bolii;

Tremurătura parkinsoniană este o tremurătură de
repaus, care dispare în timpul mișcărilor voluntare.
Tremurătura degetelor mâinii seamănă cu
mișcarea de numărare a banilor;
Tremurătura de la nivelul picioarelor imită
mișcarea de pedalare;
 Semne și simptome în boala Parkinson

Postura

În ortostatism, pacientul are trunchiul și capul

aplecat înainte (exagerarea reflexelor posturale);
Mersul este caracteristic, pacientul tinde să meargă
pe degetele picioarelor, cu pași mici, târșâiți,
trunchiul aplecat în față, membrele superioare cad
rigid lateral și nu se balansează în timpul mersului.
 Semne și simptome în boala Parkinson

Hipertonie musculară
Înțepenirea mușchilor. Mișcările devin
încete, fața devine rigidă (capătă aspectul unei
măști), vorbirea devine monotonă.
Sir William Richard Gowers, neurolog, cercetător și artist, a desenat această ilustrație în 1886 ca parte a
documentării sale despre boala Parkinson. Sursa: Wikipedia
 Semne și simptome în boala Parkinson

 debut între 40-70 de ani;

 evoluție cronică;
 rigiditate;
 încetinirea mișcărilor;
 tremor de repaus;
 hipertonie musculară;
 facies cu aspect de mască încremenită;
 mers încet cu pași mici;
 deteriorarea scrisului;
 dificultăți la mișcări;
 anomalii de mers;
 transpirații;
 demență;
 depresie;
 bradikinezie (mișcări lente);
 incapacitatea de a efectua mișcări rapide;
 rigiditatea la deplasarea unui membru;
 deteriorare intelectuală;
 Evoluție în boala Parkinson

Toate semnele și simptomele se accentuează în

prezența oboselii, tensiunii nervoase, excitării. Pe
măsură ce boala progresează, severitatea
simptomelor se accentuează. În cele din urmă,
pacientul ajunge în incapacitatea de a se mai
deplasa.
 Diagnosticul BP

 Diagnosticul BP este stabilit de catre medicul specialist neurolog pe

baza anamnezei, examenului fizic si neurologic al pacientului.
 Investigatiile imagistice recomandate pentru stabilirea
diagnosticului de BP sunt reprezentate de catre:

 Tomografie cu emisie de pozitroni PET CT pentru identificarea leziunilor

cerebrale care determina deficitul de dopamina;
 Computer tomograf cu emisie singulara de fotoni poate exclude alte
patologii care evolueaza cu aparitia tremorului esential;
 Rezonanta magnetica nucleara de difuzie poate diferentia demența cu
corpi Lewy (deteriorare progresiva a functiilor cognitive, insotita de
fenomene psihotice ( ex: halucinatii vizuale) si fluctuatii ale cognitiei
(variatii importante privind gradul de atentie, de concentrare sau de
reactivitate la stimuli))de alte patologii cu simptomatologie similara.
 Tratament

Nu există tratament curativ pentru boala

Parkinson.
Simptomele pot fi atenuate cu ajutorul
medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de
viață.
Tratament simptomatic: dopaminergice, levodopa,
anticolinergice etc.
 Problemele pacientului cu BP

 imobilitate (diminuarea mobilităţii fizice) – din cauza

rigidităţii
 necoordonarea mişcărilor – legat de leziunile sistemului
nervos
 postură inadecvată – legata de hipertoniei musculare
 deficit în autoîngrijire (hrănit, spălat îmbrăcat) – din cauza
tremurăturilor accentuate in mişcarea intenţionată
 perturbarea imaginii de sine
 comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
 vulnerabilitate fata de pericole (risc de accident- cădere);
 risc de depresie.
 Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu BP

să se amelioreze mobilitatea fizică;

să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor;
să-şi câştige şi să-şi păstreze, pe cât posibil,
autonomia în autoingrijire;
să exprime sentimente pozitive;
să-şi păstreze capacitatea de vorbire;
sa nu se rănească;
sa nu prezinte depresie,
să-şi exprime interesul pentru activități zilnice.
 Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cuBP

 măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;

 recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de
laborator;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic:
tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și
urmărirea efectelor acestuia;
 supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului
tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice,
toxice, alergice);
 educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, ce
stil de viață trebuie să adopte, cum trebuie să se comporte membrii
familiei cu un pacient cu boala Parkinson, cum se tratează;
 discuții cu membrii familiei pentru a găsi metodele care sa-i asigure
pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic;
 Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu BP

ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;

aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat
corespunzător;
asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin
suport psihologic;
asistentul medical planifică program zilnic de exerciții
fizice;
recomandă mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta
ergometrică;
efectuează exerciții de extensie și flexie a membrelor;
asigură suport psihologic (extrem de important);
 Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu BP

Asistentul medical furnizează pacientului informațiile

necesare pentru îngrijirea sa la domiciliu;
Sfătuiește pacientul:
să meargă ținându-se drept;
să facă exerciții de mers în ritm de muzică;
să forțeze balansarea membrelor superioare și să-și ridice
picioarele în timpul mersului;
să facă pași mari;
să-și țină mâinile la spate, când se plimbă;
în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără
pernă, sau în poziție de decubit ventral.
 Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu BP

Sfătuiește pacientul:
pentru câștigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire să
folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălțăminte fără
şireturi, lingura mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt;
pentru a evita căderile în locuință se recomandă balustrade de
sprijin
înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe
marginea patului.
pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă zilnic exerciţii
de vorbire.
pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se
planifică program de activităţi zilnice
 TERAPIE OCUPATIONALA PENTRU PACIENTII CU BP