Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica

3

CAPITOLUL 1 NOIUNI GENERALE

1.1.Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afectiune neurologica degenerativa, caracterizata prin
distrugerea lenta si progresiva a celulelor nervoase.
Cel mai frecvent aceasta afectiune isi face simtita prezenta la persoane cu varsta
cuprinsa intre 50 si 70 de ani, statisticile aratand ca varsta medie de aparitie a bolii este de 57
ani. Pe plan mondial, Parkinsonul este diagnosticat la circa 300.000 de persoane noi in fiecare
an, ajungandu-se ca aceasta maladie sa afecteze 1% din persoanele trecute de 65 de ani. De
asemenea, un aspect foarte important de mentionat este acela ca incidenta bolii este de 1,5 ori
mai mare la barbati decat la femei.
1.1.1.Semnele bolii Parkinson
Bolnavii parkinsonieni pot prezenta simptome diferite si foarte diversificate, in functie
de stadiul bolii, evolutia acesteia facandu-se relativ lent. Primele semne de boala apar cand
circa 60-80% din zona creierului responsabila cu activitatile motorii este afectata. La inceput,
simptomele pot fi confundate cu problemele specifice varstei inaintate, dar pe masura
agravarii acestora diagnosticul devine evident.
Exista 3 semne principale ale bolii Parkinson, la care se adauga si alte simptome:
1. Tremorul (oscilatiile lente, regulate si involuntare aparute la nivelul mainii, bratului,
piciorului sau capului). Acesta este primul simptom care apare la parkinsonieni. El apare mai
ales cand bolnavul sta in repaus si este accentuat atunci cand acesta este obosit sau stresat.
Tremorul dispare in somn sau in timpul miscarii.
2. Rigiditatea musculara poate afecta mai ales muschii de la nivelul fetei, gatului sau a
membrelor inferioare, ducand la oboseala musculara si la anchilozare. De asemenea, se va
observa cum bolnavul reduce balansarea bratului in timpul mersului.
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
4

3. Limitarea si incetinirea miscarilor (numita in termeni medicali bradikinezie) este
caracterizata prin diminuarea miscarilor mimice, prin rarirea clipitului si scaderea amplitudinii
miscarilor. Vocea devine soptita, pacientul scapa saliva pe la colturile gurii, se ineaca des si
tuseste cand se straduieste sa vorbeasca, avand dificultati la articularea cuvintelor. Bolnavul
are probleme si cu scrisul de mana care devine indescifrabil.
Un alt semn important al bolii Parkinson este si dificultatea de mentinere a
echilibrului (numita si instabilitate posturala). Acest semn apare in stadiile avansate ale
afectiunii, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii si are o insemnatate foarte mare deoarece
poate conduce la invaliditatea pacientului.
Alte semne:
- Pe parcursul bolii, pacientul mai poate suferi de alterarea functiilor intestinului si a
vezicii, aparand constipatie si incontinenta urinara (incapacitatea de a retine urina).
- Afectarea sistemului nervos conduce la pierderi de memorie, la stari de confuzie,
tulburari de somn si tardiv la dementa (care afecteaza 15-30% dintre pacienti). In plus apar si
modificari ale personalitatii.
- Atunci cand bolnavul sta in picioare apare deseori scaderea tensiunii arteriale
(hipotensiunea ortostatica).
- Nu in ultimul rand pot aparea probleme la nivelul pielii: pielea devine grasa, apare
matreata si dermatita seboreica.

1.1.2.Cauzele bolii Parkinson
Cauza principala care conduce la aparitia bolii Parkinson este afectarea celulelor
nervoase pana la distrugerea lor, fapt care determina incapacitatea creierului de a mai controla
eficient buna functionare a sistemului nervos.
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
5

Celulele nervoase afectate de boala parkinson sunt localizate in centrul creierului intr-o
zona numita medical substanta neagra. Aceste celule produc o substanta numita dopamina,
care este un neurotransmitator care are rol in controlarea miscarilor. Atunci cand aceste celule
nervoase sunt afectate, nivelul de dopamina scade si astfel se declanseaza toate problemele
bolnavului legate de miscare (tremorul, pierderea echilibrului etc.).
Din pacate, studiile medicale efectuate pana in prezent nu au reusit sa afle cauza ce
duce la distrugerea neuronilor din substanta neagra. Multi medici cercetatori cred ca acest
lucru este declansat de factori genetici, insa doar un numar foarte mic de persoane
diagnosticate cu aceasta afectiune au o ruda apropiata ce sufera de boala Parkinson. Alte cauze
declansatoare mai pot fi varsta, toxinele din mediul inconjurator (substante poluante, pesticide,
droguri, medicamente neuroleptice, intoxicatii cu monoxid de carbon) sau radicalii liberi, insa
nici una din acestea nu a fost inca dovedita.
Kinetoterapia este una din ramurile medicale care poate mentine pacientul bolnav de
parkinson la un nivel de miscare cat mai aproape de normal,daca boala este diagnosticata la
timp si daca kinetoterapia se realizeaza de la debutul bolii,cu continuarea ei a la long.

1.2.Hipotensiunea arteriala
Hipotensiunea este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii
arteriale (mai putin de 90/60). Tensiunea arteriala normala este situata de obicei in jurul valorii
de 120/80 (sistolica/diastolica). La oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea
reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si
sistemul vascular). Totusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la
persoanele invarsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux sangvin
inadecvat la inima, creier si alte organe vitale.
Hipotensiunea cronica nu este niciodata grava. Problemele de sanatate apar atunci cand
tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux sangvin adecvat. Acest fenomen poate
duce la aparitia senzatiei de ameteala. Ea apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism)
din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
6

sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica
mediata neuronal.
Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom
(reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare,
cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care
o persoana sta in picioare, o cantitate de sange se scurge in extremitatile inferioare ale
corpului. Daca sistemele adaptative ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca
rezultat scaderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, in mod normal, organismul compenseaza
prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de
sange sa se contracte. Aceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. Daca ele
nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala.


CAPITOLUL 2- KINETOTERAPIE

2.1.Examinarea pacientului
Nume: Cornel Buta , normostatural , hiperponderal;
Varsta: 57 de ani;
Diagnostic: Boala Parkinson , asociata cu hipotensiune arteriala;
Istoric : pacientul a fost diagnosticat in urma cu 4 ani; nu a facut kinetoterapie;
Simptomatologie: - tremor, probleme de echilibru , rigiditatea fetei , a gatului si a
membrelor inferioare, bradikenezie ; la ridicarea brusca in ortostatism apare hipotensiunea
arteriala.
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
7

2.2.Obiectivele si mijloacele programului kinetic

Obiective:
Mentinerea tonusului muscular
Mentinerea mobilitatii articulare
Reeducarea respiratiei
Educarea si reeducarea echilibrului si coordonarii
Corectarea posturilor vicioase si a mersului
Corectarea mimicii
Scaderea in greutate

Mijloace:

Exercitii din pozitia decubit dorsal , decubit lateral si decubit ventral
Exercitii in pozitie sezand cu sau fara mijloace ajutatoare
Exercitii executate din pozitie ortostatica avand in vedere hipotensiunea
arteriala
Exercitii de motricitate fina
Exercitii pentru mimica fetei


2.3.Programul kinetic

1. Decubit dorsal , se executa flexia gambei pe coapsa cu ducerea membrului
inferior la piept;
2. Decubit dorsal , cu genunchii flectati , se executa miscari de lateralitate ale
genunchilor astfel incat partea externa a membrelor inferioare atinge suprafata
patului;
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
8

3. Decubit dorsal , un membru inferior se afla liber in afara planului patului ,
celalalt este intins cu o minge moale dedesubt. Se executa presiuni in jos cu
membrul inferior intins , astfel incat mingea ajunge sa se aplatizeze.
4. Decubit dorsal , genunchii flectati , bratele intinse pe langa corp , palmele pe
suprafata patului , se ridica bazinul vertical , pacientul impingandu-se in calcaie
, mentinere 2-3 sec , revenire.
5. Decubit lateral , genunchiul apropiat suprafetei patului este flectat , celalalt
membru inferior intins , bratul apropiat suprafetei patului este flectat sub cap ,
se ridica membrul inferior intins pana la amplitudinea posibila.
6. Decubit ventral , capul se sprijina pe palme , membrele inferioare intinse , se
executa flexia gambelor pe coapse , alternativ , dupa care amandoua odata.
7. Asezat pe scaun , palmele pe coapse , se executa flexii , extensii , inclinari
laterale , miscari lente executate la nivelul coloanei cervicale.
8. Asezat pe scaun , bratele intinse inainte , la nivelul umerilor , se incearca
atingerea umerilor cu palmele. Revenire.
9. Asezat pe scaun , bratele intinse lateral , se aduc palmele la nivelul pieptului ,
prin flexia coatelor.
10. Asezat pe scaun, mainile apuca un baston , bastonul pe coapse . Se executa
ridicarea bratelor deasupra capului. Revenire.
11. Asezat pe scaun , mainile intinse in fata , tin un cerc cu diametrul de 50 cm. Se
executa rotirea cercului , astfel incat mana stanga se afla deasupra mainii
drepte. Se executa alternativ.
12. Asezat pe scaun. Kinetoterapeutul in fata pacientului la 1 m , cu o minge mare ,
usoara in brate. Kinetoterapeul arunca mingea catre pacient , acesta o prinde , si
o arunca kinetoterapeutului cu mana dreapta , de la nivelul soldului. La a doua
executare , pacientul executa pasa cu cealalta mana.
13. In ortotastism , dupa ce kinetoterapeutul s-a asigurat ca pacientul a avut o
ridicare in picioare lina si controlata , dupa o scurta pauza , langa perete , cu
fata la perete , bratele intinse sus , se incearca sa se atinga un punct cat mai
ridicat pe perete.
Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
9

14. In ortostatism , cu un baston la spate , prins intre coate , coatele flectate , se
executa rasuciri ale trunchiului.
15. In ortostatism , se executa ridicarea a cate unui genunchi flectat la 90 de grade.
Se executa alternativ.
16. Asezat pe scaun , mainile se afla sprijinite pe un suport la nivelul pieptului
.Intr-o mana , pacientul tine o sticla cu palma in supinatie. Se incearca pronatia
, astfel incat sticla sa ramana tot pe pozitia verticala.
17. Asezat pe scaun , mainile se afla sprijinite pe un suport , palmele intinse . Se
strang pumnii , dupa care se intind degetele.
18. Asezat pe scaun , mainile se afla sprijinite pe un suport la nivelul pieptului ,
mana dreapta tine o minge. Se executa strangerea mingii in palme. Se executa
alternativ cu ambele palme.
19. Asezat pe scaun , se executa miscari la un panou special , ce se aseamana cu
cele uzuale , zilnice , casnice : aprinderea becului , deschiderea geamului ,
deschiderea usii etc.
20. Asezat pe scaun , se executa miscari pentru mimica fetei . Kinetoterapeutul sta
in fata pacientului , spunand expresia fetei , dar executand si el miscarea. O alta
alternativa e ca pacientul sa se afle in fata unei oglinzi.












Brinz Alexandru Kinetoterapia in patologia geriatrica
10


BIBLIOGRAFIE

http://www.slideshare.net/b_raluca25/kinetoterapiainafectiunilecardiovasculare
www.asociatia-antiparkinson.ro