UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

PROGRAM DE STUDII: KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU
DIZABILITĂȚI
DOMENIUL:ȘTIINȚA SPORTULUI ȘI EDUCAȚIEI FIZICE

BOALA PARKINSON

LECT.UNIV.RABOLU ELENA MASTERAND

OANA ANDREEA

MAST

PITESTI
2023 ANUL I, SEM I
DEFICITELE FUNCTIONALE
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE
 
1.1.Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă,
caracterizată prin distrugerea lentă și progresivă a celulelor
nervoase. Cel mai frecvent această afecțiune își face simțită
prezența la persoane cu varstă cuprinsă între 50 și 70 de ani,
statisticile arătand că vârsta medie de apariție a bolii este de
57 ani. Pe plan mondial, Parkinsonul este diagnosticat la
circa 300.000 de persoane noi în fiecare an, ajungandu-se că
această maladie să afecteze 1% din persoanele trecute de 65
de ani. De asemenea, un aspect foarte important de
menționat este acela că incidența bolii este de 1,5 ori mai
mare la bărbați decât la femei.    
1.1.1.Semnele bolii Parkinson
   . Bolnavii parkinsonieni pot prezenta simptome
diferite și foarte diversificate, în funcție de stadiul bolii,
evoluția acesteia făcandu-se relativ lent. Primele semne de
boală apar când circa 60-80% din zona creierului
responsabilă cu activitațile motorii este afectată. La
început, simptomele pot fi confundate cu problemele
specifice vârstei înaintate, dar pe măsura agravării acestora
diagnosticul devine evident.   
Există 3 semne principale ale bolii Parkinson, la care se
adaugă și alte simptome:
1. Tremorul (oscilațiile lente, regulate și involuntare
apărute la nivelul mâinii, brațului, piciorului sau capului).
Acesta este primul simptom care apare la parkinsonieni. El
apare mai ales când bolnavul stă în repaus și este
accentuat atunci când acesta este obosit sau stresat.
Tremorul dispare în somn sau în timpul mișcării
2.  Rigiditatea musculară poate afecta mai ales
mușchii de la nivelul feței, gâtului sau a membrelor
inferioare, ducând la oboseala musculara și la
anchilozare. De asemenea, se vă observa cum
bolnavul reduce balansarea brațului în timpul
mersului.
3. Limitarea și încetinirea miscărilor (numită în
termeni medicali bradikinezie) este caracterizată prin
diminuarea miscărilor mimice, prin rărirea clipitului
și scăderea amplitudinii mișcărilor. Vocea devine
șoptită, pacientul scapă saliva pe la colțurile gurii, se
îneaca des și tușește când se straduiește să vorbească,
având dificultați la articularea cuvintelor. Bolnavul
are probleme și cu scrisul de mană care devine
indescifrabil.
Un alt semn important al bolii Parkinson este și dificultatea de
menținere a echilibrului (numită și instabilitate posturală). Acest
semn apare în stadiile avansate ale afecțiunii, de obicei după 8
ani de evoluție a bolii și are o însemnătate foarte mare deoarece
poate conduce la invaliditatea pacientului. Alte semne:
-Pe parcursul bolii, pacientul mai poate suferi de alterarea
funcțiilor intestinului și a vezicii, apărând constipație și
incontinența urinară (incapacitatea de a reține urină). -
Afectarea sistemului nervos conduce la pierderi de
memorie, la stări de confuzie, tulburări de somn și
tardiv la demență (care afectează 15-
30% dintre pacienți). În plus apar și modificări ale
personalitații.  
- Atunci când bolnavul stă în picioare apare
deseori scăderea tensiunii arteriale (hipotensiunea ortostatică). -
Nu în ultimul rând pot apărea probleme la nivelul pielii: pielea
devine grasă, apare mătreața și dermatita seboreică.
1.1.2.Cauzele bolii Parkinson
  
 Cauza principală care conduce la apariția bolii Parkins
on este afectarea celulelor nervoase pană la distrugerea 
lor, fapt care determină incapacitatea creierului de
a mai controla eficient bună funcționare a sistemului n
ervos.
Celulele nervoase afectate de boală parkinson sunt loca
lizate în centrul creierului într-o zonă numită medical
“substanță neagră”. Aceste celule produc o substanță nu
mită dopamină, care este un neurotransmițător care
are rol în controlarea mișcarilor. Atunci când aceste cel
ule nervoase sunt afectate, nivelul de dopamină scade ș
i astfel se declanșează toate problemele bolnavului lega
te de mișcare (tremorul, pierderea echilibrului etc.).
   Din păcate, studiile medicale efectuate până în prezent nu au
reușit să afle cauza ce duce la distrugerea neuronilor din
substanță neagra. Mulți medici cercetători cred că acest lucru
este declanșat de factori genetici, însă doar un număr foarte mic
de persoane diagnosticate cu aceasta afecțiune au o ruda
apropiata ce suferă de boala Parkinson. Alte cauze declanșatoare
mai pot fi vârstă, toxinele din mediul înconjurător (substanțe
poluante, pesticide, droguri, medicamente neuroleptice,
intoxicații cu monoxid de carbon) sau radicalii liberi, însă nici
una din acestea nu a fost încă dovedita. Kinetoterapia este una
din ramurile medicale care poate menține pacientul bolnav de
parkinson la un nivel de mișcare cât mai aproape de normal,daca
boala este diagnosticata la timp și daca kinetoterapia se
realizează de la debutul bolii,cu continuarea ei a la long. 
Kinetoterapia este una din ramurile
medicale care poate menține
pacientul bolnav de parkinson la
un nivel de mișcare cât mai
aproape de normal,daca boala este
diagnosticata la timp și daca
kinetoterapia se realizează de la
debutul bolii,cu continuarea ei a la
long.
 1.2.Hipotensiunea arteriala Hipotensiunea este termenul medical ce
desemnează o valoare scăzută a tensiunii arteriale (mai puțin de 90/60).
Tensiunea arteriala normala este situata de obicei în jurul valorii de
120/80 (sistolica/diastolica). La oamenii sănătoși, în special la atleți,
hipotensiunea reprezintă un semn de buna funcționare a sistemului
cardiovascular (reprezentat de inima și sistemul vascular). Totuși,
hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afecțiuni, în special la
persoanele învârstă. În rândul acestei populații, hipotensiunea poate
produce un flux sangvin inadecvat la inima, creier și alte organe vitale. 
Hipotensiunea cronica nu este niciodată grava. Problemele de sănătate
apar atunci când tensiunea scade brusc și creierul este privat de un flux
sangvin adecvat. Acest fenomen poate duce la apariția senzației de
amețeală. Ea apare de obicei la ridicarea în picioare (ortostatism) din
poziție culcata sau sezanda. În asemenea cazuri, acest tip de
hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune
posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica
mediata neuronal
Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a
sistemului nervos autonom (reprezentat de porțiunea din
sistemul nervos care controlează activitățile vitale involuntare,
cum ar fi bătăile inimii) de a reacționă corespunzător la
modificări bruște. În momentul în care o persoana sta în
picioare, o cantitate de sânge se scurge în extremitățile
inferioare ale corpului. Daca sistemele adaptative ale
organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea că rezultat
scăderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, în mod normal,
organismul compensează prin trimiterea unor semnale la
nivelul inimii, pentru că aceasta să bata mai tare și vasele de
sânge să se contracte. Aceste mecanisme contracarează scăderea
tensiunii arteriale. Daca ele nu au loc sau au loc prea încet,
apare hipotensiunea posturala.
CAPITOLUL 2- KINETOTERAPIE  
2.1.Examinarea pacientului Nume: Cornel Buta ,
normostatural , hiperponderal;
Vârstă: 57 de ani;
Diagnostic:Boala Parkinson , asociata cu
hipotensiune arteriala;
Istoric : pacientul a fost diagnosticat în urma cu 4
ani; nu a făcut kinetoterapie;
Simptomatologie: - tremor, probleme de echilibru ,
rigiditatea fetei , a gatului și a membrelor inferioare,
bradikenezie ; la ridicarea brusca în ortostatism
apare hipotensiunea arteriala.
2.2.Obiectivele și mijloacele programului
kinetic  
Obiective:
Menținerea tonusului muscular
Menținerea mobilității articulare Reeducarea
respirației
Educarea și reeducarea echilibrului și
coordonării Corectarea posturilor vicioase și a
mersului Corectarea mimicii Scăderea în
greutate
Mijloace:
 
Exerciții din poziția decubit dorsal , decubit
lateral și decubit ventral Exerciții în poziție
șezând cu sau fară mijloace ajutătoare
Exerciții executate din poziție ortostatica
având în vedere hipotensiunea arteriala
Exerciții de motricitate fina Exerciții pentru
mimica fetei
2.3.Programul kinetic
 
1Decubit dorsal , se executa flexia gambei pe coapsa cu ducerea
membrului inferior la piept;
2Decubit dorsal , cu genunchii flectati , se executa mișcări de
lateralitate ale genunchilor astfel încât partea externa a
membrelor inferioare atinge suprafață patului;
3Decubit dorsal , un membru inferior se afla liber în afara
planului patului , celalalt este întins cu o minge moale
dedesubt. Se executa presiuni în jos cu membrul inferior
întins , astfel încât mingea ajunge să se aplatizeze.
4Decubit dorsal , genunchii flectati , brațele întinse pe lângă
corp , palmele pe suprafață patului , se ridica bazinul vertical ,
pacientul impingandu-se în călcâie , menținere 2-3 sec ,
revenire.
5 Decubit lateral , genunchiul apropiat suprafeței patului
este flectat , celalalt membru inferior întins , brațul apropiat
suprafeței patului este flectat sub cap , se ridica membrul
inferior întins până la amplitudinea posibila.
6 Decubit ventral , capul se sprijină pe palme , membrele
inferioare întinse , se executa flexia gambelor pe coapse ,
alternativ , după care amândouă odată.
7Asezat pe scaun , palmele pe coapse , se executa flexii ,
extensii , înclinări laterale , mișcări lente executate la nivelul
coloanei cervicale.
8Asezat pe scaun , brațele întinse înainte , la nivelul
umerilor , se încearcă atingerea umerilor cu palmele.
Revenire.
9 Așezat pe scaun, mâinile apuca un baston , bastonul pe
coapse . Se executa ridicarea brațelor deasupra capului.
Revenire.
10 Așezat pe scaun , mâinile întinse în fata , țin un cerc cu
diametrul de 50 cm. Se executa rotirea cercului , astfel încât
mana stangă se afla deasupra mâinii drepte. Se executa
alternativ.
11 Așezat pe scaun. Kinetoterapeutul în fata pacientului la 1
m , cu o minge mare , ușoară în brațe. Kinetoterapeul arunca
mingea către pacient , acesta o prinde , și o arunca
kinetoterapeutului cu mana dreapta , de la nivelul soldului. La
a doua executare , pacientul executa pasa cu cealaltă mana.
 12 În ortotastism , după ce kinetoterapeutul s-a
asigurat că pacientul a avut o ridicare în picioare lina și
controlata , după o scurta pauza , lângă perete , cu fata
la perete , brațele întinse sus , se încearcă să se atingă
un punct cât mai ridicat pe perete.
13In ortotastism , după ce kinetoterapeutul s-a
asigurat că pacientul a avut o ridicare în picioare lina și
controlata , după o scurta pauza , lângă perete , cu fata
la perete , brațele întinse sus , se încearcă să se atingă
un punct cât mai ridicat pe perete.
14 În ortostatism , cu un baston la spate , prins intre
coate , coatele flectate , se executa răsuciri ale
trunchiului.
15 În ortostatism , se executa ridicarea a cate unui
genunchi flectat la 90 de grade. Se executa alternativ.
16 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe un
suport la nivelul pieptului .Într-o mana , pacientul tine
o sticla cu palma în supinație. Se încearcă pronația ,
astfel încât sticla să rămână tot pe poziția verticala.
17 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe un
suport , palmele întinse . Se strâng pumnii , după care
se întind degetele.
18 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe un
suport la nivelul pieptului , mana dreapta tine o
minge. Se executa strângerea mingii în palme. Se
executa alternativ cu ambele palme.
19 Așezat pe scaun , se executa mișcări la
un panou special , ce se aseamănă cu cele
uzuale , zilnice , casnice : aprinderea
becului , deschiderea geamului ,
deschiderea ușii etc.
20 Așezat pe scaun , se executa mișcări
pentru mimica fetei . Kinetoterapeutul sta
în fata pacientului , spunând expresia fetei
, dar executând și el mișcarea. O alta
alternativa e că pacientul să se afle în fata
unei oglinzi.
 BIBLIOGRAFIE
1 Botez , M.I.Neuropsihologie clinica și neurologia
comportamentului, Ediția a-II-a, Editura Medicala ,
București 1996
2Miclea M.Psihologia cognitiva , Ediția a-II-a , Editura
Polirom ,1999
3 Sbenghe Tudor Kinetologie profilactica , terapeutica
și de recuperare , Editura Medicala , București 1997
4 Stroescu Ion Recuperarea funcțională în practica
reumatologica , Editura Medicala , București 1979
http
://www.slideshare.net/b_raluca25/kinetoterapiainafec
tiunilecardiovasculare
www.asociatia-antiparkinson.ro