UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

PROGRAM DE STUDII: KINETOTERAPIA LA PERSOANELE CU
DIZABILITĂȚI
DOMENIUL:ȘTIINȚA SPORTULUI ȘI EDUCAȚIEI FIZICE

BOALA PARKINSON

LECT.UNIV.RABOLU ELENA MASTERAND

OANA ANDREEA

MAST

PITESTI
2023 ANUL I, SEM I
DEFICITELE FUNCTIONALE
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GEERANLE
 
1.1.Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică
degenerativă, caracterizată prin distrugerea
lentă și progresivă a celulelor nervoase.
Cel mai frecvent această afecțiune își
face simțită prezența la persoane cu varstă
cuprinsă între 50 și 70 de ani, statisticile
arătand că vârsta medie de apariție a bolii
este de 57 ani.    
1.1.1.Semnele Parkinsonului
   . Bolnavii parkinsonieni pot prezenta
simptome diferite și foarte diversificate, în funcție
de stadiul bolii, evoluția acesteia făcandu-se
relativ lent.
Primele semne de boală apar când circa 60-80%
din zona creierului responsabilă cu activitațile
motorii este afectată  
Există 3 semne principale ale bolii Parkinson:
1. Tremorul (oscilațiile lente, regulate și
involuntare apărute la nivelul mâinii, brațului,
piciorului sau capului). Acesta este primul
simptom care apare la parkinsonieni. Tremorul
dispare în somn sau în timpul mișcării
2.  Rigiditatea musculară poate afecta mai ales
mușchii de la nivelul feței, gâtului sau a membrelor
inferioare, ducând la oboseala musculara și la
anchilozare.
3. Limitarea și încetinirea miscărilor (numită în
termeni medicali bradikinezie) este caracterizată prin
diminuarea miscărilor mimice, prin rărirea clipitului
și scăderea amplitudinii mișcărilor. Vocea devine
șoptită, pacientul scapă saliva pe la colțurile gurii, se
îneaca des și tușește când se straduiește să vorbească,
având dificultați la articularea cuvintelor. Bolnavul
are probleme și cu scrisul de mană care devine
indescifrabil.
  
Alte semne:
-Pe parcursul bolii, pacientul mai poate suferi de
alterarea funcțiilor intestinului și
avezicii, apărând constipație și incontinența urinară
(incapacitatea de a reține urină).
- Afectarea sistemului nervos conduce la pierderi de
memorie, la stări de confuzie, tulburări de somn și
tardiv la demență (care afectează
15-30% dintre pacienți).
- Atunci când bolnavul stă în picioare apare
deseori scăderea tensiunii arteriale (hipotensiunea
ortostatică).
-  Pot apărea probleme la nivelul pielii: pielea devine
grasă, apare mătreața și dermatita seboreică.
1.1.2.Cauzele bolii Parkinson
   Afectarea celulelor nervoase pană la distrugerea 
lor, fapt care determină incapacitatea creierului dea 
controla eficient bună funcționare a sistemului nervos.
Celulele nervoase afectate de boală parkinson sunt loca
lizate în centrul creierului într-o zonă numită medical
“substanță neagră”. Aceste celule produc o substanță nu
mită dopamină, care este un neurotransmițător care
are rol în controlarea mișcarilor. Atunci când aceste cel
ule nervoase sunt afectate, nivelul de dopamină scade ș
i astfel se declanșează toate problemele bolnavului lega
te de mișcare (tremorul, pierderea echilibrului etc.).
   Studiile medicale efectuate până în prezent nu au
reușit să afle cauza ce duce la distrugerea neuronilor din
substanță neagra. Mulți medici cercetători cred că acest
lucru este declanșat de factori genetici, însă doar un
număr foarte mic de persoane diagnosticate cu aceasta
afecțiune au o ruda apropiata ce suferă de boala
Parkinson.
Alte cauze declanșatoare mai pot fi vârstă, toxinele din
mediul înconjurător (substanțe poluante, pesticide,
droguri, medicamente neuroleptice, intoxicații cu
monoxid de carbon) sau radicalii liberi, însă nici una
din acestea nu a fost încă dovedita.  
Kinetoterapia este una din ramurile medicale care poate
menține pacientul bolnav de parkinson la un nivel de
mișcare cât mai aproape de normal,daca boala este
diagnosticata la timp și daca kinetoterapia se realizează
de la debutul bolii,cu continuarea ei a la long.
CAPITOLUL 2- KINETOTERAPIE  

2.1.Examinarea pacientului
Nume:Marin Ion, normostatural , hiperponderal;
Vârstă: 58 de ani;
Diagnostic:Boala Parkinson , asociata cu
hipotensiune arteriala;
Istoric : pacientul a fost diagnosticat în urma cu 4
ani; nu a făcut kinetoterapie;
Simptomatologie: - tremor, probleme de echilibru ,
rigiditatea fetei , a gatului și a membrelor inferioare,
bradikenezie ; la ridicarea brusca în ortostatism
apare hipotensiunea arteriala.
2.2.Obiectivele și mijloacele programului
kinetic
Obiective:
Menținerea tonusului muscular
Menținerea mobilității articulare Reeducarea
respirației
Educarea și reeducarea echilibrului și
coordonării Corectarea posturilor vicioase și a
mersului Corectarea mimicii Scăderea în
greutate
 Mijloace:
 
Exerciții din poziția decubit dorsal , decubit
lateral și decubit ventral
Exerciții în poziție șezând cu sau fară
mijloace ajutătoare
Exerciții executate din poziție ortostatica
având în vedere hipotensiunea arteriala
Exerciții de motricitate fina
Exerciții pentru mimica fetei
2.3.Programul kinetic
 
1Decubit dorsal , se executa flexia gambei pe coapsa
cu ducerea membrului inferior la piept;
2Decubit dorsal , cu genunchii flectati , se executa
mișcări de lateralitate ale genunchilor astfel încât
partea externa a membrelor inferioare atinge
suprafață patului;
3Decubit dorsal , un membru inferior se afla liber în
afara planului patului , celalalt este întins cu o minge
moale dedesubt. Se executa presiuni în jos cu
membrul inferior întins , astfel încât mingea ajunge să
se aplatizeze.
4Decubit dorsal , genunchii flectati , brațele întinse
pe lângă corp , palmele pe suprafață patului , se
ridica bazinul vertical , pacientul impingandu-se în
călcâie , menținere 2-3 sec , revenire.
5 Decubit lateral , genunchiul apropiat suprafeței
patului este flectat , celalalt membru inferior întins ,
brațul apropiat suprafeței patului este flectat sub
cap , se ridica membrul inferior întins până la
amplitudinea posibila.
6 Decubit ventral , capul se sprijină pe palme ,
membrele inferioare întinse , se executa flexia
gambelor pe coapse , alternativ , după care
amândouă odată.
7Asezat pe scaun , palmele pe coapse , se executa
flexii , extensii , înclinări laterale , mișcări lente
executate la nivelul coloanei cervicale.
8Asezat pe scaun , brațele întinse înainte , la nivelul
umerilor , se încearcă atingerea umerilor cu palmele.
Revenire.
9 Așezat pe scaun, mâinile apuca un baston ,
bastonul pe coapse . Se executa ridicarea brațelor
deasupra capului. Revenire.
10 Așezat pe scaun , mâinile întinse în fata , țin un
cerc cu diametrul de 50 cm. Se executa rotirea
cercului , astfel încât mana stangă se afla deasupra
mâinii drepte. Se executa alternativ.
 11 Așezat pe scaun. Kinetoterapeutul în fata
pacientului la 1 m , cu o minge mare , ușoară în brațe.
Kinetoterapeul arunca mingea către pacient , acesta o
prinde , și o arunca kinetoterapeutului cu mana
dreapta , de la nivelul soldului. La a doua executare ,
pacientul executa pasa cu cealaltă mana.
12 În ortotastism , după ce kinetoterapeutul s-a
asigurat că pacientul a avut o ridicare în picioare lina și
controlata , după o scurta pauza , lângă perete , cu fata
la perete , brațele întinse sus , se încearcă să se atingă
un punct cât mai ridicat pe perete.
13In ortotastism , după ce kinetoterapeutul s-a
asigurat că pacientul a avut o ridicare în picioare lina și
controlata , după o scurta pauza , lângă perete , cu fata
la perete , brațele întinse sus , se încearcă să se atingă
un punct cât mai ridicat pe perete.
14 În ortostatism , cu un baston la spate , prins intre
coate , coatele flectate , se executa răsuciri ale
trunchiului.
15 În ortostatism , se executa ridicarea a cate unui
genunchi flectat la 90 de grade. Se executa alternativ.
16 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe un
suport la nivelul pieptului .Într-o mana , pacientul tine
o sticla cu palma în supinație. Se încearcă pronația ,
astfel încât sticla să rămână tot pe poziția verticala.
17 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe un
suport , palmele întinse . Se strâng pumnii , după care
se întind degetele.
18 Așezat pe scaun , mâinile se afla sprijinite pe
un suport la nivelul pieptului , mana dreapta
tine o minge. Se executa strângerea mingii în
palme. Se executa alternativ cu ambele palme.
19 Așezat pe scaun , se executa mișcări la un
panou special , ce se aseamănă cu cele uzuale ,
zilnice , casnice : aprinderea becului ,
deschiderea geamului , deschiderea ușii etc.
20 Așezat pe scaun , se executa mișcări pentru
mimica fetei . Kinetoterapeutul sta în fata
pacientului , spunând expresia fetei , dar
executând și el mișcarea. O alta alternativa e că
pacientul să se afle în fata unei oglinzi.
 BIBLIOGRAFIE
1 Botez , M.I.Neuropsihologie clinica și neurologia
comportamentului, Ediția a-II-a, Editura Medicala ,
București 1996
2Miclea M.Psihologia cognitiva , Ediția a-II-a , Editura
Polirom ,1999
3 Sbenghe Tudor Kinetologie profilactica , terapeutica
și de recuperare , Editura Medicala , București 1997
4 Stroescu Ion Recuperarea funcțională în practica
reumatologica , Editura Medicala , București 1979
http
://www.slideshare.net/b_raluca25/kinetoterapiainafec
tiunilecardiovasculare
www.asociatia-antiparkinson.ro