DISPLAZIE DE

SOLD
 Displazie de sold
 Malformaţia luxantă a şoldului – este o afecţiune, care cuprinde un
larg spectru de anomalii a componentelor osoase, cartilaginoase cît
şi a ţesuturilor moi, evoluînd de la simpla instabilitate cu laxitate
capsulo-ligamentară pînă la completa deplasare a capului femural
în afara cavităţii cotiloide anormal dezvoltată

 Displazie coxo-femurală - presupune o insuficienţă de dezvoltare

sau o dezvoltare patologică antrenînd defecte ale capsulei,
extremităţii proximale a femurului şi cotilului.
 Displazie de sold
Cavitatea articulara nu se va forma si nu se va maturiza
normal, daca capul femurului nu se va fixa exact in articulatia
soldului.
Uneori, femurul si cavitatea acetabulara la sugarii cu semne
de displazie congenitala de sold, se vor dezvolta normal si
fara tratament. Dar acest lucru nu este usor de prezis.
 Luxaţia congenitală de şold la copii: cauze
Încă nu se cunosc cauzele genetice exacte ale luxaţiei congenitale de şold, însă se
cunosc anumiţi factori ce ar putea creşte riscul de apariţia a acestei afecţiuni, cum ar
fi:
 Prezentaţia pelviană la naştere (copilul iese cu picioarele înainte)
 Poziţia adoptată de făt în burtică – dacă acesta stă în poziţie pelviană, se exercită
o presiune crescută asupra ligamentelor, şoldurilor şi oaselor micuţului
 Sexul – displazia de şold este de 6 ori mai frecventă la fetiţe decât la băieţi
 Moştenirea genetică – dacă o mamă a avut sau are displazie de şold, primul născut
are un risc de 12% de a face această boală
 Lipsa spaţiului în uter – poate fi cauzată de: prezentaţie pelviană, volum redus de
lichid amniotic, hipertensiunea gravidei
 CLINICA
 Un nou nascut :
 Mai multe pliuri decat normal la nivelul coapsei pe partea interna
 O flexibilitate si o mobilitate mai scazute
 Membrul inferior mai scurt decat celalalt
Defectul apare in primele saptamani de la nastere, dar poate fi observat si
doar in momentul in care copilul incepe sa faca primii pasi.
 Clinica
 La copii mai mari de 1 an
 Membru inferior este mai scurt ( pe partea afectata)

 Mersul pe varfuri cu un picior, ridicand calcaiul din podea, incercand sa compenseze

diferenta de inaltime
 Mersul schiopatand (sau mers leganat daca sunt afectate ambele solduri)
 Statul in piciore in afectare bilaterala - lordoza lombara
 Copiii netratati de displazie congenitala de sold pot prezenta deformari permanente ale
soldurilor. Acest lucru poate duce la degenerarea articulatiilor soldului, fiind o forma de
debut a luxatiei de sold. Cand degenerarea apare la nivelul cartilajului care protejeaza si
inveleste articulatia, se numeste osteoartrita. In cele din urma, oasele care au fost
separate de cartilaj se rod unul de altul.
 Distrugerile prin frecare ale tesutului osos produc durere.
 Profilaxia antenatală
Obligatoriu:
 Informarea gravidelor despre ducerea unui mod de viaţă sănătos, evitarea
folosirii substanţelor medicamentoase (excepţie necesitatea majoră),
excluderea noxelor profesionale, evitarea situaţiilor stresante şi contactului cu
bolnavi contagioşi.
Recomandabil:
Cuplurile care îşi doresc copii se vor consulta în Centrele de Planificare a
Familiei, cu scopul aprecierii anamnezei eredocolaterale.
 Tratamentul conservativ
Tratamentul conservativ iniţiat precoce permite profilaxia progresării
gradului de displazie şi crearea condiţiilor deformare a luxaţiei
congenitale de şold
Obligatoriu:
 Cureluşele Pawlik, pernuţa Freika, atela Volkov
 Atela de abducţie (Wilenskii, simplă etc.)
 Fiziokinetoterapie
 Gipsare după Lange
 Tratament simptomatic
Tratamentul conservativ (funcţional) complex în MLŞ
 De la naştere pînă la 3 luni:
 Kinetoterapie (mişcări de abducţie şi rotatorii interna si externa în şolduri)
 Masaj stimulant a regiunii lomboscarale, fesiere, reg. art coxofemurale, coapselor.
 Centrarea capului femural în fosa acetabulară prin înfăşuratul pe larg, cur, Pavlic
 De la vîrsta de 3 - 4 luni ( se precizează diagnoza prin efectuarea radiogramei)
 Kinetoterapie (mişcări de abducţie şi rotatorii în şolduri - interna si externa )
 Masaj a regiunii fesiere, lombo sacrale ,coapselor
 Infăşatul pe larg, cureluşele Pawlik
 Atele de abducţie Wilenskii etc.
 Aparate gipsate după Lange
 De la vîrsta de 6 luni este indicat tratamentul conservativ staţionar
 Tracţie cutanată după Sommerville timp de 2 săptămîni
 Reducere închisă sub anestezie generală
 Aparat gipsat coxofemural în poziţii speciale (Lorenţ I) schimbat în Lorenţ II peste
1,5 luni ulterior la necesitate Lange,Tratament de recuperare, inclusiv şi sanatorial
 Kinetoterapia
Manevrele de tractiune, mobilizarile pasive facute de terapeuti neexperimentati,
antreneaza frecari si ruperi intraarticulare generatoare de conflicte intre cap si
cotil, soldate cu distrugeri de cartilaj!!!!!
Obiectivele tratamentului de recuperare
 —  Refacerea mobilităţii prin reeducarea tuturor mişcărilor la nivelul şoldului,
dar mai ales flexie, adducţie şi  rotaţie externă;
 — Refacerea forţei musculare: fesierii mare, mijlociu tensorul fasciei lata (ca
muşchi ai ortostatismului), muşchii trohanterieni (rotatori externi),cu rol în
stabilitatea posterioară (caderea în faţă) şi în fixarea capului femural în cotil,
muşchii flexori (psoas), muşchii rotatori interni cu rol în mobilizarea şoldului la
mers;
 —Refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii
 MASAJUL
Efecte fiziologice

  Acţiuni locale:
 —Acţiune sedativă ;
 —Acţiune hiperemiantă locală;
 —Înlăturarea lichidelor interstiţiale de stază

  Acţiuni generale:
 —Stimularea functiilor ap. circulator
 —Creşterea metabolismului bazal;
 Efecte favorabile asupra starii generale
 Tehnica masajului

În prima etapă : Pozitia -DV şi se începe cu:

 Netezirea , de la partea inferioară a muşchilor fesieri până la creasta iliacă. O altă netezire este
netezirea pieptene, care se face tot pe muşchii fesieri.
 Frământarea cu o mâna, pornind de la partea inferioară a fesierilor pâna la paravertebralii
lombari, Pe aceleaşi direcţii se face frământarea cu 2 mâini
 Geluirea se execută pe plica fesieră, dupa ce, în prealabil, a facut netezirea cu partea cubitală a
mâinii, de la coccis pe şanţul superior al fesierilor pâna la creasta iliacă. Tot la framântare se face
ciupitul, care se execută pe fesieri, în cazul când sunt flasci.
 Urmează fricţiunea pe plica fesieră, dupa ce am făcut netezirea cu partea cubitală a mâinii. Se
face deget peste deget, de la coccis pe şantul superior al fesierilor, creasta iliacă, în jurul fesierului
mare iar pe fesieri
 Urmează tapotamentul, cu toate formele şi apoi vibraţia.
 Masaj

 În etapa a 2-a se întoarce bolnavul în decubit dorsal, cu coapsa flectată în

uşoară abducţie.
După ce am făcut încalzirea coapsei cu netezire şi frământări, facem netezirea cu
partea cubitală a degetelor pe plica inghinală, apoi fricţionam cu deget peste
deget în triunghiul lui Scarpa către creasta iliacă şi din nou ajungem în dreptul
trohanterului mare.

Manevra principală este fricţiunea combinată uneori cu vibraţia

 
 Concluzie

Un copil cu displazie are nevoie de tratament recuperator

pentru a relua mobilitatea si a putea dezvolta musculatura,